Basme

[vanghelis007]

La fel de simplut si in acelasi spirit mi se pare si basmul lui Stancescu, "Cei trei frati".Motivele care apar aici sunt urmatoarele:
-Motivul rapirii fetei de imparat.
Corespondentul istorico-legendar este Avram si Sara in Egipt.
-Motivul Mumii Padurii care omoara doi dintre frati.
Este posibil sa se refere la aruncarea in groapa a lui Iosif.Scriu ca este posibil, deoarece mai exista in unele basme acea variabta a omorarii unuia dintre frati de catre o scorpie care sta in varful copacului si cere flacaului sa-i dea voie la foc sa se incalzeasca.Numai ca aici este vorba despre Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul arzand care nu se mistuie.
-Motivul "gaura pamantului" sau al "fantanii  lui Iosif".
Numai cel mic poate sa coboare in fantana si sa ajunga pe lumea cealalta.
-Motivul omorarii baiatului de catre zmeu, si invierii lui de catre fata.
Este vorba de ordinul lui Faraon de a omora toti pruncii nascuti de neamul lui Israel, de sex barbatesc.Moise este salvat de catre fata lui Faraon.
-Incercarea loialitatii sau a dragostei fratesti.
La iesirea din lumea cealalta, baiatul leaga un bolovan de franghie si acesta este ridicat cateva sute de metri si apoi lasat sa cada.Nu imi dau seama cu claritate ce este.Singura scena de incercare care apare vetero-testamentar este aceea a punerii argintului in sacii de grau cumparat de fratii lui Iosif din Egipt.Totusi aceasta intentie de a-l omora sau de a nu-l omora pleaca asa cum spune exegetul:"De necaz ca era sa ajunga imparat."(Vezi visele de marire ale lui Iosif de lka incepotul istoriei Biblice, si scena cu aruncarea lui Iosif in fantana, vis-a vis de intentiile fratilor.)
-Motivul Scorpiei (Pasarii )caruia baiatul i-a salvat puii sa nu fie mancati de sarpe.
Este scena pe care o gasim legata de nasterea lui Moise, dar care in Iliada lui Homer capata o cu totul alta semnificatie.Balaurul/sarpele care mananca puii pasarii(Scorpia sau Pasarea este Dumnezeu, iar puii sunt copiii lui Israel.), este Nilul.Cel care ii salveaza puii paserii este Moise.
-Intoarcerea in lumea noastra cu ajutorul Pasarii maiastre, reprezinta Exodul.
-Motivul pedepsirii fratilor.
Reprezinta cucerirea Canaanului si a celorlalte tinuturi de catre Israeliti.
-Motivul casatoriei cu fata.
Este vorba de realizarea regatului Israel.
Tot ceea ce spun aici, nu numai in cadrul acestui basm, reprezinta interpretarea mea personala.Fiind un om subiectiv, interpretez mitul ,din punctul de vedere a unei fiinte umane, de unde si lucrurile bune dar si greselile pe care am sa le fac si Dvs. ca cititori avizati, le veti resimti mai obiectiv decat mine.Propunerile mele de interpretare, raman in continuare, pe parcursul parcurgerii acestui material, tot propuneri.Ele nu sunt batute in cuie.Interpretarea mea nu este un capat de drum, menit sa descurajeze pe cel care indragostit de basme, va dori sa paseasca mai departe.Eu nu sunt decat un necunoscut, care preda mai departe stafeta.Nu fac decat sa va spun, fara sa sperii sau sa intimidez pe nimeni, ca mitologia poate fi interpretata si altfel.Este foarte important sa stiti acest lucru si la fel de important este sa aveti curajul sa mergeti mai departe.

[vanghelis007]

Varianta  bucovineana "Sucna-Murga" a lui Sbiera.
Un imparat avea trei feciori si un altul invecinat, trei fete.In Povestea lui Harap Alb, se intampla acelasi lucru.Este vorba despre -"motivul fetelor", prin acesta intelegandu-se Egiptul faraonic.
-Motivul rapirii.
Uneori ma intreb daca nu cumva dincolo de corespondentul Avram si Sarai in Egipt, motivul rapirii nu este altceva decat un pretext de a face eroii sa se miste, sa aiba o motivatie poentru a-si parasi casa si a merge sa elibereze fetele  furate de zmei.
-Zmeii aparand ca niste nori.
Pe parcursul naratiunilor vetero-testamentare, Dumnezeu capata destul de des o astfel de infatisare.
-Motivul lantului aruncat in cer, sau al ascensiunii .
In primul rand nefiind vorba despre o "descindere infernala" ci de o "ascensiune aeriana", basmul ar fi trebuit sa faca parte din acest ultim ciclu.Ii putem reprosa exegetului inconsecventa propriei sale clasificari, facute dupa accentul pus pe un motiv sau altul.Un astfel de mod de arbordare creeaza confuzii.Lucrurile ar fi stat cu totul altfel, daca autorul, ar fi spus ca in clasificarea basmelor, tine cont de cateva motive.Si ar fi respectat aceasta viziune, indiferent de modul cum s-ar fi desfasurat mai departe basmul.Este la fel cum am face o clasificare formala dupa culoarea ochilor, si am aduna in clasa respectiva -ochi albastri-toate persoanele care poseda aceasta particularitate, fara sa mai tinem cont de culoarea pielii, de contul pe care il au la banca sau de faptul ca vorbesc sau nu  peltic.Ascensiunea aeriana difera  de descinderile infernale, pentru ca urcarea la cer, se face -prin turnul babel, prin muntele lui Dumnezeu Horeb, cu ajutorul arborelui lumii (dar atentie, arborele lumii poate fi un simbol cu o explicatie diferita sau cu corespondent in cele doua obiecte-unul construit de mana oamenilor si celalalt fiind de natura geologica ,cata vreme descinderile infernale, fac aluzie la fantana lui Iosif.
Este posibil ca in cazul basmului lui Zbiera, creatorul de folclor sa fi inversat polaritatea motivelor pentru a iesi din criza repetitiei.Din acest motiv, ceea ce trebuia sa fie jos, a capatat in basm o valoare ascendenta.
-Motivul Spanului.
"Iar pe Domnita lui Sucna Murga, o apuca un tigan."
Spanul, tiganul, dracul, au pielea inchisa la culoare, si deci se incadreaza la ceea ce denumeau grecii ca fiind:Etiopi, sau Fetele arse.Iata deci cum sugestia Egiptului transpare in acest amanunt aproape lipsit de importanta si legat  de comentatori  de alte motivatii.

[vanghelis007]

Tipul Hesperidelor.
In momentul cand o fiinta misterioasa (obisnuit zmeu sau balaur) fura poamele de aur dintr-o gradina imparateasca,iar aceste poame sunt in mod frecvent niste mere(sigur, povestitorii pot exprima in naratiunea lor si alte gusturi, cu conditia ca aceste obiecte de consum sa fie cunoscute si de ascultatori, altminteri povestitorii ar trebui sa explice despre ce este vorba si ar pierde foarte mult timp cu amanuntele), primul gand ma duce la perechea primordiala Adam si Eva.Zmeul sau balaurul apare si el acolo sub forma sarpelui care duce perechea divina in ispita.
Imparatul stapan pe gradina este Dumnezeu care stapaneste Gradina Raiului.Arborele din curtea sau gradina lui, este unul dintre pomii din mijlocul gradinii raiului.Furtul este repetitiv, din moment ce ceilalti frati nu izbutesc in incercarea lor de a pune mana pe hot.Incearca si cel mic si reuseste sa raneasca hotul misterios.Daca in acest inceput avem capitolul I Facerea sau Exodul, in alte basme,  furtul se refera la persoane si punctul de plecare al basmului se deplaseaza de la motivul caderii in pacat si al izgonirii din rai,la calatoria lui Avram si a Sarei in Egipt.Alteori, calatoria porneste din pragul casei lui Iacov, si se indreapta tot catre Egipt. Este o probabilitate destul de mare ca si izgonirea din rai sa respecte aceeasi directie.Parasirea Canaanului, unde curgea lapte si miere, deci un tinut Edenic primordial, in directia unui tinut al mortii si a mormintelor, care era Egiptul.
Luandu-se dupa dara de sange, fratii ajung la groapa sau fantana lui Iosif.Ei nu rezista sa coboare catre lumea cealalta acest act de bravura neputand fi realizat decat de catre Praslea cel voinic.(Basmul se gaseste in colectia lui Petre Ispirescu si se numeste:"Praslea cel voinic si merele de aur.")
Chiar daca exegeza recunoaste punctul de plecare al basmului, cap.I  Facerea, neagreind perspectiva vetero-testamentara a povestii, sau nedandu-si seama de existenta ei ,din aceasta clipa incepe sa piarda orientarea si se pierde in hatisul unor explicatii improbabile.Celelalte motive ,scoaterea din groapa a fetelor de imparat,motivul incercarii loialitatii fratilor, motivul sarpelui care se urca in pom sa manance puii de zgriptor, motivul Exodului, ne sunt deja cunoscute si le-am intalnit si in basmul "Cei trei frati" a lui Stancescu.
Mi-a venit o ideie, pentru  faptul ca am pomenit de sarpele   biblic care sta catarat in copac si are un mar in gura.Am spus ca el apare in Iliada  iar Calcha interpreta scena la care participasera aheii, drept numarul de ani care trebuiau sa se scurga, pana cand Troya va fi cucerita.Am sugerat ca inghitirea  puilor ar putea avea legatura cu poruncile lui Faraon, sarpele fiind in acest caz Nilul, iar pasarea maiastra, Dumnezeu.Dar daca din punct de vedere iconografic, sarpele urcand in copac, reprezinta sarpele biblic, care ispiteste perechea divina si o face sa cada in pacat?Se intampla acum ceva curios care tine mai degraba de intuitie si de sentiment si mai putin de stiinta.Toate aceste reprezentari , sau motive, au la baza o singura intamplare reala care este manipulata istoric in cu totul alte imprejurari.Daca ceea ce se schimba este polaritatea ca in cazul descinderilor si al ascensiunilor?Va amintiti ce spuneam la un moment dat in interpretarea mitului trac al Facerii?Cand Dumnezeu arunca baltagul in apele primordiale, acestea s-au despicat si ca intr-oi nastere din adancul apelor a iesit arborele lumii, avandu-l de radacinile lui  prins pe Nefartatul.Faceam in clipa aceea o remarca, care  s-ar putea sa para neserioasa exegezei, ca este vorba aici despre Moise si de trecerea peste Marea Rosie.Intr-un fel, Facerea incepea de la acest moment, in varianta traca sau a  informatiilor legendare ajunse si conservate in folclorul romanesc.Dar daca scena  care apare in Biblie, cu Adam si Eva, cu sarpele inghitind pruncii (nu este contestata valoarea de semnificatie erotica a marului)sau daruind marul Evei /Nilul daruindu-l pe Moise
fetei lui Faraon, se refera intr-o forma simbolica neinteleasa la intamplarile petrecute in Egipt?Urma  de sange a hotului ranit, se suprapune peste alungarea perechii divine Adam si Eva, reprezentand Exodul, sau pe copiii lui Israel.Pentru ca sangele inseamna viata si nu intotdeauna el se scurge dintr-o rana, ci poate insemna o trecere.O urma de sange, poate la nivelul basmului sa insemne ca pe acolo a trecut cineva care avea sange in trup.

[vanghelis007]

Va trebui sa retinem faptul ca merele sunt inlocuite in unele basme cu portocalele, datorita exotismului acestora dar si a dorintei povestitorului de a sugera un spatiu exotic.O astfel de substituire apare in basmul "Portocalul si Balaurul"  a lui Mera.Povestitorul se cam joaca aici cu fantezia lui si cu nervii exegezei.Pentru ca el face substituiri cu generozitate, ceea ce ar putea sa creeze confuzii in momentul decriptarii sau citirii hermetice a textului.
-Motivul merelor este substituit de portocale.
-Locul lui Adam si Eva ca autori directi al acestui rapt, este substituit de un balaur.
-Fantana lui Iosif apare intr-o formulare inedita:
"... ajunsera la o stanca, unde, dand piatra la o parte,fratii coborara inauntru pe cel mic."
Observati cum pluteste aici ideea de menhir?Este o metoda de inhumare in care, deasupra mormantului se pune o lespede de piatra sau un bolovan urias, ca osemintele celui decedat sa nu poata fi dezgropate de animale.In acelasi timp, "stanca" mai sugereaza ceva foarte interesant.Daca povestitorul are in vedere prin stanca , Muntele lui Dumnezeu, Horeb, si prin ingroparea aici a unui personaj Biblic, Iosif (dar poate sa fie si un alt personaj mentionat in Biblie,- Moise, Aaron, etc)putem gandi ca Heinrich Schliemann:Aici la Muntele Horeb trebuie sa se gaseasca o necropola antica foarte importanta a antichitatii ebraice.Importanta acesteia este de natura arheologica si istorica,deoarece ar veni si ar sustine ca argument istoricitatea evenimentelor Biblice povestite in Vechiul Testament.
-Motivul puilor de pajura l-am intalnit deja in basmele anterioare comentate.Aici, se intampla ceva care ar putea explica prin decodarea simbolului folosit cele spuse de mine in randurile dinainte:"Mama lor de bucurie (ca i-a  salvat puii, pe copii lui Israel,  il inghiti de trei ori si il scuipa afara." Biblia spune foarte clar ca Moise, cel care a salvat puii pajurei(Dumnezeu), nu va ajunge la destinatia tarii Fagaduite de Dumnezeu pentru copiii lui Israel:
"Ti-am aratat Tara, ca sa o vezi cu ochii tai.Dar tu, nu vei intra in ea."
Si  Moise va muri acolo , " ...in tara Moabului, ...si Domnul l-a ingropat in vale, in tara Moabului, fata in fata cu Bet-Peor.Nimeni nu i-a cunoscut mormantul pana in ziua de azi."

[vanghelis007]

Sa spunem cateva cuvinte despre tipul "De ce-urilor."
Lazar Saineanu da aici ca exemplu si comenteaza  basmul "Vizor, craiul Serpilor", a lui Reteganul.Basmul este povestit deficitar de exeget.Sigur ca interesul oricarui exeget este sa isi sustina o anumita teorie si prezinta cititorilor sai, acele aspecte sau motive din basm care il avantajeaza.90% din cei care scriu despre basme (daca scriu asa ceva) sau fac alte comentarii despre folclor, vor proceda in acest fel.Partea interesanta este ca explicatia poate sa fie plauzibila, dar basmul continua sa pacaleasca exegeza intr-un mod destul de fin, pastrandu-si pentru el insusi valorile de semnificatie.Personal, eu as intoarce aceste intrebari: de ce-uri, punandu-le motivelor folclorice care exista in acest basm (ca si in celelalte) si nu as inceta sa pun aceasta intrebare in mod repetitiv, pana cand nu as capata raspunsurile corespunzatoare.Intamplarile petrecute in acest basm, s-au petrecut  intre anii(971 î.Hr şi 931 î.Hr,) dupa wikipedia, si corespunde domniei regelui Solomon.Basmul lui Reteganul este un apocrif vetero-testamentar , acoperind o perioada chiar mai veche, legata de istoria legendara a lui Iosif la care s-au adaugat si motive folclorice care corespund Biblic cu episoade din viata lui David si viata lui Solomon.M-as fi asteptat ca D-na Sabina Ispas care a fost preocupata de legenda Solomoniana sa-si fi extins cercetarea si asupra baladei romanesti care cuprinde motive Solomoniene, dar si asupra acelor basme care poseda un continut Solomonian sigur.Domnia sa a acordat insa o atentie deosebita legendei Solomoniene, si nu pot decat sa recunosc ca lucrarea sa este exceptionala.Basmul Vizor, craiul serpilor, repet este un basm Solomonian.El are un continut asemanator cu balada Broasca Roasca din cartea de Balade Romanesti(in trei volume), cu "Introducere , indice tematic, si bibliografic, /Antologie de Alexandru I.Amzulescu.
Cine este "Vizor" craiul serpilor?Exista unii comentatori, care dau explicatii placute dar indepartate de interpretarea noastra.Din acest motiv suntem nevoiti sa renuntam la ele oricat de seducatoare ar fi pentru noi ipotezele traco-getice. Vizor este Faraonul Egiptului care a domnit in perioada similara de domnie a regelui Solomon. Adica in perioada,  971 î.Hr şi 931 î.Hr.

[vanghelis007]

Sau cel putin intr-o perioada care se suprapune fragmentar pe anii de domnie ai lui Solomon.Am sa dau motivele folclorice ( si mie imi scapasera la un moment dat),care pot fi intelese in momentul cand deschizi Biblia si citesti acolo despre viata lui David si a lui Solomon.
-Domnul, sau boierul ca sa poata pierde pe Petre,(de a carei nevasta se indragostise,)ii da printre alte sarcini (de pierzanie) si pe aceea de a aduce de pe lumea cealaltacoroana tatalui sau mort cu 68 de ani inainte.
Explicatia se gaseste in 2Samuel,  si se numeste:"Pacatuirea lui David cu Bat-Sheba si Urie."
David se indragosteste de sotia lui Urie, Bat-Sheba, si hotaraste sa il trimita pe Urie pe lumea cealalta."A doua zi dimineata, David a scris o scrisoare lui Ioab, si a trimis-o prin Urie.In scrisoarea aceea scria:"Puneti pe Urie in locul cel mai greu al luptei si trageti-va inapoi de la el ca sa fie lovit si sa moara."
-In timpul calatoriei in infern, Petre vede un om acoperit cu nouazeci si noua de toluri toate nou-noute si totusi murea de frig.
In Cartea a 1-a a Imparatilor(Regi), unde incepe Domnia lui Solomon, citim despre batranetea lui David:
"Imparatul David era batran inaintat in varsta.Il acopereau cu haine si nu se putea incalzi."
Sigur ca explicatia pe care o da povestitorul este foarte interesanta:
"Omul acela pe care l-ai vazut intaia oara, pentru aceea tremura de frig sub nouazeci si noua de toluri toate nou noute, caci el, cand a fost pe pamant, nu le-a dat nici un vesmant saracilor de pomana."
-Motivul constructiei templului lui Dumnezeu:
"- Petre, as mai avea un pic de lucru cu tine.
- Porunceste, maria-ta.
- As mai avea lipsa sa-mi mai ajuti la un lucru.
- Bucuros, maria-ta; eu sluga plecata voi ajuta cit voi putea.
- Vezi tu codrul acela? zise aratindu-i o padure mare.
- Vad, maria-ta.
- Pana miine dimineata acel codru sa fie taiat, lemnele puse toate gramada, radacinile scoase, pamintul sa fie arat, plantat cu vita de vie, dar asa ca miine dimineata sa-mi aduci struguri pe un taier1 sa maninc — m-ai inteles?
- Inteles, maria-ta, numai mi-e frica sa nu voi putea indeplini ce-mi poruncesti in asa timp.
- Aceea e treaba ta, insa daca vei implini pana miine dimineata, bine de bine, daca nu capul nu-ti va sta unde-ti sta acum, ci sub picioarele mele. Ai auzit? "
In Biblie, textul suna putin diferit fata de basm, dar in rezumatul povestit de Saineanu nu mai este trecut, ceea ce face ca rezumatul exegetului sa nu ne ofere o imagine corecta a basmului, pentru a-i cunoaste motivele si a stabili relatiile cu adevarul istoric.
"Porunceste acum sa se taie pentru mine cedri din Liban.(...) Pentru ca iata am de gand sa zidesc o casa, Numelui Domnului  Dumnezeului meu..."
In basm, Petre(Solomon se duce lka socrul sau si ii povesteste ce vrea imparatul/boierul de la el.Si se intampla urmatoarele:
Cind gatara cu cina, Vizor iesi afara si pocni cu un bici de foc in patru parti ale lumii; atiti zmei venira, incit nu i-ar fi putut nimeni cuprinde cu ochii; erau mai multi ca in seara trecuta.
- Aici sunteti toti? intreba craiul serpilor.
- Ba chiar toti nu, dar vin si ceilalti pe rind.
- Vedeti iara pe omul acesta?
- Vedem.
- Sa mergeti cu el unde va duce, iar codrul pe care vi-l va arata, sa-l taiati, lemnele sa le taiati, sa le asezati gramada, radacinile sa le scoateti, pamintul sa-l arati si sa-l plantati cu vita de vie, de unde veti afla mai buna. Aveti grija insa ca pe miine dimineata strugurii sa fie copti, sa se poata folosi omul acesta de ei. Ati auzit si m-ati inteles? "
In Biblie, scrie:
"Si Hiram a trimis raspuns lui Solomon:"Am auzit ce ai trimis sa mi se spuna.Voi face tot ce vei vrea, in ce priveste lemnele de cedru si lemnele de chiparos.Slujitorii mei le vor cobora din Liban la mare si le voi trimite pe mare in plute, pana la locul pe care mi-l vei arata.Acolo voi pune sa le dezlege si le vei lua.Ceea ce cer in schimb, este sa trimiti merinde casei mele."

[vanghelis007]

Vreau sa atrag atentia cititorului, ca varianta  "Zana Apelor" care urmeaza si este rezumata la descinderile infernale,(Basmul apartinand tot colectiei Reteganul, poseda moitive folclorice care au legatura cu Exodul, desi aparent modelele celor doua basme, "Vizor" si "Zana, " sunt identice.Iata un motiv, acela al trecerii peste o apa:
"..Atunci te trec eu, dar sa intrebi pe Dumnezeu:de ce in mine nu este nici peste, nici broasca nici o jivina?
-Ca-l voi intreba.
Atunci apa se desface in doua si merge Alexandru ca pe o carare de prin cucuruz , prin mijlocul apei".
Eu consider acest fragment ca reprezentand apocriful Biblic al Exodului.Dar aici avem o jumatate de raspuns, care nu explica de ce il intreaba aceasta Mare pe Alexandru  pentru ce in ea nu este nici peste, nici broasca nici o jivina?Nu cumva aici nu este vorba de Marea Rosie ci de cu totul altceva?Citesc in wikipedia:
"Marea Moartă, în limba ebraică ( ים המלח ) Yam HaMelach respectiv în arabă „Marea Sărată“ ( بحر الميّت ) este o mare continentală fără scurgeri spre ocean. Singura apă curgătoare care o alimentează este râul Iordan, care face graniţa naturală dintre Israel, Iordania de vest şi Iordania. Numele de "Marea Moartă" este atribuită lui Hieronymus (secolul IV). Înainte era numită Marea de Sare sau Marea de Asfalt. Numele de "Marea Moartă" nu este deloc exagerat: datorită salinităţii ridicate aici nu este posibilă viaţa. Denumirea de "Marea Moartă" a fost dată de grecul Pausanias, cel care a şi cercetat-o pentru prima dată."

[vanghelis007]

In basmul Ion Saracul,  a lui Sbiera, eroul vede pe drumul catre Dumnezeu, pe-o toloaca, pascand felurite vite, toate grase si frumoase, cu toate ca toloaca era uscata si prundoasa.In alta parte, unde era iarba grasa, pasteau niste vite jigarite,si anemice, gata parca sa cada in bot.Ajungand omul nostru la la Dumnezeu, acesta il ispiteste sa ii spuna ce a vazut si el ii povesteste.Partea buna a lucrurilor este ca si Faraon are astfel de vise, iar Biblia va consemna aceste vise si ne va spune ca acela care a descifrat visele lui Faraon a fost Iosif.In "Omul de fier, a lui Maldarascu,  regasim aceleasi viziuni.Este interesant faptul ca comentariile facute de exegeza, duc la un moment dat in directii neasteptate,ca versiunile rusesti analizate de  Weselovsky, in studiul sau despre cele 12 vise ale imparatului Shahaisha, talcuite de filozoful Mamer.(vezi Gaster.)(pg.300, Basmele Romane.)
Ciclul ascensiunilor aeriene.
Se datoreaza unei plante miraculoase care creste la curtea imparatului sau a unui sarac;  ea este deja crescuta, fie rasarind din niste boabe de fasole.Eroul se urca sus si ajunge intr-o alta lume, stapanita de zmei, de unde se intoarce cu diferite daruri supranaturale.Alteori, actantul isi cauta sotiatrecand pe la surorile maritate cu pasari rapitoare, sau elemente cosmice personificate.Se disting aici doua tipuri,
-Tipul arborelui ceresc..
Dintr-un bob sadit, rasare o planta  (fasole, mazare, stejar, ) care cresc si ajung pana la cer.
Un om se urca si se intoarce de acolo cu diferite daruri.
Basmele apartinand tipului, sunt:
Piciul ciobanasul  si pomul cel fara capatai, Pe un fir de bob, Un ramasag pe minciuni.
-Tipul animalelor cumnati.
Eroul da surorile sale in casatorie la trei animale
In cautarea sotiei sale rapite, trece prin imparatiile cumnatilor sai si acestia il ajuta.
Sunt citate basmele, Fata Ciudei a lui Sbiera, si Crancu, vanatorul codrilor a lui Reteganul.
Continutul acestui ciclu, este interesant atat prin basmele pe care le prezintas cat si prin interpretarile pe care le ofera.Cititorul trebuie sa fie foarte atent la perspectiva din care se face interpretarea unui basm, deoarece indiferent de modul de abordare, rezultatele obtinute nu sunt in totalitate false, ele ascunzand si anumite adevaruri care se leaga de natura noastra umana.

[vanghelis007]

Desi este o varianta culta, "Ispravile lui Pacala " scrisa in versuri de Petre Dulfu, respectand traditia populara, este o carte de povesti foarte complexa.In masa ispravilor eroului popular, intalnim si motivul ascensiuniii ceresti, care apare sub doua aspecte.Primul dintre ele, povesteste ca Pacala si cu fratii sai, reusesc sa fure de la niste hoti, niste saci cu aur si alte bunuri.Neinteresat de astfel de bunuri, Pacala ia din averea aceea doar un sac cu tamaie, pe care urcandu-se pe un munte, il arde in numele Domnului.Dumnezeu fiind bolnav, simtind mirosul acela de tamaie, se facu mai bine, si vru sa-l recompenseze pe Pacala, facandu-i un dar.Acesta este cel dintai motiv, al urcarii pe munte, care in Vechiul Testament apare de mai multe ori.Numai ca Muntele in scrierile vetero-testamentare este Muntele lui Dumnezeu, Horeb, iar cel care se urca pe el, este Moise.Dumnezeu ii apare lui Moise ca un nor ce acopera varful muntelui.In Ispravile lui Pacala, in prima imagine, Dumnezeu apare ca fumul acela mirositor de tamaie.Dumnezeu trimite un inger la Pacala sa il aduca la tronul sau ceresc si sa ii ofere un dar din rai, ceea ce Pacala si-ar dori de acolo.Nefiind lacom, Pacala ii cere un fluier de lemn care-l vazu zacand pe undeva pe acolo si care se incadra cel mai bine preocuparilor sale.Acesta este al doilea moment al ascensiunii.Dar darul pe care il face Dumnezeu lui Pacala, apare si in Vechiul Testament sum aspectul unui stalp de nor sau de lumina, dupa cum este noapte sau ziua, insotindu-i poe copiii lui Israel prin pustie.Radacina tuturor ascensiunilor cosmice, eu o vad tocmai in urcarea pe Munte a lui Moise.Ori aceasta este numai o explicatie.In Jack si vrejul de fasole, psihanaliza, vede legatura care s-a stabilit intre Cer si Pamant.Cerul este Tatal, Pamantul este Mama, arborele care atinge cu coroana cerul si isi infige adanc radacinile in pantecele Pamantului mama, este sexul masculin.Ei sunt legati intr-un proces continuu al creatiei, care nu poate fi intrerupt decat retezand acest sex.Uranos ii va reteza astfel sexul tatalui sau Cronos, emasculandu-l, dar in acelasi timp si Jack, va reteza taind cu toporul vrejul de fasole.Consecintele vor fi:
-Incetarea actului de Creatie.
-Ruperea legaturii dintre cer si pamant.
-Imposibilitatea oamenilor de a ajunge la cer.
-Substituirea tatalui, in procesul de creatie.
Vazut din aceasta perspectiva, basmul"Jack si vrejul de fasole," si celelalte basme de acest tip, ar trebui sa faca parte din ciclul incestului, lui Lazar Saineanu.
Mai exista insa o explicatie care se leaga tot de instincte si de inconstientul colectiv.Este neindoielnica originea noastra animala, chiar daca  negam obarsia noastra din maimuta.Arborele, reprezinta casa primordiala, raiul.In aceasta gradina plina cu pomi sau reprezentand o padure, (una dintre definitiile Raiului sau Paradisului, chiar le numeste cu acest nume:Padure), se misca perechea divina, Adam si Eva.Ori ei, ei se aflau in coroanele pomilor de acolo, culegand si hranindu-se cu fructe si ferindu-se de serpii care agatau  pe unele ramuri,facandu-si siesta sau vanand la randul lor.Fiind in mijlocul frunzisului, cei doi habar nu aveau ca sunt despuiati.La un moment dat, Eva coboara din Dafin, iar Jack taie vrejul de fasole, ceea ce inseamna ca ei s-au desprins din universul acela arboricol, coborandu-se pe Pamant.Legatura dintre cerul lor si Pamant a fost in acest fel taiata.In clipa cand ei ca umanitate au ales aceasta cale, acest drum, orice intoarcere devine imposibila.Ramane in urma o lume iar in fata lor se deschide deja un alt univers.Este interesant de mentionat ca in unele colinde, fata sta intr-un leagan in varful a doi copaci, se leagana,  coase si chindiseste.Este la fel de interesant ca Scorpia, locuieste si ea in locuri inaccesibile, departe de civilizatie, de multe ori in varful copacilor, si se vaita ca ii este frig.Este interesant ca in unele colinde, vanatul se roaga de vanator sa nu fie sagetat sau impuscat pentru ca sub infatisarea aceea salbatica este de fapt un sfant sau o sfanta, in fapt, imaginea primordiala a  stramosilor nostri.Fata Padurii, Muma Padurii, Tatal Padurii sau Paduroiul, nu reprezinta numai duhuri ale padurii, ci proiectia chipurilor noastre asa cum aratau ele la inceputurile istoriei.Si daca pe drumurile de munte va intalniti cu Yeti, Sasquatch, Big-Foot, Alma sau  Yeren, sa nu uitati , ca de multe ori, adevarul este langa noi.

[vanghelis007]

Pentru ca am inceput  sa vorbesc despre "omul salbatic", ruda noastra indepartata sau paralela, sa vedem ce spune traditia noastra populara despre el, si alte asemenea creaturi stranii, apartinand aceleiasi familii.In "Tipologia legendei populare romanesti," a lui Tony Brill, (pg.33),citim urmatoarele despre aceasta entitate:
"Omul salbatic.Este atestat in Transilvania.Se spune ca in Muntii Hatzegului, se arata iarna "omul salbatic",spaima ciobanilor si a vanatorilor.Din cauza prezentei lui, copiii si femeile se temeau sa se departeze de casa.Cand i se intampla cuiva o nenorocire la drum, se spunea ca a cazut victima "Omului Salbatic".Imprudentul care se apropia de oestera lui, era aruncat in prapastie."
In afara de Omul Salbatic, traditia populara romaneasca aminteste si se "Fata Padurii".Ea are par in palma, se substituie mandrutelor locale si fura barbati sau copii pe care le duce la casele ei de piatra, varandu-i printr-o gaura.Ceea ce este interesant aici, este locatia unde sta Fata Padurii care ca si in cazul Omului Salbatic, este o pestera.In afara acestor creaturi salbatice, mai exista si "Muma Padurii" sau "Mama Padurii".Memoria colectiva o pastreaza in amintire sub forma unei femei batrane, dar poate fi si o femeie tanara si foarte frumoasa, avand o gluga care ii acopera capul, de nu i se vad decat ochii ei speriati.Poarta parul lung si despletit, si are unghii la maini si la picioare.Apare inaintea oamenilor sub forma unei matahale si face rau oamenilor, provocandu-le diferite boli, sau chiar omorandu-i.
Sa ne intoarcem la "ascensiunile aeriene"La noi, sunt mentionate doua basme la tipul B), Animale-cumnati.Este vorba de "Fata Ciudei" a lui Sbiera si de "Crancu, vanatorul codrilor." din colectia lui Pop-Reteganul.