Basme

[vanghelis007]

Unele basme sunt mai incifrate decat altele, sau poate mai degraba degradate, distruse.Problema se leaga in mare masura de memorie si de nivelul cultural al povestitorului. Atunci cand acesta intervine pe text sau doar il reda, poate sa o faca execrabil, sau la un nivel cultural acceptabil incat sa fie inteles corespunzator de catre cei din jur.Aceasta criza a comunicarii se resimte pe parcursul unor basme, facand  destul de dificila interpretarea lor.Si deoarece povestitorul  simte nevoia sa adauge si de la el cate ceva, aceste adausuri se dovedesc in foarte multe cazuri total neinspirate, facand interpretarea sa bata pasii pe loc. In "Arghir Craisor cel mai pedepsit cu dor", un imparat aduna toate fetele din tara alegandu-si sotie. Imparateasa va da nastere unui numar de trei baieti. Numarul de trei baieti vine si sugereaza  simbolic mai multe lucruri:
-Trinitatea. Exprimarea lui Dumnezeu  sub forma a trei forme coexistente  simultan: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Amintesc ca si zeita Hekate avea trei reprezentari reunite sau disparate, care implicau lumea cereasca, cea terestra si cea subterana sau infernala.In Miorita, de pe muntele Horeb-Muntele lui Dumnezeu descris astfel:
"Pe-un picior de plai
Pe-o gura de Rai",
Divinitatea coboara pe pamant in ajutorul copiilor sai  sub forma a trei ciobanei fiecare cu oile lui. Spuneam la vremea respectiva ca "oile" nu sunt animale strict pastoresti, simbolul sugerand sub aceasta infatisare inedita, prezenta credinciosilor. Ulterior, atentia se va concentra asupra celui strainel care are "oi mai multe, mandre si cornute."
Acelasi numar de trei de baieti, se refera si la modul de transmitere a drepturilor care se facea parental de la tata la fiu. Dar sublinierea acestui fapt  sugereaza si numarul mare de copii de acest sex care se naste in cadrul unei familii, La polul opus si de loc intamplator, este vorba despre familia cu multe fete, ca in cazul Faraonului Biblic.
Ca sa intelegem basmul, va spun cum incepe Vechiul Testament.
Dumnezeu face lumea, stelele, pamantul, apele, barbatul si femeia, asezandu-i in Rai, un loc unde acestia din urma au conditii excelente de viata. In Rai exista doi arbori sacri si Dumnezeu porunceste perechii divine sa nu rupa fructe din acesti doi arbori sacri. Interdictia este calcata de catre Sarpe care o ispiteste mai intai pe Eva iar aceasta pe Adam. Descoperita incalcarea acestei interdictii, cei vinovati sunt  pedepsiti si izgoniti din Rai. Urmeaza cateva evenimente cat si o lista de descendenti, dupa care incepe sa se coaguleze  povestea lui Iosif, un tanar pastor, care este vandut ca sclav in Tara Egiptului. Mai tarziu se va naste Moise  care va fi salvat de furia legilor lui Faraon  chiar de fiica acestuia. Peste timp Moise va deveni liderr de grup si va organiza  Exodul, acesta urmand cai intortocheate, dar oprindu-se la un moment dat la muntele lui Dumnezeu Horeb de unde  Moise va cobora catre poporul sau cu Tablele Legii.
In "Arghir Craisor..." citim:
"Dar cand al treilea baiat s-a nascut, a rasarit un pom in gradina si-o muzica-n perete.(...) Acesta, pomul, marul asta care erain fiecare seara inflorea  se cocea-dar dimineata nu mai era nici un mar. Imparatul era cuprins de mirare. " Ce inseamna asta, domnule?A inceput sa aduca paznici, (...) cei mai viteji.Nu s-a putut prinde nici un hot.
"-Cine fura merele?"

[vanghelis007]

Ce se uintampla cu fratele mai mare si mijlociu atunci cand pazesc Marul care facea marul de aur?
" Dupa aia il lua somnul  si se trezeste dimineata cu merele toate culese. A ramas rusinat."
Fratii cei mari au adormit dintr-un motiv extrem de simplu, care nu are nimic de-a face cu capacitatea lor de paza.
"Atunci Domnul Dumnezeu  a adus un somn greu peste Adam si el a adormit, iar Domnul a luat una din coastele lui si a strans carnea la loc. Si a facut Domnul Dumnezeu  coasta pe care a luat-o din Adam femeie si a dus-o catre Adam."
Deoarece povestitorul vrea sa spuna acelasi lucru dar a uitat cum se prezinta treburile in Vechiul Testament, a venit cu propriile interventii peste informatia primordiala, colaborant cu autorii biblici. Incepe sa infloreasca marul, sa lege si sa faca fructe si o lumina  a inceput sa se risipeasca in casa.In acest  decor luminos isi face aparitia si Eva, cea facuta din coasta lui Adam:
"Atunci  pentru ca Elena (Eva ) venea cu patruzecisi patru de  de roabe transformate in pasari  si manca toate merele."
Ideea nu este terminata, nasterea Evei fiind plasata un pic aiurea. Acesta este momentul in care femeia este adusa la Adam / fiul cel mic al lui Dumnezeu imparatul si ii este data de sotie. Furtul merelor este deja consemnat asa ca pacatul primordial deja exista. Ceea ce incurca la un moment dat exegeza in explicatie, este aparitia fetei insotita de patruzeci si patru de roabe. Prezenta lor nu mai apartine Facerii Biblice si Exodului, legandu-se de coborarea fetei lui Faraon ( sau a Faraoancei?! ) pe malurile Nilului. Episodul este descris in Iesirea sau Exodul si este continut in urmatoarele cuvinte:
"Atunci fiica lui Faraon s-a pogorat sa se scalde  in fluviu (Nil ) si fetele care o insoteau mergeau  de-a lungul Nilului."
Ceea ce incercam sa facem este sa patrundem in mintea autorului si sa intelegem ce l-a determinat pe acesta sa ne ofere o anumiita imagine.
Dar Elena pleaca bine mersi si il lasa pe craisor sa o caute in Neagra Cetate. Harap Alb va face acelasi lucru. Va pleca de la casa cu baieti multi a tatalui sau, pentru a merge in Egipt sa isi implineasca soarta, cautand sa se insoare cu una dintre multele fete ale unchiului sau Faraonul.

[vanghelis007]

Fiul de crai,-ma refer la Arghir Craisorul-porneste dupa frumoasa sa Elena. In alte basme, cei trei frati pornesc impreuna pe urmele furilor sau a furului,de fapt perechea primordiala izgonita din Rai si ajung la o fantana, groapa, o prapastie, unde urma de sange lasata  se opreste aici.Motivul acesta se numeste motivul lui Iosif, deoarece se refera la prinderea lui Iosif de catre fratii sai si azvarlirea lui intr-o fantana goala, fara apa. Trecerea unei caravane de ismaeliti catre Egipt, ii face pe fratii lui Iosif sa il scoata din fantana si sa il vanda ca sclav. Basmul acesta, dezvolta sub o alta forma, - populara,- motivul  muntelui lui Dumnezeu Horeb:
"Ajunge departe langa un munte, la o poarta, la o casa, la un castel foarte mare. Acolo bate-n poarta."
 Atuncea, (iese ) un om atat de inalt ( una dintre denumirile lui Dumnezeu era si aceea  de "Cel prea inalt"),cat un munte si cu un ochisor  in frunte ( ochiul acela era cercul cu un punct, hieroglifa soarelui in egipteana, Ra sau Re.) deschide poarta si il vede. Un om strain.:"
Locul la care ajunsese Arghir, era "Locul cu animale", acolo unde Dumnezeu facuse toate animalele pamantului si Adam le daduse nume. Ceea ce este interesant, ca in multe basme, locul acesta cu animale, este stapanit de  trei femei ca in cazul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte", sau de Circe, asa cum apare descris in Odiseea lui Homer. Dar cuvantul "vrajitoare" este un substitut" pentru "divinitate". In spatiul nostru cultural ca de altfel si la greci, divinul, este inlocuit prin  termenul de "vrajitoare" avand acelasi inteles.
"Neagra cetate", la care face mereu referire Arghir, se refera la cetatea de scaun a lui Faraon, si este o aluzie la culoarea pielii locuitorilor Egiptului, tot asa cum si Regina din Saba, aceea luata de sotie de regele Solomon,  va spune in Cantarea Cantarilor:
"Sunt neagra dar frumoasa"...Femeia cat si barbatul cu fata neagra, sau arsa, isi gasesc corespondentul in termenul  local "Etiopi" avand aceasta semnificatie: "Fete arse". Nu este de mirare ca  eroul  numeste cetatea de destinatie, "Cetatea neagra", sau "Cetatea arsa", pentru a marca in felul acesta ca aceasta cetate este locuita de catre  oameni cu "fetele arse", adica de negri. Este exact opusul lui Harap-Alb, care inseamna  "Sluga Alba" desi Harap se leaga mai mult in interpretarea romaneasca de cuvantul "negru" si mai putin de celalalt cuvant, "Arab".
Obiectele pe care le primeste Arghir Craisoru, papucul, potcapul  sunt discutabile, mai putin ciomagul care il insoteste si pe Moise in peregrinarile sale. Finalul seamana cu acela legat de intoarcerea lui Ulise acasa. Asta daca nu cumva  povestitorul a pastrat motivul nasterii si vietii duse de catre copilul Moise la casele lui Faraon, alaturi de fata acestuia.

[vanghelis007]

Cu Ileana Cosanzeana

In foarte multe cazuri, basmele isi schimba  numele dar continutul ramane aproape neschimbat. Primul motiv care apare este acela al imparatului cu trei baieti. Al doilea este acela al marului Edenic. Faptul ca basmele sunt apocrife vetero-testamentare ar trebui sa ne indrume pe noi cat si pe altii la  o noua clasificare a basmelor care sa tina cont si de directia aceasta. Este o absurditate sa avem o clasificare potrivit mitologiei grecesti, cata vreme in cadrul basmelor apar o serie de motive autohtone- preluate de altii in mitologia lor, dar si o serie destul de vasta de basme ale caror motive transforma basmele in cauza in apocrife biblice. Urmatorul motiv, este acela al lui Dumnezeu pe muntele  Horeb.Daca in unele basme, elementul acela al rugului care arde in flacari nu apare, in altele el este la locul lui:
"Intr-o seara a vazut un foc mare. Zice:
-Haidem la focul acela ca acolo locuieste cineva.
Cand se duc, dau de un om mare si voinic.Avea numai un ochi la ceafa.Facuse un foc mare si cocea douasprezece vaci( numarul lunilor anului sau al constelatiilor zodiacale.)
Intrebat de locul unde se afla Ileana Cosanzeana, Dumnezeu nu le poate spune, dar ii trimite la fratele sau, care era stapanul fiarelor inclusiv al pasarilor. O pasare schioapa stie unde se gaseste palatul  Ilenei si ii indruma. Aici baiatul, -Arghiri-adoarme,  ( se repeta scena Facerii femeii din Adam cel adormit) apoi Ileana suparata ca Arghir nu isi revine, pleaca. Slugile martore sunt omorate, Arghiri ajunge pana la urma la zana si este vazut de catre copilul lor apoi cei doi se impaca si traiesc impreuna in fericire.

[vanghelis007]

Cu Murgoci si Cerban

Un baiat sarac intalneste o vaca batrana care tragea sa moara. Vaca ii spune sa  o taie si sa ii iqa pielea. Sa-si faca trei tarcuri si sa  tarasca pielea aceea prin tarcurile respective. Baiatul face intocmai si tarcurile se umplu cu vite. Un bou dintr-o cireada aflata intr-unul din tarcuri care se numea Murgoci, vazandu-l pe baiat mereu trist il sfatuieste sa mearga impreuna la imparatul si sa ii are campul de arama. Pentru asta are nevoie si de prezenta fratelui sau  Cerban aflat pe Valea Plangerii. ( Cerna ? ) Urmeaza  motivul Iezechia despre care am amintit ceva mai inainte in care umbra Soarelui  este data  inapoi cateva linii.
Sa incercam sa vedem ce inseamna simbolic a ara campul de arama. Pentru ca am amintit despre  Iezechia, sa vadem daca este vreo intamplare demna de mentionat in legatura cu acest rege. Cuvantul "arama" se leaga foarte mult de minereul cu acelasi nume scos din maruntaiele pamantului.Mai mult decat atat, el se transmite tuturor obiectelor manufacturiere facute din acest material, obiecte de uz casnic, dar si obiecte de razboi:
armuri, sulite, sabii, scuturi.
In felul acesta , un camp de arama este o metafora a unui camp pe care se poate da o batalie intre doua armii pregatite sa se infrunte una cu cealalta.Un plugar, va vedea aceasta confruntare din perspectiva sa  de lucrator a campului. El va trebui sa are acest camp de arama, ceea ce va face ca ziua in care el va infaptui acest lucru sa fie foarte lunga si obositoare. Din cauza cuvintelor: Valea Plangerii, asocierii lui Iason cu plugarul care trebuie sa are campul de arama, asociem ca lupta dintre Iason si  regele local Eete s-a dat pe malul stang al Cernei in preajma unei stanci.
Din perspectiva biblica, se intampla un lucru surprinzator ope care il mentionam in randurile urmatoare:
"...chiar in noaptea aceea,  ingerul Domnului a iesit si a lovit in tabara Asirienilor o suta ooptzeci si cinci de mii de insi , iar cand s-au sculat dimineata, toti erau lesuri fara viata. Atunci Sanherib, imparatul Asiriei a pornit si s-a intors in Ninive." ( Cartea a doua a regilor.)
Imparatul din basm, daca a vazut ca Ion s-a de4scurcat asa de bine cu aratul ce ii spune baiatului:
"-Ioane, atuncea  ti-oi da pe fiica mea de sotie si jumatate de-mparatie, cand mi-oi lua toata averea care se gaseste in palatul meu, intr-o caruta."
Ion nu a asteptat sa i se spuna de doua ori. S-a dus la fierarie si a cerut sa i se faca o caruta de fier la care si-a injugat cei doi boi ai sai si dupa ce a incarcat toate bogatiile din palat, a plecat.
Exemplul acesta este valabil si deci aplicabil pentru toate cetatile cucerite. Dar, iata ce se intampla in capitolul Iesirea sau Exodul din Vechiul Testament:
"...fiii lui Israel facura dupa cuvantul lui Moise. Cerura cu imprumul (?! ) de la Egipteni , vase de argint, de aur si vesminte. Iar Domnul a dat  poporului har  in ochii Egiptenilor  ca sa le dea ce au cerut.Si astfel, au jefuit pe Egipteni."

[vanghelis007]

Cei trei imparati

Exista un motiv foarte interesant care merita sa fie scos in evidenta prin mitologia comparata.
Niste fete vorbeau intre ele si spuneau la un moment dat ce ar face ele daca fiul imparatului le-ar lua de nevasta. Cea mai mica, ce zice:
"Pe mine daca m-ar lua feciorul de imparat,  i-as face trei Feti Logofeti. Doi baieti cu condeiele la ureche  cand ar da cu condeiul, ar lovi cate-un colt de tara  si o fata cu parul de aur :
Cu luna in piept,
Soarele in spate,
Doi luceferei
Pe cei umerei
Buzele de frunza verde
Si nasul de ceara."
In realitate, fata vroia sa  ii faca imparatului doar doi copii, un baiat si o fata. Imparateasa care era zeita Hera, nu ii convine si aranjeaza ca Leto( fata aceea ) sa fie surghiunita de maica-sa Gaia si doar  insula Alba sau Delos, ori insula de piatra-cum se mai numea, ii ofera gazduire pentru a putea naste. Motivul acesta il vom regasi si intr-o serie de colinde care o au drept maicuta nascatoare pe Fecioara Maria. Numai ca  rautatea este pusa in spatele lui Craciun. Taierea mainilor Craciunesei, va porni de la un motiv istoric mentionat de Herodot si care s-a petrecut in Egiptul antic, fiind legat de  un Faraon  Egiptean. Copiii pe care ii naste fata aceea fiului de imparat sunt inlocuiti  cu niste pui de caine. Se pare ca in antichitatea Greaca unde a aparut aceasta legenda, Soarele-Apollo si  zeita Artemis ca si mama lor Leto, erau considerati lupi, daca Apollo era numit dupa stiinta  mitica Apollo Lykios sau Apolo Lupul. Mitologiile nordice, care au pierdut semnificatia numelor, au considerat ca Soarele si Luna atunci cand se intampla eclipsele de soare si de luna, sunt mancati de niste varcolaci, a caror infatisare era aceea de lupi.
In cadrul  basmului mai apare un lucru care nu este explorat indeajuns de exegeza : Mama copiilor, pentru ca a nascut trei catei a fost agatata intr-o piele de bivol la poarta palatului unde a stat noua ani de zile. Referitor la acest aspect, cand Iason  ajunge in Colchida, vede in padurea sacra trupurile colchidienilor atarnate in piei de bivol in copaci. Obiceiul este mentionat si de Herodot cand povesteste de moartea fiicei Faraonului Mykerinos, care a fost ingropata intr-o vaca de lemn reprezentand-o pe zeita Cerului Hathor cea care arata ca o vaca. Pe aceasta vaca de lemn existau pictate stelele , luna si soarele, aceasta fiind explicatia discursului in versuri pe care l-am amintit. In acelasi timp desi explicatiile mitologice vor fi cu totul altele, trebuie citit si mitul  lui Pasifae  si al taurului divin trimis de Poseidon, cu care femeia avea sa-l conceapa pe fiul ei, Minotauruul din insula Creta. Pentru a putea face acest lucru, Dedal ii va construi reginei o vaca de lemn. Grecii nu au facut decat sa imprumute mitul lui Mykerinos  in insula Creta, transformand istoria  intr-un mit local. Ca sa ne dam seama de acest lucru este suficient sa stergem o parte din numele lui Mykerinos,  gruparea fonetica "keri" si sa vedem ce ramane.

[vanghelis007]

Cu Ionel alungat de-acasa. ( Varianta )

Basmul acesta este interesant prin modul in care a fost preluat un ansamblu de motive vetero-testamentare si restituit simbolic cititorilor sai, prin filiera  povestilor populari. Inainte de a ne adanci in labirintul mitologiei  comparate si a hermeneuticii miturilor, reafirm ca basmul este rezultatul colaborarii dintre eveniment care se produce independent de noi-formularea este totusi oarecum falsa din moment ce implica universul uman in totalitate- si povestitori care o transforma in bunuri virtuale. Exista aici o influenta directa, dar si o influenta de tip second hand.Acest second-hand produce confuzie in interpretarea basmelor si iata de ce:
-Este pusa la intrebare sursa primordiala, istorica si linia prima de povestitori care a avut acces la producerea intamplarii.
Din aceasta cauza vor aparea doua sau mai multe linii de transfer a informatiei -sub forma de basm ( si aici putem vorbi despre variantele basmului , acesta / basmul , fiind legat de legile transmiterii populare a informatiei ) cat si de fixarea basmului in scris de o societate mai evoluata istoric, devenind un bun sacru, de natura istorica.
S-o mai spun inca o data. Vechiul  Testament fixeaza in scris unele evenimente petrecute cu mult inainte in timp si sub o forma istorico-legendara, informatia face o calatorie din trecutul indepartat in prezentul nostru.
Pastrandu-si oralitatea, basmul poate transmite acelasi tip de informatie dar modificat datorita unor lacune memoriale dar si unor adaosuri care reprezinta  contributia personala a povestitorilor. Linia de start este insa aceeasi. Pe parcurs, este posibil ca pornind de la mesajul cunoscut in scris, povestitorii sa reconstituie povestea si sa o transmita mai departe, sub o forma schimbata. Aceasta categorie de basme, reprezinta ceea ce eu as numi basmele de tip second hand. Pe masura indepartarii  in timp de intamplarea traita, basmele vor suferi mutatii si mai mari, limbajul hermetic-limbajul simbolurilor folosite fiind mai puternic conturat ancorand basmele intr-un univers virtual, alcatuit din simboluri de cele mai multe ori indescifrabil. Sa incercam sa explicam basmul, al carui titlu l-am pus in deschiderea acestui material.

[vanghelis007]

Basmul povesteste despre un om tare sarac care nu avea ce manca. Era atat de sarac incat aduna balega de pe camp  folosind-o  pe baza de aliment dupa ce o baga in cuptor. Eu personal  cred ca din dorinta de a marca saracia omului s-a recurs la o astfel de imagine.
In anumite locatii unde lipseau sursele de incalzire se folosea si se mai foloseste "Tizicul". Acesta este un amestec de paie si balegar de vite, facut sub forme patrate sau dreptunghice, uscat si folosit iarna pentru incalzirea colibelor.
La aceasta familie saraca, vine Dumnezeu si Sfantul Petre, sa ceara adapost. Povestea o vom gasi in Mitologia Greaca, unde Dumnezeu este inlocuit de catre Zeus si sfantul Petre de catre  unul dintre ceilalti frati sau copii ai sai.
Numai ca acolo, Dumnezeu se misca in universul oamenilor sub forma de om sarman. Nu este bagat in seama si este alungat de catre toti bogatasii la usile la care a batut. Singurul loc unde este primit, este acela repre3zentat de o familie saraca,-Filemon si Baucis.
Aceeasi poveste isi are origini vetero-testamentare, din moment ce o intalnim sub forma dezastrului de la Sodoma si Gomora. Dar daca in basmul nostru motivatia saraciei nu apare, iar in varianta greaca se leaga de lacomia locuitorilor ei, in povestea biblica motivul este natura orientarilor sexuale ale populatiei celor doua orase, sau orasului care se afla in acea campie.

[vanghelis007]

Dupa plecarea vizitatorilor divini,este randul copilului celor sarmani sa plece. Si acesta ajunge la un imparat care ii da sa manance si are grija de el. Plecand la o vanatoare, aude intr-o padure pe cineva strigand ajutor. Se duce acolo, salveaza persoana respectiva care era o pajura. Drept multumire, pajura ii da de sotie pe fata sa etiopianca, pe care eu o numesc: Regina din Saaba.Prima data cand baiatul intalneste pajura inconjurata de flacari, m-am gandit ca este muntele Horeb de unde Dumnezeu ii vorbeste lui Moise din rugii aceia in flacari care ardeau si nu se consumau.Pe urma mi-am zis asa. Aici este vorba despre un print care coboara pana in Egipt si ia de sotie o fecioara egipteanca sau etiopianca.Singurul loc unde se intampla acest lucru  este consemnat in istoriile legate de regele Solomon. Aceasta inseamna ca regele Solomon, potrivit basmului,  a ajutat un Faraon egiptean sa repurteze o victorie intr-o lupta si drept multumire, cei doi au incheiat un opact de neagresiune, consfintindu-l prin casatoria fetei Faraonului cu regele Solomon.Dupa care Solomon incepe sa construiasca templul lui Dumnezeu si casa sa. Daca spun adevarul, inseamna ca in basm  fiul saracului, va fi supus la aceasrta incercare a constructiilor, sau sa faca ceva, cu mult peste eforturile normale ale oamenilor. Si iata ce citim in basm:
"Uite m-am insurat si eu, unde sa imi fac casa?
Imparatul ii raspunse:
-Afara din curte.
Baiatul a iesit afara. Fata a facut palatul si traira impreuna acolo."
Intalnim deci doua motive vetero-testamentare mentionate  prin doua episoade istorico-legendare, dar situate oarecum diferit pe scara cronologica. Ele au continuitate directa doar datorita povestitorului.

[vanghelis007]

DOBRITA

Basmul nu poate fi inteles fara cunoasterea motivelor  folclorice continute si a semnificatiilor simbolurilor existente in el. Chiar si eu ma lovesc de dificultatea intelegerii corecte a basmului, ramanand anumite portiuni din el  asa cum pe unele harti din evul mediu existau pete albe. Nu suntem  suficient de pregatiti sa intelegem toate semnificatiile basmului. Intalnirea  lui Ionel cu sarpele care il duce acasa si il vara intr-o pivnita, seamana cu o scena funerara. Exista mai multe semnificatii ale sarpelui, de la sarpele solar, reprezentandu-l pe Faraon,  la sarpele Dumnezeu stand pe tronul sau de piatra  de pe Muntele Horeb si pana la sarpele chtonic care sugereaza moartea,  dintr-o data sunt trei aspecte, care vor da nastere prin asocierea lor la interpretari diferite.Dificultatea este ca modelele vechi sau motivele folclorice pe care le intalnim, sufera mutatii din partea autorului care povesteste complicand in acest fel intelegerea narativa. Prima idee se leaga de blestemul mamei in balada "Sarpele" sau Mistricean", unde ca urmare a unui blestem de mama-Vezi legendele Solomoniene  ale Sabinei Ispas,- eroul este condamnat la moarte, prin daruirea acestuia sarpelui. Din aceasta clipa depinde de noi cum interpretam. Este vorba daca posedam informatie primara suficienta care sa ne permita sa intelegem jocul simbolurilor, pentru a desparti fondul autohton al miturilor de cel universal.Sa ma explic.
-Flacaul blestemat-
-Ca urmare a blestemului de mama, flacaul este nevoit sa isi urmeze soarta si  ajunge pe taramul mortii unde sarpele este imparat.
Taramul acesta se numneste Egiptul, cata vreme sarpele capata identitatea faraonului egiptean. In cadrul mitologiei ebraice, fixate legendar in scrierile sapientiale vetero-testamentare, mai multe personaje importante reusesc sa  ajunga in Egipt din Canaan:
Avram, caruia ii este furata sotia si data lui Faraon ca tiitoare si pe care acesta reuseste sa o recupereze.
-Iosif, care este vandut de catre fratii sai in Egipt.
-Solomon, care se insoara cu fata lui Faraon, ceea ce va da nastere povestii sarpelui cu ladita ascunsa dupa usa in care era fata acestuia prefacuta intr-o serpoaica. Legendele pe care le gasim la Sabina Ispas, vorbesc de un blestem de mama care il determina pe Preaminte Solomon sa plece de acasa. Dar mama lui Solomon, este Gaia, Pamantul. Varianta legendara nu se suprapune  pe varianta istorica. Deoarece prima nu face decat sa povesteasca sub forma  simbolica aventurile lui Iosif, vandut egiptenilor, cat si Exodul. Aceste aventuri, au fost monopolizate de figura cea mai remarcabila a regelui Solomon.
Varianta istorica se refera la casatoria regelui Solomon cu regina din Sabaa sau cu o printesa egipteana.
In afara de aceste interpretari care vor dezvolta basme de sine statatoare, sau motive folclorice pe care le vom gasi risipite aiurea dupa dorintele povestitorilor, mai exista un sarpe balaur in legendele noastre si cantecele batranesti despre Iovan Iorgovan. Cand citim un basm, suntem derutati  deoarece incercam sa legam motivul folcloric al sarpelui de una din aceste interpretari pe care le-am mentionat.
Inceputul basmului este probabil conceput de autor, dupa niste variante  a fratilor Grimm.
Baiatul da drumul sarpelui si acesta il obliga sa il incalece si il duce peste mari si tari la niste raspantii. Abandonat, baiatul ajunge la o casa in care locuiau  un lup, un urs si o vulpe. Problema este urmatoarea: Ulise va ajunge si el in tara  vrajitoarei Circe, unde inainte de a fi preschimbati in porci, fratii lui intalnesc animalele salbatice care ocrotesc casa zeitei: Lei si lupi. Intr-un material pe care l-am scris mai demult aratam ca zeita Circe era una si aceeasi cu zeita mortii, Persefona. Acelasi loc cu animale intalneste si fiul de imparat care cauta: "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte." Acolo el intalneste trei divinitati feminine, pe care le asimilez zeitei Hekate, cea cu trei trupuri sau reprezentari: cosmice, terestre si subterane.
Vulpea devine in cadrul basmului animalul calauzitor catre infern, fiind prin latratul ei asemenea cainelui. Dar aici se mai intampla ceva:
"Si ( baiatul ) a luat calul si a plecat cu el. Vulpea dupa ei.Cand sa treaca o garla, vulpea ii spune lui Ionel:
-Baga de seama Ionele ca eu stau pe marginea garlei, si tu treci garla, si este aici o catelusa cu maselele de otel  si cu dintii de fier care nu sade din latrat  nici ziua nici noaptea.Cand ai sa auzi ca nu mai latra, ea se culca. Si vezi ca este o gaurice mica in pamant  tu sa intri pe gaura aceea cu cal cu tot. Si ai sa gasesti o casa cum este asta. Acolo sta zana Soarelui."
Basmul devine brusc cunoscut si ma face sa ma gandesc la Iason si misterul lanei de aur. Ori eu plasez acest loc sacru pe Valea Cernei. Apa Cernei este aceea care face zgomot, sugerand latratul.
"Cand ai sa auzi ca ea nu mai latra inseamna ca s-a culcat."-spune basmul. Fantastic sau nu, exista un loc pe lungul raului Cerna  unde apa nu mai scoate zgomotul acela, de parca s-a culcat. Flacaul  trebuie sa treaca apa in aceasta portiune linistita, este exact locul unde Iovan Iorgovan cere Cernei sa-si inceteze urletul promitandu-i ca-i da niste obiecte de aur ( peste de aur). "Si vezi ca este o gaurica mica in pamant"-spune vulpea lui Ionel. "Coboara cu cal cu tot si ai sa dai de sora soarelui."