Basme

[vanghelis007]

-Cel de-al doilea tip este: "Tipul fetei cu mainile taiate".
In acest caz, "stravestirea", cum spune Saineanu, este inlocuita  de o mutilare, fata fuge,este urmarita de parintele nelegiuit,si este acuzata de uciderea copilasului taiat de catre parinte, parasita in pustietate si vindecata prin mila lui Dumnezeu, care ii restituie copilul viu si nevatamat, sau acesta este inviat cu ajutorul unei buruieni miraculoase.
In cadrul acestui tip, sunt consemnate urmatoarele basme: Imparatul cel fara de lege, Fata popii a cu stem, Fata din sfesnic, Gainarita,Frumoasa, Fata din buturuga, Pajura, Feciorul de imparat si fata Pajurei,Nora cea rea.
Putem adauga la acelasi mare motiv al incestului, basmele din culegerea d-lui Ionel Oprisan-Fata din icoana, Lemnisoara, Lemnisoara(Reinregistrare,),Cojocel de lemn, Cu Buflita. Putem adauga in acest mare ciclu si basmul fratilor Grimm-Scufita Rosie, si toate acele basme-atentie,-in care fata fuge impreuna cu Fat-Frumos de la casa parinteasca,fara ca intentia incestului sa fie neaparat declarata.Am spus atentie, deoarece vroiam sa atrag atentia asupra acestor tipuri de basme, dar in acelasi timp,la faptul ca in afara incestului (nedeclarat in mod direct), mai pot exista si alte motive care justifica fuga.Este o situatie care se intampla si in situatia miturilor legate de constructie, acestea fiind concentrate in jurul motivului sacrificial, desi exista si balade care nu poseda acest motiv, desi vorbesc de o constructie.
Ceea ce am facut pana in prezent este o prezentara  rezumativa asupra problemei incestului, asa cum a vazut-o marele exeget Lazar Saineanu.Ceea ce ne intereseaza pe noi, este descifrarea sau interpretarea textelor existente, din punct de vedere hermeneutic.Aceasta presupune ca basmele prezinta o serie de motive folclorice cu caracter simbolic si ca aceste simboluri au o corespondenta intr-un arhetip istoric.

[vanghelis007]

Lazar Saineanu foloseste  istoria  ca exemplu, pentru a arata ca incestul indiferent de motivatiile care exista, se practica in diverse spatii  culturale. Pe noi ne intereseaza insa arhetipul, deoarece un astfel de caz de incest, va deveni model pentru basmul inventat de autorul popular.Ori arhetipul nu este cea mai veche forma a tipului, pe care Saineanu o identifica cu basmul napolitan "Ursoaica".El se regaseste in Istoriile lui Herodot si reprezinta istoria vietii faraonului Mykerynos sau cum i se spunea in egipteana, Menkaura.(pg.189):
"Mykerinos care era bun fata de supusii sai si n-avea alta grija decat binele lor, a fost lovit de un sir intreg de nenorociri,care au inceput odata cu moartea fiicei sale.(...) Fiind peste masura de indurerat de pierderea ce-l lovise,si vrand sa-si inmormanteze fiica mai stralucit decat era obiceiul, a facut o vaca de lemn,scobita pe dinauntru si poleita cu aur pe dinafara,in care si-a inchis fiica moarta.(...) Aceasta vaca se afla in orasul Sais, (...) in palatele regelui, intr-o sala bogat impodobita.Langa ea, in fiecare zi se ard miresme de tot felul, si in fiecare seara, i se aprinde alaturi o candela care arde toata noaptea.Intr-o alta incapere, aproape de cea cu vaca,se afla statuile tiitoarelor lui Mykerinos, dupa spusele preotilor din Sais.Intr-adevar, acolo se afla niste colosi de lemn, cam douazeci la numar, inchipuind niste femei goale.(...) Despre aceasta vaca si despre colosi unii povestesc ca lui Mykerinos iar fi cazut draga insasi fiica-sa,pe care a necinstit-o impotriva vointei ei.Se spune ca dupa aceea fata si-ar fi facut seama de durere,spanzurandu-se, iar el a inmormantat-o in aceasta vaca.Ca mama ei ar fi taiat mainile slujnicelor care o dadusera prada tatalui ei, si ca si astazi, chipurile lor sunt marturie a osandei pe care au indurat-o in viata.Dar toate astea la un loc, dupa credinta mea, sunt curate scorneli, atat cu privire la fata, cat si cele privitoare la mainile colosilor.M-am incredintat chiar cu ochii mei, ca mainile au cazut de scurgerea vremii.Si pe timpul meu ele mai puteau fi vazute la picioarele statuilor."
O notatie de subsol vine si completeaza:
"Mykerinos( in egipteana Menkaura,)faraon care face parte din dinastia a IV-a, mileniul al III-lea i.d.C.Vaca descrisa de Herodot este imaginea lui Isis.Sarcofagul in forma de vaca, avea aceeasi semnificatie ca sarcofagul lui Osiris, divinitate protectoare a mortilor.(...) Nu este exclus ca Herodot sa il fi confundat pe Mykerinos cu Psammetihos al doilea, care si el avea porecla de Menkaura.(593-588 i.d.C.)

[vanghelis007]

Motivul Isis, sau al  sarcofagului care reprezinta o vaca de lemn.
Daca basmele mentionate care au ca tema incestul, pornesc de la acest arhetip -istoria faraonului Mykerinos, -ar trebui sa regasim o serie de elemente asemanatoare cu cele din istoria respectiva si in basmele ciclului. Vom enumera formele sub care va apare la un moment dat protagonista.Cand aceste forme  apar, trebuie sa stim, ca ele   nu vor respecta cu fidelitate modelul primordial.
-In basmul napolitan "Ursoaica",pentru a scapa de incest, fata se preface cu ajutorul unei babe intr-o "Ursoaica".
-In Pielea de Magar a lui Perrault,fata cere regelui, succesiv trei randuri de haine,(de culoarea cerului, a lunii si a soarelui) si la urma, o haina din piele de magar."Stravestita sub acea piele si punand pe celelalte intr-o ladita, ea fuge din casa parinteasca..."
-In versiunea italiana Zuccaccia (Dovleacul), fata sfatuita de doica, cere trei randuri de haine: culoarea cerului cu stelele, a marii cu pestii,si alta cu clopotei si lantisoare de aur.Apoi fuge, ascunsa sub o haina pe care doica cususe bucati de dovleac uscat.
-Intr-o varianta piemonteza, eroina se numeste:Marion di bosc, adica Marioara acoperita de lemn.
-Intr-alta toscana, fata se numeste: Trottolindi legno, sau Mica sfarleaza de lemn, dupa imbracamintea de lemn sub care se ascunde fugind in lume.
-Mai stranie este denumirea siciliana a protagonistei, Pilusedda (Paroasa).
-Intr-o alta versiune siciliana, fata cere in loc de haine, un sfesnic de aur inalt de zece picioare si mai gros decat un om.
-O varianta ligura se numeste Marie robe de bois.
-Intr-un basm loren,Taurul de aur, fata cere doua randuri de haine, dew culoarea soarelui si a lunei, si la urma un taur de aur, inauntrul caruia se baga si fuge intr-o alta tara.
-Intr-o varianta straina, -Boul de aur,-fata cere o haina de viorele,si apoi una de trandafiri, (amandoua fara cusatura)iar la urma, un bou de aur scobit, inauntrul caruia scapa de urmarire.
-Intr-o versiune catalana, fata cere trei randuri de haine, (din pene de toate culorile, din solzii tuturor pestilor, si a treia facuta cu stele) cere inca o cutie de aur ca sa poata incapea intr-insa  si fuge.
-Intr-un basm portughez, fiica cere trei randuri de haine, ( culoarea stelelor si a cerului,a florilor campului si si de toate culorile,)si mai porunceste apoi din partea ei, o haina de lemn.

[vanghelis007]

-Uneori camasa  ceruta de fata este brodata la gat cu aur,si la manece cu argint.Fata este inchisa intr-un turn.
-intr-o varianta neogreaca, fata cere trei randuri de haine: de argint, de aur si de margaritar.Apoi o haina paroasa.Ea este sfatuita in acest caz de o ursitoare.
-In basmul lui Ispirescu,-Gainareasa, sarcofagul fetei lui Mykerinos este de fapt un condur care i se potriveste perfect pe picior.
-In basmele din colectia lui Ionel Oprisan, fata cere sa i se cumpere o icoana mare in care se ascunde, sau pur si simplu, zboara cu cele trei randuri de haine pe care le-a cerut, de la propria ei nunta.

[vanghelis007]

Vom da acum  o versiune greaca a basmului, care la greci va capata o puternica coloratura mitologica, si bineinteles o cu totul alta locatie.
"Se spune că înainte de a deveni rege, Minos a cerut zeului grec Poseidon un semn pentru a-l asigura că el şi nu fratele său era urmaşul tronului cretan (alte surse spun că s-ar fi lăudat că zeii doreau să îl facă rege). Poseidon a fost de acord şi i-a trimis un taur alb deosebit de frumos, cu condiţia ca Minos să scrifice acel animal în cinstea zeului. Minos a fost atât de tare uimit de frumuseţea taurului încât a hotărât să îl păstreze şi a sacrificat în locul lui un altul, cu speranţa că zeul nu va observa. Poseidon s-a mâniat şi a făcut-o pe soţia lui Minos, Pasiphae să îşi piardă minţile şi să se îndrăgostească de taur. Pasiphae a cerut ajutorul lui Dedal, care i-a construit o vacă de lemn, acoperită cu piele şi goală în interior. Regina a intrat în această construcţie şi prin uniunea ei cu taurul alb a rezultat Asterius (cel strălucitor) sau Minotaurul. După unele variante, taurul alb a devenit Taurul Cretan, capturat de Hercule în una din muncile acestuia.'-Dupa Wikipedia.
Observati ca istoria lui Mykerinos, care se petrecea in Egipt,a fost mutata de folcloristii greci intr-o locatie Cretana.O curiozitate pe care o poutem observa lesne este si transformarea numelui faraonului egiptean Mykerinos in Mynos, prin scoaterea din  numele egiptean a catorva litere: Mykerynos-keri=Mynos.
Mai adaugam la versiunea greaca una romaneasca despre Craciun si Craciuneasa:
Legenda spune ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nasterii, l-a rugat pe Mos Ajun sa-i gazduiasca. Deoarece era sarac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic si mai bogat, Mos Craciun.
Ajunsa la casa lui Craciun, Maica Domnului o gaseste acasa pe sotia acestuia, Craciuneasa si ii cere acesteia adapost. Craciuneasa era o femeie buna, insa stiindu-si sotul rau si necredincios, ii gazduieste in grajdul vitelor. Apoi, fara sa-i spuna sotului ei, Craciuneasa o ajuta pe Maica Domnului sa-L nasca pe Pruncul Iisus.
Afland cele intamplate, Craciun isi pedepseste sotia taindu-i mainile. Maica Domnului, printr-o minune, o vindeca, lipindu-i mainile la loc Craciunesei. Mos Craciun, vazand aceasta se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul crestin". Se spune ca el s-a cait atat de mult, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci."

[vanghelis007]

Vorbind de cicluri ,tipuri , versiuni si variante, pierdem din vedere materialul faptic al basmelor,material care este cat se poate de interesant prin detaliile pe care le contine.De aceea voim proceda ca Lazar Saineanu si vom rezuma din basmele lui Ionel Oprisan care au acelasi motiv al incestului.In "Fata din icoana",continutul este urmatorul:Un preot/popa,(de fapt avem aici imaginea lui faraon, nenumita care avea si atributele sacrului alaturi de cele ale regalitatii,),ii moare preoteasa si negasind o alta femeie ca a lui,se hotaraste sa o ia de nevasta pe fiica lui.Aceasta ii cere sa cumpere o icoana mare, si invatata de o baba,se roaga de Dumnezeu sa se deschida icoana , ca ea sa poata sa intre, sa se ascunda in ea.Nemaigasind fata, preotul vinde icoana unui  boier .Acesta obsearva cu surprindere ca cineva mananca in mod repetat mancarea.Fata este descoperita si este luata in casatorie de boierul acela.Popa afla, se baga argat la boier, si ii omoara pe cei doi copii ai fetei pe care aceasta ii concepuse cu boierul.Femeia este pedepsita de catre sotul ei, suita intr-o caruta cu copiii morti  si trimisa in lume.Caruta avand roatele de fier, trece accidental peste un pui de soparla sau de sarpe,, retezandu-i capul.O alta soparla, se duce si culege o buruiana, iar dupa ce-i pune la loc capul, cu ajutorul acelei buruieni o invie.Facand acelasi lucru,femeia isi invie proprii ei copii.Ajunge la o casa din padure, si dupa un timp oarecare soseste si tatal copiilor,cu niste pasari pe care vroia sa le friga.Acestea sunt arse si mai tarziu, unul dintre baieti , invatat de maica-sa, ascunde in cizma tatalui o lingurita.Acesta neaga hotia iar fata ii da urmatoarea replica:
"Asa cum nu ai stiut dumneata cine ti-a bagat lingurita in ciubota,asa nu am stiut nici eu de moartea copiilor cand au fost taiati."
Destainuindu-se in felul acesta unul altuia, cei doi se impacxa si pleaca impreuna acasa.

[vanghelis007]

Basmul "Lemnisoara",incepe in acelasi mod.Un preot are o preoteasa,care se imbolnaveste si el nu vrea sa o duca la spital.Atunci ea il blesteama sa nu ia de nevasta decat pe aceea careia i se potriveste in deget  verigheta si in picior pantoful ei.Femeia moare, preotul isi cauta sotie in lume dupa aceste masuri, dar afla ca ele nu se potrivesc, decat numai fiicei sale.Invatata de o moasa, fata cere parintelui ei trei randuri de haine:un rand de arama, altul de argint si altul de aur.Fata zboara de la nunta,si ajunge la o casa unde , oamenii de acolo, la rugamintea ei, taie un cires, si o imbraca cu coaja ciresului.Ajunge la un imparat, unde se baga sluga ca florareasa, si sa aiba grija de gaini.La hora , intrebat de imparatul care danseaza  cu ea si nu o recunoaste, de unde este, ea ii spune ca este din Palmesti, Pumnesti, sau Scareshti.Descoperita se casatoreste cu fiul de imparat,face doi gemeni.Popa afla, vine la fata, si taie capetele copiilor.Fata este acuzata de pruncucidere.Este alungata,urmeaza motivul puiului de sarpe taiat de caruta si inviat,boul de la caruta il arunca pe popa in iad,ea se intoarce si isi invie copii cu ajutorul buruienii fermecate.Cauta o casa in padure,soseste pe neasteptate fiul de imparat,lingura se ascunde in cizma acestuia care este acuzat de hotie si nu isi recunoaste vina, si atunci fata ii zice:
"Cum nu stii sa fi furat tu linguroiul acesta, asa nu stiu nici eu sa fi taiat acesti copii."
In "Cojocel de lemn", fata se roaga de niste taietori de lemne,sa-i faca un cojocel de lemn.Apare motivul soparlei si a invierii copiilor cu buruiana vrajita, s.a.m.d.
Ne punem urmatoarea intrebare:Dar daca tot ce am scris pana acum in privinta "incestului" este gresit?Ma refer la basmele lui Lazar Saineanu si acelea lui Ionel Oprisan, pe care le vedem din perspectiva Istoriilor lui Herodot.Nu negam practicarea incestului in vechiul Egipt, dar lucrul acesta depindea de un anumit nivel socio-cultural, de faptul ca era o practica utilizata numai la un anumit nivel, din diferite cauze culturale, asa cum am amintit.

[vanghelis007]

Afirmatia  nu este gratuita.Ea porneste de la cartea Sabinei Ispas care ia in discutie legendele Solomoniene.In cadrul acestor legende, sunt unele care au ca motiv mintea usurateca a femeii.("Cat cantareste mintea femeii.Solomon si plugul de aur.")In cateva dintre legende, exista motivul incestului neefectuat, cand Solomon il inlocuieste pe amantul mamei sale si ajunge chiar sa puna mana pe trupul ei, cu intentii mai mult erotice decat moralizatoare, acestea din urma aparand mai tarziu.Ca urmare, Solomon va fi blestemat sa rataceasca in lume si sa indeplineasca trei porunci, care insa se dovedesc a fi simboluri ale robiei egiptene si respectiv a Exodului vetero-testamentar.Amintindu-ne de Lot si de Tamara, cat si de alte cazuri care nu sunt atat de explicite, ajungem la concluzia ca acest "incest" se practica in societatile antice din spatiul Sirian si Egiptean, dand nastere unor povesti cu un continut identic, dar servind in acelasi timp, pentru a transmite sub acest vesmant, o serie de false istorii incestuoase, cu un continut moralizator.Istoriile lui Herodot, introduc pentru prima oara motivul mainilor taiate, motiv care va apare si in basmele de mai tarziu, dar si in noua mitologie apocrifa legata de Cristos, prin intermediul legendelor despre Craciun si despre Craciuneasa.Mitologia greaca va dezvolta motivul sub o forma legendara, legandu-l de insula Creta si de Pasife si Minotaur.In momentul cand citim basmul, motivul"mainilor taiate" este atat de puternic remarcat incat ne indreapta atentia catre Mykerinos.Ceea ce este desigur adevarat, dar nu explica motivul linguritei furate de catre fiul de imparat si negarea acestui furt.Daca in prima situatie, am vazut basmul ca desfasurandu-se in Egipt, si pornind de aici tot ce se va intampla, legat de fuga fetei, ar coincide Exodului Biblic vetero-testamentar,celelalte motive folclorice imi arata clar ca unele evenimente se petrec in Egipt, dar altele se petrec inainte de coborarea hicsosilor in Egipt si au la origine tocmai aceste intamplari istorice.Exista un fel de imobilism sau indoctrinare folclorica, care leaga toate lucrurile care se petrec intr-un basm de un singur loc, sau de un spatiu limitat teritorial si temporal.Va trebui sa convenim ca atat folclorul cat si mitologia nu respecta acest imobilism despre care am amintit.Intamplarile se desfasoara pe o arie foarte larga a spatiului si mai mult decat atat pe un interval de timp mult mai elastic   decat cel acceptat de imaginatia noastra.
Va amintiti ca in Ispravile lui Pacala,  a lui Petre Dulfu, acesta este trimis de popa la Moara dracilor ( in Egipt,), sa macine niste saci cu grau si alte cereale, care se dovedesc a fi plini cu cenusa.In unele basme sacii cu cenusa, sunt  inlocuiti de turta de cenusa amestecata cu laptele mamei.Acesta este un simbol al secetei care bantuia tarmurile marii mediterane si  care crutase pentru o perioada tara Egiptului, datorita asezarii pe care o avea.Dar Pacala mai face ceva.Ii acuza pe draci de furt si atunci acestia ii schimba cenusa cu faina adevarata.In basmele citate din Ionel Oprisan, fiul de imparat nu recunoaste ca el a furat lingurita sau linguroiul care a fost gasit in carambul cizmei sale.Si intr-un caz si in celalalt este vorba de acelasi lucru.Ori cheia intamplarii se gaseste in Vechiul Testament.

[vanghelis007]

 Scena se gaseste in Vechiul Testament, in Geneza/Facerea:(42; 25-28):
"Iosif a poruncit sa li se umple sacii cu grau, sa puna argintul fiecaruia in sacul lui (argintul cu care fratii lui Iosif cumparasera graul in Egipt) si sa li se dea merinde pentru drum.Si asa s-a facut.Ei si-au incarcat graul pe magari si au plecat.Unul din ei si-a deschis sacul ca sa dea nutret magarului in locul unde au mas peste noapte.A vazut argintul la gura sacului si a zis fratilor sai:" Argintul meu mi s-a dat inapoi, si iata-l in sacul meu."Atunci li s-a taiat inima.Si au zis unul altuia tremurand: "Ce ne-a facut Dumnezeu?"
Dar cine face asta la nivelul istoriei legendare? Iosif.Cine va repeta gestul la nivelul basmului?Fata popii.Chiar daca chipurile difera, personajul este unul si acelasi.Cati copii are fata popii cu fiul de imparat?Doi copii.Cati copii va face Iosif in Egipt?Tot doi:
"Si Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai sai, Manase si Efraim."
Observati cum Vechiul Testament vine si explica in mod surprinzator continutul basmului ?Cine este acum popa care vine si o urmareste pe fata pana in Egipt?Iata ce ii spune Faraon lui Iosif:...luati pe tatal vostru si pe familiile voastre si veniti la mine.Eu va voi da ce este mai bun in Tara Egiptuluui,si veti manca grasimea tarii"
Ori tatal lui Iosif si al fratilor sai era Iacov.Despre el este vorba in basm.Cred ca acest basm a fost scris din perspectiva unui scrib egiptean, deoarece face aluzie la "incest" si la mainile taiate ale slujnicelor.Dar povestea in intregime este de fapt povestea lui Iosif.

[vanghelis007]

Ciclul metamorfozelor in conceptia lui Saineanu.
Nu mi-am propus sa respect un anumit vector, din aceasta cauza, materialele pe care le voi prezenta in fata Dvs., vor avea un caracter discontinuu.Sau cel putin aparent discontinuu.Intentia mea este nu sa sanctionez greselile pe care le face exegetul, ci sa va invat sa faceti deosebirea dintre un adevar si o greseala.Nu s-ar fi intamplat lucrul acesta daca cercetarea ar fi incercat sa lamureasca valorile de simbol ale motivelor folclorice, si nu ar fi pus laolalta tipuri diferite, numai pentru ca acestea semanau  in mod aparent unele cu altele.Saineanu, distinge in cadrul ciclului metamorfozelor, doua tipuri principale:
-Tipul Iason
-Tipul Copii de aur.
Tipul Iason, poseda urmatoarele peripetii:
Un tanar ajunge, (obisnuit printro juruinta anterioara) in puterea unei fiinte demoniace.
Fata demonului, ajuta flacaul sa savarseasca sarcinile grele impuse de parintele ei.
Amandoi tinerii fug si scapa de urmarire prin aruncarea de diferite scule sau printr-un sir de metamorfoze.
Spre deosebire de tipul Iason, tipul Copii de aur, au urmatparele peripetii:
Copii nou nascuti sunt inlocuiti (obisnuit de surorile invidioase)cu animale, mai ales catei, si mama nevinovata este alungata sau pedepsita.
Adevaratii copii ucisi sau expusi, se transforma succesiv in arbori si animale, spre a renaste din maruntaiele lor.
Mantuirea finala a mamei porin regasirea copiilor.
"Trasatura distinctiva a acestui ciclu,-va spune Lazar Saineanu,- o formeaza seria de transformari prin care trece eroul sau eroina, spre a reveni apoi la forma initiala".
Tocmai aceasta trasatura distinctiva, reprezinta punctul slab al teoriei lui Saineanu.Pentru ca cele doua tipuri au ca modele arhetipale doua istorii diferite, iar transformarile nu sunt decat aspectul formal care ne face sa ne ratacim in labirintul explicatiilor care nu duc nicaieri.