Basme

[vanghelis007]

Motivele care apar in Fata Ciudei, a lui Zbiera, sunt:
-Casatoria fetelor dupa oricine le-ar cere.
-Motivul furtului nevestei.( Avram si Sara )
-Omorarea sotului de catre Zmeu, bucatelele acestuia fiind puse in desagi, si apoi pe cal, care este gonit in lume.(Motivul Exodului, bucatelele sunt de fapt copiii lui Israel care s-au inmultit si au plecat in lume, parasind casa Zmeului sau Egiptul.)
-Invierea de catre cumnati animale.(Iesirea din Egipt, este vazuta ca o inviere.)
-Dobandirea calului cu mai multe inimi de la Baba-Relea.
-Motivul animalelor ajutatoare.(Daca motivul anterior este putin mai obscur sub aspectul interpretarii, animalele ajutatoare au legatura simbolica cu Exodul.Spre exemplu, pestele care scxoate iapa din fundul marilor, este simbolul lui Dumnezeuiar iapa este Moise , manzul din ea fiind copiii lui Israel.)
-Motivul inimii ascunse (sau a fortelor ) intr-un paltin.(Neavand si alte motive asemanatoare, nu putem decat sa tinem cont de logica vetero-testamentara.Paltinul este de fapt Muntele lui Dumnezeu, Horeb si inima este apa pe care Moise o scoate din stanca.In felul acesta, Paltinul pierzandu-si fortele apelor din adancuri, isi pierde puterile, acestea trecand la copiii lui Israel.Eroul strange inima in pumn, nu ca sa il omoare pe zmeu, ci pentru a face sa iasa inima din bucata de branza sau din cas, asa cum apare in cazul incercarii puterilor dintre voinicul muritor si Zmeu.Este de fapt tot motivul scoaterii apei din stanca de catre Moise, deoarece in basm strangand bulzul de cas in mana, din el curge zerul(apa.)
Crancu, vanatorul codrilor, a lui Reteganul, poseda motive asemanatoare:
-Motivul focului de la mormant.
-Motivul luarii focului de pe un varf de munte de la niste zmei.
O spun ca o probabilitate, dar cele doua motive sunt similare cu intalnirea lui Moise pe Muntele Horeb. Dumnezeu ii vorbeste lui Moise din rugul de flacari.
-Motivul legarii celor trei momente principale ale noptii, De-cu -seara, Miazanoapte, si De-catre-ziua.Aceasta ma duce cu gandul la intunericul de trei zile din Vechiul Testament.
-Motivul casatoriei fetelor cu trei pasari rapitoare.
Sa stiti ca  nu am  redactat  acest material inainte.Numai prima parte a acestei carti care poarta in alta parte numele de Hermeneutica Miturilor, am trecut-o aici cu anumite  modificari .Ceea ce fac in clipa de fata este sa citesc in paralel cartea lui Lazar Saineanu si sa scriu, comentariile facandu-le la  fiecare postare.Unele idei, care Dvs. vi se par neobisnuite, imi vin in masura ce adaug informatia bruta din Basmele Romane.Va spun asta pentru ca mi se intampla ca in clipa de fata, legat de casatoria fetelor la intamplare, cu animale sau pasari.La un moment dat nu mi-am dat seama ce semnificatie au aceste casatorii.Fetele sunt preotese.Ele se casatoresc cu zeitati Egiptene, reprezentate prin Vultur, Uliu, Lup.Deruta mea s-a datorat faptului ca mintea omeneasca nu este stabila, ceea ce face ca aceste animale sa se schimbe de la un povestitor la altul, sau sa fie inlocuite cu fenomene personificate, meteorologice sau cosmice.Am sa dau un exemplu dintr-un articol care nu-mi apartine:
"Tot un zeu solar era si Horus, unul dintre cei mai populari zei ai vechiului Egipt. Fiind pus in legatura cu Ra, zeul principal al soarelui, a fost considerat ca sufletul sau copilul acestuia si luptand ca si Ra impotriva puterilor intunericului. Era reprezentat cu cap de uliu. Grecii au facut din Horus un zeu al tacerii, din pricina gresitei interpretari date de ei reprezentarii egiptene a lui Horus ca un copil care duce degetul la gura."
Daca rationamentul sau intuitia mea este corecta, una dintre surorile lui Crancu, era preteasa a zeului solar Ra, cel cu capul de Uliu.Dar tot in acest articol, am mai gasit ceva interesant:
"Cu vremea, aceste trei personificari ale soarelui  Ra, Horus si Turn, au primit semnificatii deosebite din partea teologiei egiptene, Horus simbolizand soarele rasarind, Ra soarele la amiaza si Turn soarele apunand."
Daca ziua se impartea astfel in trei si era tutelata de acelasi zeu solar dar purtand denumiri diferite, acelasi mecanism de gandire era aplicat de teologia egipteana si asupra noptii, aceasta fiind impartita tot in trei parti: De-cu-seara, Miaza-noapte si  De-catre-ziua, fiecare avand zeul sau zeita consacrata.Era de fapt acelasi zeu, dar aparand in trei ipostaze diferite.

 

[vanghelis007]

Ciclul Expunerilor
O fiinta nevinovata este  abandonata, lasata sa fie mancata langa o fantana de un balaur, sau este abandonata pe mare, sau pe o apa.Ciclul acesta este impartit pe doua tipuri:
-Tipul Andromeda.
O fata de imparat este data prada unui balaur care bantuie tara.
Fat-Frumos omoara balaurul si se casatoreste cu fata.
Sunt mentionate aici basmele:Balaurul cu sapte  capete a lui Petre Ispirescu, Balaurul cu douasprezece capete a lui Fundescu si Schiopul cel voinic al lui Cosmescu.
-Tipul Danae
O fata este expusa pe sapa cu copilul ei.
Scapa si se marita cu un fecior de imparat.
Sunt mentionate urmatoarele basme:
Fata de imparat si fiul vaduvei,Finul lui Dumnezeu, Pici ramura din nuc, Florianu.
Basmele din acest ciclu, se pot incadra formal la ciclul Expunerilor, (vezi Amor si Psyche).Exista aici doua directii de interpretare, una greaca si cealalta ebraica.Prima interpretare se adreseaza tipului Andromeda, nu atat denumirii grecesti utilizate ci si valorilor de semnificatie a basmelor.Ce vreau sa spun aici.Atata timp cat Andromeda este inlantuita de o stanca chiar de tatal ei, iar acelasi lucru se intampla si cu Hesiona, legata de Laomedon, tatal ei de o stanca, avem de-a face cu variante ale motivului abandonarii pe o stanca a fecioarei, asa cum se va intampla cu Psyche.Toate aceste trei motive sunt de fapt unul si acelasi.Explicatia istorica, ar coincide in acest caz, cu razboiul Troyan, -din cauza lui Laomedon, sau cu razboiul dintre persi si atenieni, -din cauza lui Herakles.Exista insa un dubiu, care se datoreaza nestatorniciei omenesti , in procesul de fabulare fantastica a istoriei, sau din cauza uitarii si substituirii golurilor narative cu improvizatiile producatorului de folclor.Aceasta va da nastere unei dileme, deoarece in afara modelului arhaic, se poate opera cu modele la fel de vechi dar improspatate.Pentru a intelege un basm, trebuie sa cunoastem ce motive exista in cadrul acestuia si daca nu cumva aceste motive au suferit mutatii simbolice, sau au fost inlocuite pe ici si colo cu altele aflate la indemana autorului.De aici si dificultatea citirii hermetice, pentru ca cercetarea se gaseste in situatia paradoxala sa descopere intr-un motiv polul nord, si imediat in urmatorul, un fluviu care curge pe acolo si are malul plin de floricele.De ce spun asta? Pentru ca aici, fecioara este expusa la o fantana.Pentru ca balaurul nu vrea sa dea apa decat daca mananca periodic o victima omeneasca placandu-i in mod deosebit fecioarele.Ea nu mai este legata de o stanca de tatal ei.Fiti foarte atenti la ce am spus mai inainte, deoarece  propozitia are doua semnificatii.Una se refera la cel care face actiunea, tatal ei o leaga, pe cand cealalta , a fi legata de tatal ei, indica o altfel de legatura(nu neaparat incestuoasa), legatura care aminteste de nasterea zeitei Atena din capul tatalui ei Zeus, existand deci o legatura intre fata si tatal ei.Acelasi lucru se refera la interventia Atenei pe langa Zeus in Odiseea, unde zeita il deplange pe Ulise care este captiv la fiica lui Atlas, cel care singur cunoaste adancurile marilor si poarta stalpii-nalti de la pamant.Si acolo exista aceasta relatie dintre fiica si tatal ei, paradoxal, ar fi trebuit ca tatal sa fi fost inlocuit de mama, dar particularitatea referirii, sugereaza ca ne aflam in fata aceluiasi gen de relatii, inca odata, repet, neavand nimic imoral in ele.Interesant este ca in acea introducere din Odiseea, Atena prin fiica lui Atlas, vorbea despre ea insasi.Si dintr-o data, apare fantana care da totul peste cap.Intrebarea este daca fata de langa fantana expusa balaurului, este identica sau nu, cu fata legata de stanca.

[vanghelis007]

Sa vedem ce motive folclorice avem in "Balaurul cu sapte capete" a lui Petre Ispirescu.
-Balaurul care se hraneste cu oameni.
Cred ca am sa ador aceasta generalizare.Daca este vorba despre "oameni", inseamna ca balaurul nu facea prea mari deosebiri intre barbati si femei, fete si baieti.Desigur ca pe acestia din urma i-ar fi vrut mai mari, deoarece un copil, fata de un adult,este ca o singura inghititura, pe cand un adult...Este alta poveste.Aceasta generalizare sau imprecizie, ma intoarce cu gandul la Nilul Egiptean, in care Faraon hotarase sa arunce toti baietii nou nascuti ai copiilor lui Israel.Balaurul in acest caz este Nilul. Argumentele pentru aceasta teorie se bazeaza pe doua lucruri:
-Aruncarea copiilor in apa Nilului. Deoarece gestul trebuia justificat, el se facea insotit de un ritual sacrificial, in prezenta marilor preoti.
-Inrosirea apelor, sau transformarea apelor in sange, asa cum s-a intamplat pe vremea (si din cauza lui ) Moise.
Deruta se datoreaza inconsecventei povestitorului.Unul dintre modelele strandard ale basmului, cu mici variatiuni inserate pe ici colo, este aceasta:
Fat-Frumos pleaca in cautarea Ilenei Cosanzene , se lupta cu balaurul, zmeul , sau alte lighioane care au rapito sau care sunt consanguine cu aceasta, o elibereaza si se insoara cu ea.Aceasta versiune clasica, se intalneste cu cea ebraica si povestitorul desi dispune de toate elementele, se gaseste in incurcatura.Cum v-ati simti Dvs., daca sotia s-ar duce la serviciu, si la un moment dat, in loc sa vina de la piata cu cumparaturi asa cum face ea zi cu zi, ar veni cu un bebelus in brate, si vi-ar spune ca l-a gasit in casa scarii, sau tipand in parc?Eu cred ca ati incerca sa musamalizati cazul si ati inventa ceva care sa multumeasca toate partile.Asa se va intampla si in basm.Daca Fat-Frumos pleaca sa o caute pe Ileana Cosanzeana, este normal ca trebuie sa o gaseasca.Gasirea unui copil, in locul unei neveste, i-ar face pe vecini sa-l priveasca banuitor, iar pe cei care asculta povestea, sa zambeasca cu subanteles.Bine inteles ca povestea s-ar duce de rapa.Din acest motiv copilul salvat de fata lui Faraon, Batia, este inlocuit de salvarea fetei lui Faraon care este expusa sacrificiului Nilului(S-o manance crocodilii daca nu a fost cuminte), loc unde intervine Fat-Frumos si face ravagii.Cert este ca flacaul, se lupta cu balaurul, il omoara, si din cauza ca acesta are mai mult de  5 sau 6 litri cat are un om, se stinge focul.Este momentul cand el se urca intr-un copac, vede in departare un foc si pleaca spre Muntele Horeb sa imprumute de acolo niste foc, ca sa-l aduca fratilor sai care dormeau nestiutori.Facand aceasta calatorie pentru a lua cu imprumut o flacara din cer, sau de pe munte, povestitorul nostru creeaza apocriful vetero-testamentar al intalnirii cu Moise pe Muntele Horeb, dar si apocriful sau varianta romaneasca a Mitului lui Prometeu.Pentru ca este nevoit sa se mistre noaptea,iar distanta este destul de maricica, trebuie sa lege cele trei reprezentari ale zeitei Neith.
Este momentul in care apare motivul Muntelui Horeb."Ajunse in cele din urma intr-o pestera, unde traiau niste oameniuriasi cu un ochi in frunte."Motivul este interesant, deoarece aminteste de Polyfem din Odiseea lui Homer.

[vanghelis007]

Acesti uriasi , in loc sa ii deie foc, il legara si se pregatira  sa-l fiarba ca sa-l manance.Se produce insa un zgomot neasteptat, toti uriasii ies afara sa vada despre ce este vorba, in afara de unul mai batran.Ori pe cand acesta il dezleaga si incearca sa il bage in cazan, voinicul il orbeste cu un taciune,si-l arunca pe el in cazan.Apoi ia focul de care are nevoie si fuge.Repet, cheia mitului lui Prometeu despre furtul focului, aici se gaseste.Aceeasi scena sau motiv, o vom regasi si in basmul comentat de Robert Darnton(basmul este comentat in cartea:"Marele masacru al pisicii"si se numeste:)-"Le Choffeur du diable".Soldatul sarac este angajat de Diavol ca sa atate focul sub cazanele din iad.El trebuie sa nu priveasca ce este inauntrul cazanelor, dar calca aceasta interdictie, si cand descopera pe fostii lui superiori fierband  in cazane, soldatul atata focul si mai tare.Fara sa stie care este adevarata valoare de continut a acestui motiv Biblic, autorul  despre pisici, mai adauga aproape de sfarsitul capitolului, un al doilea basm, "Evreul ajuns intre spini", motiv care il vom regasi si in Ispravile lui Pacala a lui Dulfu, dar si in balada fantastica: Soarele si luna, unde eroul dus in iad, vede aceeasi scena terifianta a oamenilor pacatosi canoniti prin foc.Este Muntele lui Dumnezeu, Horeb.Este locul unde Dumnezeu a coborat pe varful acestui munte si i-a vorbit lui Moise din rugul aprins, care nu se mistuia.In afara de faptul ca acest motiv vetero-testamentar va da nastere mitului grec al lui Prometeu furand focul din cer, miturile grecesti se vor imbogati si cu un nou personaj, pe care il vom regasi in epopeea lui Homer, Odiseea, sub numele lui Polyfem.
Regasim iarasi in basmul lui Ispirescu, motivul tiganului, sau a celuia care are fata arsa, ori inchisa la culoare.M-am intrebat cine este acest tigan care sta pe perne si cand este dovedit cu limbile balaurului, pernele incep sa sara de sub el.Ceea ce m-a incurcat si aici, au fost numarul de perne.Este posibil ca numarul mare de perne sa nu fi fost pus chiar asa de prosteste in cadrul desfasurarii narative, motivului corespunzandu-i un anumit adevar istoric de necontestat.Eu aleg insa pentru tigan, numai doua perne.Una dintre ele este simbolul Egiptului de  Sus, si cealalta perna este simbolul Egiptului de jos.Confruntarea dintre cel care invinge balaurul(Si acesta este Moise, pentru ca el singur este cel care a scapat de la inec,) si Faraon este dramatica, deoarece pierderea pernelor, este echivalenta cu pierderea Egiptului, culminand cu moartea sa.Ori lucrul acesta chiar se intampla unuia dintre faraonii acelei perioade Biblice, numele acestuia fiind:Kamose , Kamosis sau Kamesu.Basmul lui Fundescu, repeta in linii mari basmul lui Ispirescu, si chiar se  dubleaza, din moment ce dupa omorarea tiganului, mai apar niste motive, printre care acela al palosului furat, care nu este altul decat steaua calauzitoare a copiilor lui Israel, conducandu-i prin pustie.

[vanghelis007]

Basmul lui Cosmescu, "Schiopul cel voinic", poate si el sa fie pus sub semnul apocrifelor vetero-testamentare.Motivul celor opt lemne drepte puse pe foc  si a celui stramb  de catre o mireasa, fapt care va duce la nasterea a opt copii buni si a unuia schiop, este magistral.Poate sa fie adaugat nasterilor miraculoase.Dar important este mesajul pe care il transmite si anume ca unul dintre copii are un defect, ceea ce este subliniat si in Vechiul Testament referitor la Moise.Defectul fizic, este in schimb compensat printr-o alta calitate, pe care fratii lui normali, nu o poseda.Brutarul si carciumarul intalniti pe traseul  eroului catre lamie, se regasesc si in inchisoarea lui Faraon, amandoi avand niste vise ciudate pe care Iosif aflat acolo, le talmaceste. Cantitatile de mancare si de bautura ce trebuiesc mancate, le gasim si in Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creanga,ca personificari ale secetei:Foamea Pamantului si Setila.Basmul nu vrea sa spuna  decat ca Egiptul strabatea o perioada de seceta care afectase deja tarile din jurul Marii Mediterane.Lamia care facea stricaciuni si ii mananca pe fratii sai, poate avea patru explicatii.Fie ca este vorba despre preotii din Heliopolis sau Sais unde se dusese Solon si ascultase istoriile acestora despre atlanti, (ori de aici ne va ramane numele unuia dintre batranii preoti intelepti, Sonkis), fie este vorba de cantecul sirenelor.Dar acestea doua reprezinta de fapt o singura explicatie.A doua explicatie, se leaga de Nil vazut ca un balaur, Lamia fiind imaginea balaurului in spatiul cultural macedonean.A treia explicatie, se leaga chiar de seceta si foametea din Egipt care facea multe victime in randul populatiei autohtone.Deoarece nici povestitorii nu au niste criterii stricte de departajare a cauzelor intre ele, uneori acestea se amesteca si dau nastere unor confuzii regretabile.De aici si usoara nesiguranta a exegetului de a da un diagnostic precis.In aceasta situatie, accentul nu mai cade pe Moise ca erou, (cu toate ca acesta are un defect, dar de vorbire), ci va fi transferat lui Iosif care reuseste sa invinga Seceta(Lamia) prin politica sa economica prin care anticipase producerea in timp a dezastrului.A patra explicatie si ultima, are in vedere tot pe Iosif, si Seceta din Egipt.Singurul lucru de care trebuie sa tinem cont, este ce face eroul din basmul lui Cosmescu:
"Cand se apleca lamia sa sufle in foc(seceta), schiopul ii dadu cu securea dupa cap si o ucise.Apoi despicand-o, scoase din burta pe fratii sai inca vii."
Cheia basmului se gaseste in aceasta scoatere din burta Lamiei a fratilor inca vii.Ca sa scape de seceta, ce le spune Iacov copiilor sai?Sa se duca in Egipt sa cumpere grane, ca sa nu moara de foame.Ce le propune Iosif fratilor sai?Sa vina cu vite si cu neamuri cu tot, inclusiv tatal, pentru ca el le va da tinutul Goshen din Delta, ca sa scape de foamete.Deci Iosif le propune sa paraseasca Canaanul in care oamenii mureau mancati de seceta(Simbolul Lamiei) si sa se stabileasca aici in delta.In felul acesta, Iosif i-a scos vii pe fratii sai din pantecele Lamiei.

[vanghelis007]

Referitor la tipul Danae din acelasi ciclu al expunerilor, Lazar Saineanu are o intuitie interesanta, numai ca nu o exploateaza pana la capat.El se gaseste in  imposibilitatea  de a face acest lucru, pentru ca nu reuseste sa isi dea seama de valoarea de semnificatie a motivelor folclorice folosite(care sunt simboluri), de modul cum se schimba aceste motive in cadrul diferitelor basme autohtone si universale.Din cauza aceasta, legaturile care ar fi trebuit sa le faca dupa valoarea de semnificatie sunt numai formale si accentul cade pe ceea ce este mai instabil in basme:aspectul lor formal.
"Acest motiv al expunerilor, este unul din cele mai familiare in traditiile diferitelor popoare, si mai ales in legendele mitice ale grecilor si romanilor."Saineanu are o mare slabiciune pentru greci si romani, dar cu toate acestea, continuandu-si ideea, spune:
"In traditia Biblica, Moise este expus de mama-sa care ingrijeste apoi de cresterea lui."
Celelalte exemple, desi sunt interesante, nu se incadreaza ca arhetipuri sau macar ca false arhetipuri la basmele prezentate de Saineanu.In aceasta tipologie intra basmele Fata de imparat si fiul vaduvei, a lui Ispirescu, Finul lui Dumnezeu de Stancescu, Pici ramura de nuc, din colectia aceluias culegator.In primul basm, fata ramane grea dintr-un vantisor si este inchisa intr-un poloboc care este aruncat pe mare.Avem aici motivul nasterii miraculoase, dar s-ar putea ca lucrurile sa nu stea asa.O fata sa zicem, gaseste un copilas."De unde ai copilul acesta?" "Nu stiu, mi l-a dat vantul".Fata lui Faraon l-a auzit pe Moise plangand in sicriasul lui de papaura.Sunetele se propaga  prin intermediul  aerului. Dar vantul, este si el o miscare de aer.Vantul si sunetele au nevoie de aer ca sa existe.Ori lucrurile mai au un aspect.Daca iei un copil de suflet, in definitiv te substitui mamei lui reale.Esti mama lui, ca si cum tu l-ai fi conceput in urma unei relatii de cuplu si i-ai fi dat nastere dupa aceea.Dar aici, cred ca este vorba numai de o confuzie aflata in mintea povestitorului, care dispune de cateva elemente:Fata lui Faraon, gasirea copilului, apa(nilul).In baza acestora, construieste un scenariu, care nu mai respecta scenariul original.Si poate ca asta chiar este intentia povestitorului.Sa nu spuna aceeasi poveste pe care o spune preotul la Biserica, ci o alta poveste care insa porneste de aici.Adevarul in cazul basmului, pleaca de la lingura pitita in cizma imparatului.Este acel argint ascuns de catre slugile lui Iosif in sacii cu grane ale fratilor sai.

[vanghelis007]

In cea de-a doua varianta a lui Stancescu, "Finul lui Dumnezeu", apare iarasi motivul lingurei ascunse, ceea ce ne face sa acordam credit ipotezei apocrifului vetero-testamentar.In "Pici ramura din nuc", a lui Stancescu, blestemul fetei se identifica  cu promisiunea facuta de Dumnezeu lui Avram, ca dintre coapsele sale se va naste o semintie.Acesta este nucul despre care se aminteste in basm si creste in burta imparatului, tatal fetei.
Am ajuns acum la ceea ce Lazar Saineanu numeste: "Ciclul ispravilor eroice."Acest ciclu, este impartit in doua tipuri:
-Tipul apa vie si apa moarta.
Basmele  mentionate aici sunt : Zana Zorilor, Fantana Sticlisoarei,Petrea si vulpea, Orb imparat, Povestea lui Harap-Alb, Tugulea, Caracaz viteazul, Mosneagul de aur, Imparatul Florilor, Petrea, Voinicul Florilor.
-Tipul Ileana Cosanzeana.
In cadrul acestui tip sunt grupate urmatoarele basme: Ileana Simziana, Fat-Frumos si fata lui Ler-imparat, Irimia, Din fata-fecior, Cei doisprezece frati si fata cu parul de aur, Ileana Cosezana, Ciprian Viteazul.
In primul tip, trasatura distinctiva, cum sustine Saineanu, este aducerea apei miraculoase, care poate imbraca doua forme:
Un imparat cu trei feciori, are nevoie de acea apa minunata, fie spre a-si  redobandi vederile, fie pentru a o folosi ca mijloc de intinerire.Numai feciorul cel mic poate sa reuseasca in aceasta cautare, dar este omorat de fratii sai invidiosi iar ulcioarele sunt furate de catre acestia.Flacaul este inviat de binefacatoarea sa, care este o zana sau o sfanta, si se insoara cu binefacatoarea sa.Cealalta forma, se refera la substituirea isentitatii actantului cu aceea a unei fiinte inferioare la presiunile acesteia.Aceasta entitate diabolica, il insarcineaza cu diverse ispravi, intre care figureaza aducerea apei miraculoase, dar si a unei  fecioare, de foarte ori posedand puteri demoniace,pentru obtinerea careia, Fat-Frumos are nevoie de agenti  auxiliari inzestrati la randul lor cu daruri supraumane.Fecioara este aceea care invie eroul ucis in mod tradator de catre tradator, si invie victima cu apa adusa de dansul.(pg.321 si urmatoarele.)
Recitesc cu placere comentariile Lui Lazar Saineanu cat si rezumatele  basmelor indicate, si apreciez munca deosebita pe care a facut-o exegetul  adunand laolalta un volum asa de mare de basme,sub aspect informal,  nu numai din circuitul nostru folcloric, cat si  din spatiul cultural universal.Singura problema si care anuleaza in buna parte munca de Sisif a acestui om facand-o inutila, se leaga de interpretare.Ori interpretarea se bazeaza  la randul ei pe  cunoasterea unor discipline cat mai variate, arheologie, filozofie, etnologie, folclor, istorie, teologie, s.a.m.d., dar si pe metoda adoptata in cercetare.Metoda comparatista, este si ea importanta pana la un moment dat, dar nu in totalitate.Exista un prag dincolo de care, metoda devine inutila.
Spicuiesc la intamplare un scurt comentariu al exegetului:(pg.323):
"Fat-Frumos in slujba unui inferior, aduce aminte de eroii legendelor grecesti care muncesc pentru altii.Heracles fu sclavul lui Euristeu, Perseu stete in serviciul regelui Polyctet, Poseidon la Laomedon, si Apolon la Admet.(...) Apoi trimiterea lui Harap-Alb, in expeditii extraordinare, si asocierea cu nazdravani ca Ochila , Setila, etc., tovarasi ageri la privire, usor la auz si repezi la picioare, aduce aminte de trimiterea lui Iason sa aduca lana de aur din Colchida.Si dansul isi asociaza pe vitejii cei mai mari din toate orasele Greciei, intre care figureaza eroi si nazdravani."-incheiat citatul.
Concluzia la care ajungem citind cele scrise de Saineanu, este ca suntem tributari influentelor culturale ale mitologiei grecesti.A doua concluzie este ca lui Saineanu, ii place sa cocheteze cu aceasta ipoteza de lucru.A treia concluzie este ca a compara doua umbre intre ele, nu poate duce catre o teorie stabila, realista, ci tot la o teorie care seamana cu nisipurile miscatoare.Ea nu ne ofera repere stabile.

[vanghelis007]

Modul de a gandi a exegetului nu este gresit in totalitate.El spune asa:Un produs folcloric, este o creatie culturala care se raspandeste in cadrul spatiului cultural in care a fost creat.(Asta ar avea legatura si cu nationalitatea produsului folcloric.)Deci basmul, se poate raspandi in toate colturile unei tari la un moment dat, facilitatea acestei raspandiri datorindu-se limbii comune folosite de populatia ei.Aceeasi raspandire se produce la un moment dat, totalitatea lor reprezentand toate basmele care sunt cunoscute variental in aceeasi unitate de timp.Ori basmele datorita oamenilor care le creeaza, le pastreaza memorial si le transmit in timp pe cale  orala sau scrisa, se misca la un moment dat pe scara vericala a timpului, de la variantele cele mai simple, catre formele cele mai elaborate si simbolizate pe masura ce strabat vremurile.Este normal, ca adunand laolalta toate basmele, si cunoscand formele variantelor cele mai vechi, sa ne apropiem de arhetip, adica de primul model al basmului  creat de povestitor.De aici si necesitatea de a aduna laolalta basmele cunoscute si raspandite cultural nu numai in spatiul nostru cultural ci si in spatiile culturale invecinate unde produsul folcloric a fost difuzat.Judecata exegetului , se opreste insa aici, in loc sa continue.Investigatia folclorica nu va arata decat cat de diferite sau comune sunt variantele unele fata de altele, dar nu va reusi niciodata sa deschida usa catre adevarul istoric care a servit pentru actul creatiei.Pot spune ca acesta este principalul motiv care ne determina sa alergam in cerc, sa obosim fara sa gasim capatul labirintului mitologic.Singurul rezultat notabil al stradaniilor noastre ar fi modul cum este tratat basmul, dintr-o anumita perspectiva istorica a mentalitatii omenesti.
Sa ne intoarcem la tipul Apa vie si apa moarta.Sunt doua motive folclorice separate. Chiar si primul motiv, acela al apei vii, nu isi pastreaza constant menirea, fiind necesara in  scopuri diferite:
-Pentru ca imparatul sa isi redobandeasca vederile.
-Ca imparatul sa intinereasca.
-Sa invie pe imparat, imparateasa, fata imparatului sau pe eroul mort.
In felul acesta, ne aflam in fata a trei motive folclorice  diferite, care nu sunt rezultatul strict al actului de creatie al povestitorului, ci numesc trei situatii diferite.Sa luam spre exemplu, prima situatie:
-Pentru ca imparatul sa isi recapete vederile.
Apa vie este inlocuita (prin confuziune-spune Saineanu,) cu o pasare maiastra.
In basmul neogrec Feciorul de imparat si manzul sau, imparatul orbind, doctorii il sfatuira ca alt leac nu-i va ajuta decat apa vie.
In versiunea italiana din Pisa, "Regina Angelica", un rege orb, nu poate fi vindecat decat cu apa de la regina Angelica.
In basmul ZanaZorilor a lui Slavici, imparatul orb este inlocuit de un altul care are un ochi care plange si un al doilea care rade.Nu se poate vindeca decat cu apa din fantana Zanei Zorilor.
Istoria de la care se porneste este legata de un faraon care a orbit.Doctorii ii recomanda sa faca urinoterapie, dar aceasta medicatie sa fie de la o fata mare.Intamplarea este mentionata dupa cate imi amintesc in Biblioteca istorica a lui Diodor din Sicilia, unde o puteti gasi cu usurinta.Acum am sa va spun ceva care nu se gaseste in cartile de folclor.Nu tin sa imi agreati in mod special parerile, asa ca totul ramane legat de decizia sau acceptul fiecarui cititor.
Sexul femeiesc, este in ciuda rautatilor noastre, si opiniilor contradictorii, de o foarte mare importanta pentru umanitate.Creatia lui Dumnezeu, ar fi fost nedesavarsita fara prezenta femeii.Daca nu este langa noi, subconstientul nostru o re-creaza.Ganditi-va ca toate formele sculpturale ascutite, masive, agresive, in sculptura, basoreliefuri,arhitectura, mobilier, pictura, reprezinta barbatul.In schimb, formele ondulate, gratioase, placute vederii, armonice, reprezinta femeia.Nu de putine ori, sexul femeii a fost adulat ridicat la gradul de divinitate si a facut chiar istorie.El este cel care primeste samanta ca ogorul, ca pamantul, o hraneste si o transforma in viata, dandu-i nastere.Acesta este motivul pentru care am sa atrag atentia asupra semnificatiei cuvintelor sau unor expresii folosite de povestitori sau chiar rezumate de Saineanu:
Apa vie este inlocuita cum spune Saineanu, "cu o pasare maiastra".Mie mi se pare curios faptul ca in limbajul obisnuit, folosim pentru a vorbi in termeni mai putin vulgari despre sexul femeiesc, cuvantul diminutivat, "pasarica".
Un imparat nu poate fi vindecat decat "cu apa" de la regina Angelica.Pudoarea ne face sa ne gandim ca Angelica are o fantana in curtea palatului si desigur ca accesul la fantana ei este restrictionat.Dar cand spunem"are nevoie de apa de la fantana Angelicai", semnificatia devine in mod curios ciudat de intima.Cand spun "fantana ei", iarasi apare acea semnificatie care ne nelinisteste.La fel si in basmul lui Slavici.Imparatul are nevoie de "apa din fantana Zanei Zorilor".Semnificatiile subliminale sunt interesante, daca vedem fantana dintr-o perspectiva anatomica, cu conotatiile colaterale care se leaga de aceasta.Sa ne amintim ca Zorii se nasc din Noapte.Apa din fantana, legata de sex, legata de nastere, ne duce prin simbolismul sugerat catre istoria faraonului despre care va vorbeam.

[vanghelis007]

Basmul lui Ispirescu, Ileana Simziana, este putin mai intortocheat.Este normal ca la un moment dat nici exegeza sa nu fie capabila sa se descurce in haosul provocat fara buna stiinta chiar de povestitor, care amesteca motivele simbolice vetero-testamentare, cu cele din Iliada lui Homer.
Motivul  fetelor multe apare si in Povestea lui Harap-Alb si acolo se refera la fetele lui Faraon.In momentul cand Saineanu spune:
"Un imparat batran, neavand decat fete, era suparat ca nu putea trimite puternicului imparat vecin un fiu...", primul lucru la care ne gandim, este corespondentul Biblic.
Motivul incercarii sexului, il gasim in pacalirea lui Achile  de catre Ulise, cand eroul grec, cauta sa-l  identifice cu o stratagema inteligenta pe Achile dintre fetele  lui Licomede.El a amestecat astfel, printre vesminte si diverse podoabe femeiesti, diferite arme a caror calitate si utilitate numai un viteaz poate sa o aprecieze.Incercarea lui Ulise, este insa ecoul Exodului Biblic,m acel moment cand copiii lui Israel, cer Egiptenilor haine si obiecte  desigur sub presiunea armelor, iar acestia, luati prin surprindere si aflati la stramtoare, sunt nevoiti sa le dea.
Motivul  pacalirii Ilenei este acela al rapirii Elenei de catre Paris care o duce la Troya.Chiar si numnele fetei sugereaza acest lucru, deoarece numele de zeu sau zeita, il limbile rasaritului se spunea El sau Il.La noi s-a impamantenit formaIl=zeu, cu varianta Il-eana, pentru numele de zeita. Grecii vor adopta forma semita a termenului, El, care se va transforma in denumirea generala a populatiei autohtone:El-enii. Simziana este o incercare de crestinare a  zeului, din moment ce sim=sfanta, mai tarziu sau chiar in paralel existand si variante ca San=Sanziana, avand acelasi dublu inteles: Sfanta Diana, sau si mai aproape de intelesul arhaic, sfanta zeita.Dar inca odata, spun ca aceste carari duc catre greci.
Motivul inelului aruncat de fugari, aminteste de Kirke sau Circe, deoarece numele ei inseamna pasare de prada dar si inel.Este interesant ca dincolo de ceea ce spun grecii, in wikipedia putem citi legat de Egipt:
"Manifestarea fizică a lui Ra este de obicei un şoim care poartă pe cap discul solar. "
Iata cum o imagine iconografica poate explica la un moment dat doi termeni care par atat de deosebiti in cultura elena.Ori transformarea inelului in cetate prin aruncare, ne mai aminteste de braul Hypolitei sau de braul Brunhildei, care reprezenta zidul de aparare al Troyei construit troienilor de catre zeul Apolo si de Poseidon.Cel putin unul dintre caii care circula in basmul lui Ispirescu este imaginea simbolica a lui Poseidon Hypios ca fauritor al calului.Cred ca acesta este Armasarul iepelor, un fel de a spune Cel care da nastere iepelor, parintele iepelor, cu referire la functia de patron al lui Poseidon care a dat nastere calului, dar si ca o referinta la descendenta zeitelor avand ca tata pe Zeul insusi.
Motivul furtului vasului de botez, este vetero-testamentar si se refera la cucerirea Ierusalimului, daramarea templului lui Solomon , furarea tuturor obiectelor cultuale de aici si imprastierea lor in templele persane din Babilon.Motivul este povestit in diferite locatii din Biblie, atat in Vechiul Testament, in Noul Testament si in Apocalipsa lui Ioan Teologul.In folclor, el este fixat in colinde.Vasile V. Filip si Andrei Oisrteanu  vor comenta acest motiv sub numele de Furarea astrelor sau raptul cosmogonic.
Urmeaza motivul metamorfozei ca urmare a blestemului, ceea ce refera la profetia pe care zeii au facut-o in legatura cu moartea eroului Achile daca va participa la razboiul troyan.
Urmatorul motiv este si el cunoscut,:
"Atunci Ileana se hotara sa se razbune asupra imparatului, ca tot il trimitea pe Fat-Frumos la slujbe grele: pe cand se imbaia cu imparatul in laptele iepelor, armasarul sufla  cu o nara  spre dansa racoare, iar spre imparatul cu o nara aer infocat, si ramase mort pe loc."
\Aici se vorbeste despre cele doua izvoare din care purcede apa Scamandrului, unul care avea apa fierbinte si scoitea aburi, celalalt cu apa rece.Despre aceste doua izvoare ale Scamandrului vorbeste si Platon in celebrele sale Dialoguri, Timaios si Kritias, cand face descrierea Atlantidei.Povestitorul popular se refera in basm la episodul luptei dintre Achile(Fat-Frumos) si imparatul(Hector, conducatorul sau regele cetatii Troya , lupta care s-a desfasurat sub zidurile cetatii, in apriopierea izvoarelor Scamandrului.

[vanghelis007]

In Fat Frumos si fata lui Ler imparat,  a lui N.D.Popescu, se repeta situatia dinainte. Adica, vom gasi motive comune vetero-testamentare, dar si motive Atlante, legate de razboiul Troyan.
Motivul sarpelui care se urca in copac sa manance niste pui este vetero-testamentar, dar il regasim si in Iliada lui Homer.Deoarece celelalte motive sunt Atlante, trebuie sa acordam si motivului sarpelui inbterpretarea Atlanta, si sa-l consideram ca fiind un motiv homeric.
Motivul lui Negru-Imparat se refera la regele Darius si respectiv Xerxe I.Cand imparatul bolnav(este vorba de Darius) ii cere lui Xerxe ca sa se vindece , "sange de pajura, " este vorba de sangele grecilor care il aveau ca zeu suprem pe Zeus( simbolizat printr-o pajura, vultur). Semnificatia era aceea ca Grecia sa fie cucerita.Ademenirea fetei lui Ler imparat(este prima data cand ni se spune, chiar daca la nivel de  simbol ca Ler este de fapt Zeus.Studiile exegezei, dau alte explicatii) se refera la furtul Elenei de catre Paris, iar in plan istoric de cucerirea cetatii Atena.
Motivul imbaierii in lapte, se refera din nou la batalia dusa dintre Achile(aici Atena, femeia razboinica, si Hector, regele cetatii Troya.Atrag atentia asupra faptului ca Achile apare si in simbolica vetero-testamentare ca o reprezentare a lui Moise si respectiv a lui Dumnezeu.)
In basmul "Din fata-fecior", a lui Reteganul, primul motiv, al animalelor recunoscatoare este vetero-testamentar, referindu-se la Exodul Biblic, iar celalalt motiv al iepelor aduse din baltile marii, cu mulgerea si imbaierea in laptele lor, este atlant.
In a doua varianta  a basmului lui Reteganul, pastrand acelasi titlu, lucrurile se repeta.Vreau sa atrag atentia asupra motivului sarpelui care mananca un cerb.Acest motiv este o mutatie a motivului sarpelui care se urca in copac sa manance puii pajurei.Nu mi-as fi dat seama de acest lucru, daca in mod intamplator, Saineanu nu ar fi alaturat acest basm de Fat-Frumos si fata lui Ler-Imparat a lui Popescu,  in ciclul ispravilor eroice.