Basme

[vanghelis007]

Am aratat ca in primul tip, numit tipul Iason, este vorba despre un tanar, care ajunge din diferite motive (printr-o juruinta sau un blestem al mamei) in puterea unei fiinte demoniace.
"Ca prototip al acestor conflicte magice se poate considera mitul epic al lui Iason si al Medeei."-afirma Lazar Saineanu.Intr-un fel, exegetul are dreptate,dar aceasta inseamna sa acceptam metoda comparativa de studiu, pe care o propune autorul.Putem sa comparam un mit cu un altul, sau o poveste cu o alta, cu conditia sa aiba un continut asemanator.Ori de foarte multe ori acest gen de continuturi sunt inselatoare, deoarece noi comparam aspectele formale, aparente, de suprafata si nu mergem pana la profunzimea valorilor de semnificatie date de simbolurile continute in motivele folclorice.Si noi oamenii semanam intre noi, dar fiecare dintre noi poseda particularitati evidente care ne transforma in cadrul aceluiasi "ciclu" in persoane distincte.Vin si spun acum, ca primul tip are ca punct de origine, istoria legendara a lui Iosif.Iosif pleaca de acasa trimis de catre tatal sau , fratii lui il captureaza, si il vand ca rob unei caravane care se indreapta catre Egipt.Ori Egiptul era considerat de catre antichitate ca  fiind o tara a mortii, Iadul, peste care stapan era Faraon pe care aceeasi antichitate il privea ca pe un demon.Motivele in baza carora eroul este determinat sa ajunga in Tara celor Morti (Egiptul),reprezinta "Destinul" eroului nostru.Ceea ce ne incurca acum, este cea de a dua propozitie pe care nu suntem in stare sa o interpretam asa cum trebuie:
"Fata demonului,(fata lui Faraon la prima citire profana), il ajuta pe flacau intru savarsirea sarcinilor grele impuse de parintele ei."

[vanghelis007]

Una dintre chei pentru dezlegarea continutului acestui tip de basme(pe care le-am gasit si in alte cicluri si tipuri raspandite aiurea) este aceasta misterioasa fata care il ajuta pe tanar.Faptul ca ni se spune ca este "fata" ne deruteaza, deoarece tot o fata este aceea care il va ajuta pe Harap Alb sa iasa din incurcaturi, dar acolo ea se numeste Sfanta Dumineca.Tot o fata cu un aspect ceva mai monstruos, este si aceea care se coboara din copac la focul lui Fat-Frumos , dar se teme de cainii eroului si ii da cateva fire de par ca sa le puna peste caini si peste foc, acestea actionand ca o potiune vrajita si inghetand totul in jur.Ori Sfanta Duminica din Povestea lui Harap Alb, si Fata care coboara din copac, ca cei trei ciobanasi de pe munte (din balada Miorita), sunt reprezentarile feminine ale lui Dumnezeu.Dovada este la indemana Dvs., daca cititi in Vechiul Testament discutia dintre Dumnezeu si Moise pe muntele lui Dumnezeu Horeb.Aici este copacul din care coboara Scorpia la flacarile focului sa se incalzeasca, sau intra popa in maracini sa asculte cantecul din fluier al lui Pacala si isi rupe hainele.Este, repetam, Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul cuprins de flacari si care totusi nu se mistuia.Fata il ajuta pe flacau sa treaca peste incercarile primejdioase la care il supune Faraon(Spanul in Povestea lui Harap Alb, si creatura demoniaca prezenta in celelalte basme ale ciclului.)Si iata cum il ajuta fata:
"Dumnezeu a auzit gemetele lor(ale copiilor lui Israel) si i-a spus lui Moise:"...am auzit strigatele pe care (poporul Meu ) le scoate din pricina asupritorilor lui.(...)M-am pogorat ca sa-l izbavesc, si sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-o tara buna si intinsa, intr-o tara unde curge lapte si miere, si anume in locurile pe care le locuiesc Canaanitii, Hetitii, Amoritii, Ferezitii, Hevitii si Iebusitii."Pentru a simplifica problema desi este vorba dupa cum se observa de ceva mult mai complex, vom folosi pentru acest loc denumirea de Israel, ca fiind punctul de destinatie atat al eroului vetero-testamentar cat si al aceluia din basmele acestui tip.

[vanghelis007]

Daca Lazar Saineanu ar fi folosit in loc de numele de Iason pe acela de Iosif, ar fi fost mai aproape de subiect si nu s-ar fi indepartat de arhetip asa cum a facut-o fara sa isi dea seama.Dupa ce fata il ajuta pe baiat sa treaca peste intamplarile grele,"amandoi tinerii fug ..."Ceea ce in basme se numeste fuga, in Vechiul Testament se numeste Exodul sau Iesirea.Exegetul, considera ca basm tip, basmul: Petre Fat-Frumos de Marienescu.Sa citim impreuna putin din rezumatul prezentat de autor:
"A fost odata un imparat care , cand pleca la vanatoare, lua in scris toate cate avea in casa, caci ce ramanea nescris, ii lua zmeul."
Avem aici ideea de destin, ca in cazul blestemului sau al juruintei.Motivatiile destinului vor fi variate si ele nu conteaza pentru povestitor decat prin faptul ca eroul trebuie sa plece de acasa.In Vechiul Testament, Iosif este trimis de catre tatal sau Iacov  la Sichem, in cautarea fratilor sai."La vanatoare, (Imparatul) se simti cuprins de intuneric si auzi un glas strigand:Imparate sa-mi dai ce ai uitat nescris acasa, ca sa te luminez."
"Domnul a zis lui Moise:"Intinde mana spre cer, si va fi intuneric peste tara Egiptului, asa de intuneric de sa se poata pipai."
Moise si-a intins mana spre cer.Si a fost intuneric bezna in toata tara Egiptului, timp de trei zile.Nici nu se vedeau unii poe altii, si nimeni nu s-a sculat din locul lui timp de trei zile.Dar in locurile unde locuiau toti copii lui Israel, era lumina."
"Dupa ce se nascu baiatul si fu botezat, Petre Fat-Frumos, imparatul se pomeni cu un nor mare si  un glas striga:"
Dar norul, sub forma de stalp, ii va insoti de la bun inceput pe copiii lui Israel in Exod:
"Domnul mergea inaintea lor ziua intr-un stalp de nor..."
Ca sa nu existe cumva  dubii, acelasi termen mai apare scris in Vechiul Testament si cu alte ocazii:
"Si Domnul i-a zis lui Moise:"Iata voi veni la tine intr-un nor gros..."(Exodul, 19;9 )

[vanghelis007]

Putem continua asa mai departe, amintim insa numai de transformarea unuia dintre ei intr-o apa mare,-Marea Rosie peste care copiii lui Israel scapa trecand in partea cealalta.Varianta cealalta a lui Maldarescu, se numeste Suta Ioan.Basmul incepe cu o declaratie asemanatoare cu aceea din Povestea lui Harap Alb, numai ca acolo aceasta declaratie apare mult mai estompata:
"Un om avea o suta de feciori, care nu voiau sa se insoare decat gasind o suta de fete potrivite.Unde apare acest motiv al omului cu baieti multi si al aceluia cu fete multe in Mitul lui Iason? Dar el exista chiar la inceputul capitolului Exodul, Iesirea, cand poporul lui Israel incepuse sa se inmulteasca peste masura creind spaima lui Faraon, motiv pentru care acesta porunceste sa fie omorati toti pruncii de parte barbateasca si sa fie lasati sa traiasca numai pruncii care sunt fete."Zmeul cetatii le ingadui drumul, numai daca ii vor jurui "ce au acasa sa fie al lui"adica pe Suta Ioan care si intra ca argat la Zmeu."Ori acest motiv popular, exista si in Biblie cand Iosif, ajuns la randul sau aproape identic ca Faraonul, le cere fratilor sai sa il aduca in Egipt pe fratele lor cel mai mic.Unde este acest motiv popular in legenda lui Iason? Lipseste cu desavarsire.Aceasta inseamna ca furat de basme, autorul, nu a apucat sa analizeze in profunzime motivele folclorice si a tras niste concluzii formale care nu reprezinta nici pe departe adevarul continut in valorile de semnificatie ale motivelor analizate, ori mai degraba trecute cu mare usurinta cu vederea.Va propun sa trecem acum la analizarea celuilalt tip, care este strain de clasificarea lui Saineanu.

[vanghelis007]

Cel de  al doilea tip,  pe care Lazar Saineanu il numeste Copiii de aur, are urmatoarele peripetii:
-Copiii nou nascuti sunt inlocuiti (obisnuit de surori invidioase,)cu animale mai ales catei, si mama nevinovata este alungata sau opedeopsita.
Cu privire la nasterea lui Apolon, citim in Dictionarul de Mitologie:
"Fiul lui Zeus si al titanidei Leto, este fratele zeitei Artemis.(...)Este numit si Apolon Lykios (sau Apolon Lupul) pe baza unei traditii arhaice, (relatate de Aristotel si Ailianos) dupa care mama sa Leto(cea care avea sa-i nasca pe Apolon si pe Artemis), ar fi fost o femeie lupoaica."
Basmele din acest tip sunt basme mitologice grecesti, pentru motivul ca fata sau femeia din basm, va da nastere la randul ei la doi catei.Ca un fapt curios si puii de lup, poarta aceeasi denumire ca si puii de caine.Ei se numesc catei sau catelandri. Prin urmare ceea ce citim noi in cadrul acestui tip, se refera la nasterea celor doi zei din panteonul grec, Artemis si Apolon, din mama Leto.Stiind lucrurile acestea cum putem sa punem egalitate intre un mit grec si unul ebraic, desi Saineanu l-ar fi vrut tot grecesc, din moment ce se gandea la Iason?In aceasta categorie de mit grecesc, intra basmele:Insira-te margarite, Copiii de aur, Mama zidita de vie,(Leto va naste pe o insula de piatra, insula cunoscuta si sub numele mentionat dar si sub numele de insula Delos.), Doi feti cu stea in frunte, Cei doi copii cu oparul de aur, s.a.m.d.

[vanghelis007]

Sa vorbim acum despre un alt ciclu din Basmele Romane, cunoscut sub numele de "Ciclul: Femeie -Planta."Lazar Saineanu, imparte ciclul in doua tipuri, "dupa cum femeia-zana, vietuieste mai intai intr-un arbore (dafin ) sau intr-un fruct."Acest tip poseda trei motive folclorice distincte:
-Zana traieste fericita si nevinovata intr-un arbore.
-Ea-si pierde nemurirea, iubita de Fat-Frumos, care mai intai o paraseste.
-Stravestita intr-un calugar, ea-l regaseste si (obisnuit) se casatoresc.
Ceea ce scapa exegetului este starea aceasta  specifica  a zanei/zeitei de a se gasi intr-o stare vegetativa,intr-un arbore.El cauta explicatia in teoriile animiste ale antichitatii, care considerau ca arborii sunt niste fiinte.Legat de arbori, marturisesc si eu aceeasi credinta, iar cercetarile actuale legate de plante si de psihologia lor,-chiar daca aceasta este redusa la cateva emotii-vin si confirma cu prisosinta natura vie a acestora.Problema insa se complica putin, atunci cand extindem aceasta lege a viului  la alte obiecte.Putem face credibila teoria animista, uneori recurgand la o substitutie.Obiectul respectiv, este substituit de arbore, in felul acesta, arborele devenind un simbol a obiectului .Abilitatea exegezei, nu presupune o cercetare stiintifica de amploare, ci numai  existenta intuitiei.Adica, sa incercam sa ne prindem, de ceea ce ne spune povestitorul in basmul sau, plecand de la premiza ca cele  vorbele  sunt in aceeasi masura si minciuni, dar si lucruri adevarate.Aceasta substituire, reporezinta unul din aspectele de analiza a basmului.In "Femeia  zidita de vie" semanand intrucatva cu imolarile din balada Mesterului Manole, am vazut ca ne gasim in fata unei false imolari, care nu vrea decat sa sugereze ca acea femeie, pe care mitologia a numit-o Leto, si a fost mama zeilor Apolon si Artemis, a nascut pe o insula de piatra, nume care apartinuse la un moment dat insulei Delos.Pentru ca atunci cand timpurile se schimba, se schimba si oamenii, iar acestia isi numesc universul inconjurator cu totul altfel decat cei dinaintea lor.Schimbarea numelor, reflecta si schimbarea timpurilor, si s-ar putea foarte bine scrie o carte pe aceasta tema.

[vanghelis007]

Mai vreau sa va spun ca fata  inchisa intr-un arbore este o zeita fecioara si arborele poate sa ii fie semnul ei asociat, sau poate sa reprezinte in aceeasi masura, nasterea miraculoasa din arbore.Haideti sa vedem putin, ce spune rezumativ, Saineanu, despre basmul tip "Fata din dafin " a lui Fundescu.
"Imparateasa ramanand grea,inaintea facerii cu sase saptamani, s-a pomenit ca ii plange copilul in pantece,si nu tacu decat dupoa ce spuse ca-i va da pe Sanda Luxandra,de peste noua mari si noua tari."
Plansul copilului in pantecele mamei, se repeta ca motiv folcloric si in alte basme populare romanesti si de aiurea.Exista si un corespondent real, istoric mentionat la triburile trace, unde copii erau plansi la nastere, considerandu-se ca ei vor avea parte de toate nenorocirile vietii.O situatie asemanatoare vom intalni si intr-una dintre povestile lui Creanga, desi exegeza a tras concluzia ca muierea aceea plangea prosteste privind catre drobul de sare de pe soba anticipand moartea copilului ei.Lucrurile nu sunt chiar asa, Creanga, transmitand o traditie populara foarte veche, care si-a pierdut intelesul, si de aceea  din intalnirea acesteia cu autorul pus pe glume, a iesit ce a iesit, deturnandu-se adevarul initial.La nivelul basmului, acelasi plans apare si in Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, a lui Ispirescu.Curiozitatea este ca nu numai motivul plansului este comun, cat si istoria transmisa in cadrul celor doua basme mentionate.Fata din Dafin, se numeste:"Sanda Luxandra." Fara a fi specialist in decriptare, pot spune ca numele "Sanda" este o deformare fonetica a lui "Santa", care si ea este de fapt o citire alterata a cuvantului "Sfanta".In ce priveste Luxandra, acest cuvant este alcatuit din  termenul:"Lux", care inseamna "lumina," la care se adauga sufixul andra, pentru a marca femininul , asa cum exista si  masculinul exprimat prin "andru".

[vanghelis007]

Sandra Luxandra este un nume aparent, exprimand  existenta unei zeite/zane fecioare  careia oamenii ii spuneau: "Sfanta Lumina", sau "Lumina cea sfanta."In insula Delos s-au nascut doi copii de aur, unul fiind  Apolon Soarele, cealalta fiind zeita Artemis, care ar fi trebuit sa fie Luna.Emanatia luminii s-ar putea la fel de bine sa nu emaneze de la aspectul astral al zeitei,ci de la insasi zeita.Ori singura zeita careia ii acord puterea de a ilumina pe cei din jur, fiind sau nefiind o zeita lunara, este zeita Intelepciunii la greci, cunoscuta sub numele Atena.

[vanghelis007]

De foarte multe ori, povestitorul pune accentul pe un anumit motiv popular, pe  un anumit eveniment caruia ii confera toata greutatea , restul  basmului devenind o formalitate.In Ciclul  Parasirilor, sau Om-Animal, accentul cade nu pe acea misterioasa fiinta sau obiect sacru care in basm este substituita de catre un arbore,acesta dand nastere unei fete, ci pe femeia care greseste si il determina pe barbat aflat in pielea unui animal, sa o paraseasca.In acest ciclu, se intampla insa la fel ca in viata.Femeia este cea care il "bate de stinge" pe barbat, iar acesta ca sa iasa cu fata curata, o acuza pe femeie de un oarecare fapt reprobabil, si chipurile, femeia este aceea care alearga pana la urma dupa el, implorand iertarea, iar barbatul generos, ii acorda iertarea si se impaca intr-un tarziu cu ea.La fel ca si istoria, si basmele sunt manipulate fara voie de povestitor, in asa fel ca orgoliul masculin al eroului sa fie mai presus de cel al muierii sale.Am spus intr-un rand ca basmele din acest ciclu, apartin mitologiei grecesti, povestind sub o forma simbolica, conflictul istoric dintre grecii cetatii Atena  si persii lui Darius si respectiv ai regelui persan, Xerxe I.Cele doua razboaie sunt cunoscute sub numele de Razboaiele Medice, si ele au patruns nu numai in folclorul grec, ci si in spatiul cultural al  imparatiilor invecinate, ajungand prin intermediul polisurilor  grecesti in Dacia.Ulterior vina acestei difuziuni va apartine si altor popoare cu care vom intra istoriceste in contact.Variantele culte ale acestor basme ale razboaielor medice, le vom regasi in Ramayana lui Valmiki, in Odiseea si Iliada lui Homer.Dar atat Iliada cat si Odiseea, vor suferi si influenta unor traditii mai vechi, pe care le consideram a fi vetero-testamentare.Ce se intampla in Ciclul Parasirilor, unde autorul Basmelor Romane citeaza ca tip, basmul mitologic  al dragostei dintre Amor si Psyche? Fata este condamnata de oracol, sa se casatoreasca cu un sarpe , sau cu un alt animal , prioritatea cea mai mare avand-o porcul, care va aparea in felul acesta atat in Odiseea lui Homer, (Ulise fiind un print porcar, dintr-o insula saraca si aproape pustie ca si insula Delos despre care am amintit si mai inainte.

[vanghelis007]

In ordinea succesiunii basmelor luate dupa intelesul lor istoric sau legendar, primul Ciclu, al parasirilor sau Om-Animal, este al doilea, prioritate trebuind sa acordam celui de al doilea ciclu, si anume Ciclului Femeie/Planta, sau tipului Daphne.Si iata de ce.Basmele din acest ciclu, povestesc despre nasterea zeitei Atena din capul lui Zeus.Povestea se gaseste redata detaliat in diferite carti de mitologie si dictionarele respective.Voi apela la cartea Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, (Chisinau, Hyperion, 1990, pg.35:)
"Zeus simtea ca-l doare capul tot mai puternic.Nestiind cum sa-si potoleasca aceasta mare suferinta, a poruncit sa vina zeul(...) Hefaistos, care era fiul sau si al Herei.(...) Zeus i-a poruncit sa aduca si o secure de arama, cu tais bine ascutit.(...)
-Bine, Hefaistos, a  spus zeul stapan, despica-mi capul si spune-mi de ce ma doare atat?"
Ca sa intelegeti despre ce este vorba aici, am sa va spun numai ca aceasta perioada a durerilor olimpiene, coincide cu modificarea stancii sau muntelui, pe care grecii aveau sa construiasca Acropola Ateniana.Aceste modificari s-au facut in varful acelei forme geologice, pe care cei vechi, asemenea evreilor care considerau muntele Horeb, ca fiind Muntele lui Dumnezeu, o identificau cu zeul lor suprem caruia ii spuneau:Zeus.Iar pe limba noastra, a celor ce citim aici, "Zeul", nume care indica divinitatea, dar nu si adevaratul nume al acesteia.Cand dupa oarece discutii in contradictorii, Hefaistos i-a dat lui Zeus cu toporul in cap, "...s-a auzit un strigat tare de bucurie si izbanda.Din crestetul nemuritor, (...) s-a ivit o zeita mandra, purtand o platosa  de aur, pe frunte coif, in mana dreapta o lance strasnic ascutita si-n stanga, scut aparator."
Zeita mandra care se nascuse intr-un mod atat de inedit, din crestetul crapat al tatalui sau Zeus, se numea Atena.Despre aceasta nastere se povesteste in cel de-al doilea ciclu despre care am inceput sa vorbim,si anume in cele care se refera la basmele cu Fata  din Dafin.Dar de Atena se vor lega si alte basme, de data aceasta ceva mai tarzii, care au transformat invazia persano-medica, in simboluri de dragoste.Este aici si intentia lui Paris(PRS=Persii), de a o fura pe Elena lui Menelaos(dar Elena este numele natiunii care se gasea pe malurile Helespontului si care ii denumeste pe toti grecii=Heleni, cu intentia de a o duce la Troya.)Ori Troya mitologica sau Ilionul(orasul Zeului sau al lui Zeus,), pe care Heinrich Sliemann a cautat-o in Asia Mica la Hisarlik, este una si aceeasi cu cetatea Atena din zilele noastre.