Basme

[vanghelis007]

Ciclul Fecioarei razboinice, aproape ca nici nu ar trebui sa fie comentat.De la bun inceput, intuitia imi sugereaza originea atlanta a basmelor din acest ciclu.Basmele ar trebui sa fie apocrife ale Iliadei  lui Homer.Sunt totusi nevoit sa demonstrez realitatea sau caducitatea impresiilor mele, pentru ca nu am dreptul sa accept  o teorie a altei persoane oricat de mare personalitate ar fi, fara a verifica daca are dreptate sau nu.Este posibil ca persoana respectiva, luata de elan sa greseasca.In domeniul interpretarii simbolice, greselile sunt extrem de frecvente.Am sa vorbesc cateva cuvinte de basmul lui Scott"Fata de imparat si manzul".
"O fata de imparat, ingrijea foarte bine pe un manz care se nascuse in aceeasi zi si manca foc."Fata de imparat este Atena.Imparatul este Zeus.Manzul este Poseidon.Superioritatea zeitei Atena  fata de unchiul sau divin Poseidon, se observa prin denumirea strecurata de povestitor la adresa calului.Acesta este "manzul".
Motivul acoperirii tobei cu pielea a doi paduchi, imi scapa.Nu stiu ce semnificatie simbolica are.Va trebui ca subiectul sa fie mai aprofundat, cautand si alte motive asemanatoare.
"Atunci veni un fermecator batran, trimise pe fiu-sau , care insusi era zmeu si vrajitor, si ghici."
Cred ca am ghicit si  motivul dinainte , in raport de descifrarea simbolurilor  reprezentate de cei doi vrajitori si prezenta unei ghicitori.Mesajul transmis de istorie este corect si mai are si o consecinta interesanta.Ascultati:
Vrajitorul batran este Darius.Vrajitorul cel tanar este Xerxe.Asa ar trebui sa fie logic, din cauza cuvantului "vrajitor" care pune un semn de egalitate intre cele doua personaje.Desi faptele par sa confirme afirmatia mea, vrajitorul cel tanar nu este Xerxe, ci solii trimisi de Darius, regele regilor la greci, inclusiv la Atena,ca sa ceara supunere imperiului persan.Solii se prezinta cu o "ghicitoare" : Ei cer  regelui Atenei sa le dea pamant si apa, ca recunoastere a dependentei cetatii de imperiul persan, a faptului ca acest imperiu este puternic atat pe pamant cat si pe apa.Aceasta este ghicitoarea cu toba.Toba este pamantul.Pielea paduchilor se refera la persi care au acoperit pamantul ca paduchii.Este o ironie, sub care se ascunde totusi un adevar:Multimea persilor.Greseala pe care am facut-o initial, se lega de cuvantul vrajitor.Marii preoti persani, incluzand si conducerea statala, se numeau  magi. Repet, cuvantul "mag" inseamna deopotriva si  preot dar si vrajitor, conform  cuvantului derivat din mag, magie.Daca vom privi din aceasta perspectiva greaca sosirea magilor la Betleem, mesajul motivului crestin este cu totul altul.
Fata se imbraca barbateste.Numai gestul acesta arata ca Atena era o zeita razboinica, o fecioara fara frica, o fecioara razboinica.Pe aceasta directie al curajului zeitei de a infrunta dusmanii, s-a nascut mitul amazoanelor, pe care exegeza, fie istorica, fie folclorica, le situeaza in spatii culturale rupte de realitate.
Motivul incercarii barbatiei, il gasim in mitologia greaca legat de descoperirea lui Achile la curtea regelui Licomede dintre fetele acestuia de catre Ulise.Motivul s-a nascut deoarece in afara de arme si de razboi, zeita se ocupa si de tesut, unele reprezentari o arata cu un fus in mana sau  tesand panza.Concursul dintre Atena si tanara Arachne,  este cunoscut.Fecioara alege armele nu pentru ca ar eluda conditia sa, ci pentru ca nevoia o determina sa faca acest lucru.
"Apoi imparatul o trimese sa-i aduca pe fata unui imparat vecin, pe care tatal ei o inchisese intr-un palat de sticla pe un munte de sticla."
Este vorba despre Acropole.Palatul de sticla de pe munte este Acropole.Acolo se gasea statuia uriasa a zeitei Atena.Sticla, reprezinta cerul.Muntele pe care se afla palatul de sticla, este muntele lui Zeus, sau chiar Zeus.
Motivul cainilor nascuti de imparateasa.
Acum povestitorul nu mai vorbeste despre Atena, ci de Leto, cea care va da nastere celor doi copii divini Artemis si Apolo Lykios.Daca romanii o reprezentau ca poe o lupoaica pe Leto, alaptand doi copilasi(pe Romulus si pe Remus), grecii o considerau pe Leto tot lupoaica, iar copiii ei erau catelandrii lupoaicei, deci tot lupi.
Motivul arderii imparatesei si inecarii celor doi copii.
Este strict real.Atena este cucerita, si intr-adevar, este arsa.Se pare ca in aceeasi perioada, daca nu mai devreme, se va produce o inundatie catastrofala.Din cauza acestei inundatii atice, Platon va scufunda Atlantida.
"Pusa pe rug, (Sa ne amintim visul reginei Hecab, ca va da nastere unei faclii.Preotii vor interpreta visul ca noul nascut, Alexandros, sau Paris, va arde cetatea Troya.Este motivul pentru care copilul va fi abandonat in salbaticie si va fi crescut de o ursoaica(Arta) iar mai tarziu de niste pastori.), ea cheama in ajutor pe credinciosul ei manz, care inghiti foculsi repede ca gandul, o duse cu copilasii intr-o  pustietate."
Manzul (Poseidon) inghitind focul, este marea inghitind uscatul.Dar ce este mai surprinzator, este urmatorul motiv:
"Culcandu-se in cosul pieptului  de la manzul taiat (cum o invatase), se pomeni a doua zi intr-un palat pazit de lei."
Este cealalta denumire a cetatii Troya, "cetatea Calului," sau "orasul lui Poseidon".Despre intamplarile prin care trece cetatea Atena citim in Iliada si Odiseea, in Dialogurile lui Platon, etc.

[vanghelis007]

"Legenda randunelei "a lui Marian, se incadreaza motivelor simbolice vetero-testamentare.Amintesc numai motivul trecerii peste Marea Rosie:
"Scapata din aceasta cursa, ea-si lua turma si catelul, si impreuna cu zmeul(Faraon) ajunsera pana la o mare,(Marea Rosie )  unde, luandu-si ziua buna de la zmeu, dadu cu un toiag asupra apei,(Moise ) care se desparti si si o lasa sa treaca ca pe uscat."
Las cititorul sa traga concluzia unde se potriveste acest basm.In cealalata varianta a legendei din colectia Marian, trecerea peste Marea Rosie este povestita altfel:
"Chemata a doua oara sa se scalde, ea s-arunca imbracata in apa, si trecu de-a-notul de ceea parte."
Daca am citi  aceasta fraza cu basm cu tot, fara a avea experienta celor subliniate de mine mai inainte, nu am acorda atentia cuvenita simbolului si am considera ca a fost vorba de o baie oarecare in care au fost implicate doua persoane lipsite de importanta , si nu faraon cu carele lui de lupta si copiii lui Israel in fuga lor disperata din robia egipteana.
Ciclul "Celor trei frati ",nu face deact sa ne ofere basme in care motivele sunt vetero-testamentare.Saineanu, afirma ca "acest ciclu, de un caracter eminamente psihologic (?!), are ca trasatura distinctiva, scoaterea in relief a fratelui celui mic, desi la inceput nevoias si prost, se arata insa la fapte de o rara istetime si barbatie, in opozitie cu fratii sai cei mari, chipurile intotdeauna mai priceputi, si mai falosi, in realitate insa marginiti si lipsiti de initiativa"(pg.357).Desigur, nu ne impiedica nimeni sa pedalam pe "caracterul eminamente psihologic". Putem  sa cosideram o parte insemnata din  basme, cu cicluri si tipuri cu tot, ca facand parte din sectiunea I-a, Povesti mitico-fantastice,  sa  deschidem o sectiune care sa se cheme  Povesti etico-mitice sau psihologice si pe urma sa  mai adaugam si basmele religioase sau legendele.La fel de bine, am putea face clasificarea dupa autorii colectiilor, acestia introducand o nota de varietate mai mare decat clasificarea in sine a basmelor.
Basmele din acest ciclu, se impart in:
-Tipul fratilor perfizi, cu urmatoarele basme:Pasarea maiastra, Pasarea cu pene de aur, Porumbul raiului, Greuceanu, Voinic de plumb, Cei trei frati, Aripa Frumoasa, Aripa Campului, Minta Creata, Busuioc si Sucna Murga.
Am comentat pe la inceputurile acvestei lucrari basmul Greuceanu si am aratat de ce este vetero-testamentar.Nu mai revenim asupra lui.In "Voinic de Plumb"  a lui Bologa, regasim motivele vetero-testamentare:
-Motivul furtului stelelor, amintind de intunericul de trei zile din Biblie.
-Motivul cetatii lui Mos Calugar. Folosirea termenului de "cetate", asociat cu acela de "calugar", este derutant, deoarece ne duce cu gandul la Ierusalim. Eu consider, mergand pe intelesul scrierilor vetero-testamentare, ca este vorba de Muntele lui Dumnezeu, Horeb.Ar fi pentru prima oara cand un basm ar pune laolalta doua lucruri pe care atat scrierile vetero-testamentare le-au vazut diferite, si noi oamenii tributari acestoer scrieri le-am gandit in acelasi mod.Dar daca dincolo de ceea ce credem noi sau au scris altii, pe Muntele sacru al lui Dumnbezeu, Horeb, s-ar gasi intr-adevar o cetate, unde s-ar afla muntele cat si cetatea?Aceasta in conditiile cand nu am lua in considerare Ierusalimul? Ori aici mai exista o posibilitate, si anume ca povestitorul sa vorbeasca fara sa-si dea seama de celebrele mine ale lui Solomon.
Motivul fantanei al ratului inflorit si al parului cu pere de aur, care taiatecu sabia se prefac in sange, amintesc de una dintre calamitatile care s-au petrecut in Egiupt, si anume de transformarea apei in sange.
Motivul buzduganului inrosit in foc, il reprezinta in mod simbolic pe Moise, dar in acelasi timp si steaua calauzitoare.

[vanghelis007]

"Cei trei frati" colectia N.D.Popescu.
"Trei feciori ai unui om sarac, ducandu-se sa coseasca pe o campie, se pomenira cu un zmeu ingrozitor care ii chema acasa la el sa manance."
Acesta este motivul trimiterii fratilor lui Iosif in Egipt, ca sa cumpere grane pe timpul secetei.Iosif ii cheama intr-adevar la un ospat pe care il da in cinstea fratilor lui.Putem citi aceste amanunte in Vechiul Testament la capitolul Facerea sau Geneza.
"Feciorul cel mic, care era nazdravan, "adeca om care ghicea gandurile altuia, fie bune, fie rele, cetea in viitor, si stia de mai nainte ce are sa i se intample, " spuse fratilor sai sa nu manance din bucate si sa nu din vinul zmeului, pentru ca sunt amestecate cu sange de om."A existat desigur in Egiptul antic o perioada cand oamenii erau antropofagi.Povestitorul a introdus aceasta idee a sangelui omenesc amestecat in bucate, pornind de la o interdictie alimentara specifica neamului lui Israel, care cere ca mancarea, carnea, sa fie curata, adica fara sange, dar si in ideea de a mari dramatismul imaginii.Este in acelasi timp si ideea ca Zmeii mananca oameni, aceasta fiind o aluzie la omorarea prin inec a pruncilor nevinovati.(Motivul omorarii pruncilor, se refera nu neaparat strict la copii, ci si la oamenii mari, care erau considerati"copiii lui Dumnezeu."
"Palatul Zmeului era era intr-un ostrov, si imprejurul lui, in loc de apa, curgea un rau de foc, pe care-l trecura, pleznind zmeul cu un bici."
Sugestia ostrovului inconjurat de ape, ne duce cu gandul la un tinut deltaic.Apa este de foc, deoarece ea omoara.Dar ceea ce omoara aici prin inec, este identificat de povestitor cu ritualul indoeuropean de ardere a mortilor amintire memoriala care i-a permis autorului povestii sa faca aceasta substituire a apei cu focul, in fapt, suprapunand cele doua imagini.Mai adaug aici, ca sugestia apei care arde, mai putea veni in acelasi timp de la numele marii pe care copiii lui Israel au traversat-o.Numekle eras Marea Rosie, rosul inducand prin culoarea lui, imaginea focului care arde. Biuciul din care plesnesti, este toiagul lui Moise.Interesant este ca un basm, prin detaliile pe care le ofera, ne vorbeste nu numai despre o istorie pierduta in amintirea trecutului, dar si de povestitor.Acesta chiar a vazut  astfel de oameni plesnind din bici, conducand care sau alte atelaje de transport comerciale sau de transport uman.I-a vazut pe surugii mustaciosi si bicele lor lungi , tinute infasurate in jurul mijlocului.Daca nu cumva, chiar el insusi a fost un astfel de surugiu.Realitatea prezentului trait de povestitor, vine sa dea credibilitate fantastiucului din basme, sa il faca plauzibil, prin aceste amanunte care sunt familiare atat povestitorului, cat si ascultatorului.Fantasticul nu poate exista daca nu este coborat in profan.
Urmeaza motivul inecarii pruncilor lui Israel.Numai ca povestitorul se gaseste intr-o dilema destul de mare.Daca ii omara pe cei trei frati, din cauza Zmeului, respectand informatia traditionala, basmul se va incheia inainte de a incepe.Din aceasta cauza, el va inventa substituirea baietilor, cu fetele lui Faraon:
"Dar cel mic,(...) lua lua din alta camara pe pe fetele adormite ale zmeului si le puse in locul fratilor sai."In felul acesta, zmeul isi va ucide cu propria mana copiii, desi intentia lui criminala era indreptata intr-o cu totul alta directie.O asemenea rezolvare s-ar fi intors si asupra fratilor.Din acest motiv, fratele cel mic ii scoala pe ceilalti doi din somn(somnul care este simbolul mortii in Egipt), trece peste Marea Rosie cu ajutorul biciului fermecat si scapa astfel cu viata.

[vanghelis007]

Ma intreb ce semnificatie are inchiderea zmeului intr-un butoi din care el incearca sa iasa, dar nu poate.Asta mi-a amintit ca am citit ceva similar in wikipedia:
"Atunci fratele Typhon sau Seth l-a omorât pe Osiris, determinându-l să se culce într-o ladă pe care a închis-o şi i-a dat drumul pe mare."
Acelasi Typhon este amintit ca a taiat venele (sau le-a luat) de la picioarele lui Zeus.Este posibil ca mitul grec sa povesteasca in versiunea culturala greaca mitul lui Osiris.
Ne gasim iarasi in acest spatiu destul de larg al tuturor posibilitatilor, unde putem lansa fel de fel de presupuneri contradictorii.Eu ma gandesc totusi la ceva mai simplu: "Zmeul legat cobza si bagat intr-un "buriu", sau intr-un "butoi", este de fapt trupul imbalsamat al Faraonului, pus in sarcofag.Notiunile de buriu sau de butoi sunt mai familiare povestitorului, care nu avea corespondenta pentru cuvantul sarcofag.De altfel, chiar daca termenul ar fi fost cunoscut de povestitor, nu acelasi lucru s-ar fi intamplat cu ascultatorul care nu avea o cultura atat de performanta.
"Aripa Frumoasa" lui Reteganul, combina, cele doua modele ale basmului:Cel vetero-testamentar si cel atlant.In prima parte a basmului este vorba de motivul raptului cosmogonic, legat de intunericul de trei zile, de motivul egiptean al noptii prin cei trei zei care o reprezinta:Serila, Mezila si Zorila.Din perspectiva acestor copii nazdravani ar trebui vazut ce zeita a dat nastere noptii.Dar ea nu trebuie cautata in mod comparativ in mitologiile invecinate, ci doar in spatiul cultural al Egiptului antic.
Motivul rotilor.
Una dintre interpretarile pe care am dat-o acestor roti in care s-au prefacut eroul basmului si zmeul, era de natura cosmica.Ea pornea de la ideea ca povestitorul descria o ploaie de meteoriti,sau caderea unui bolid .La aceasta idee concurau si elementele luminoase, si sonore care insoteau fenomenul.Din nou vin si subliniez faptul ca in acea poveste in care am comentat motivul rotilor, povestitorul a substituit o intamplare mai veche si mai putin impresionanta, cu un eveniment cosmic spectacular.Ori stricarea rotilor, apare mentionata in Vechiul Testament, in Exodul, si se refera la detasamentul de care de elita a lui Faraon care intrase in apele Marii Rosii pe urmele copiilor lui Israel.
Motivul fantanii, a cuptorului si a parului care taiate cu sabia debordeaza de sange, se refera la transformarea apei din Egipt in sange.Este posibil ca acest eveniment sa nu se fi datorat  sacrificiilor, si nici proliferarii unor alge microscopice fapt care ar fi creat confuzia biblica de mai tarziu.Cred ca este vorba de revarsarea apelor Nilului, care aducea din amonte aluviuni a caror culoare rosie schimba si aspectul obisnuit al apei.Copiii lui Israel nu erau familiarizati cu asa ceva si cum sangele era ceva tabu, fiind legat de credinta, aparitia acestuia in apele nilului, a dus la exagerarea aproape cosmica a fenomenului respectiv.Motivele care urmeaza, legate de viteazul din padurea blestemata  a carui putere sta intr-o oglinda care imbatranea si lua puterile, ne aminteste de Atena si de imbatranirea lui Ulise.Urmeaza ademenirea Ilenei pe o corabie plina cu marfuri, amintind de rapirea Elenei de catre Paris.Inchiderea eroului intr-o cusca  din care Aripa Frumoasa iese, dupa ce Ileana a fermecat cusca, se refera la episodul calului Troian.
Atentie insa si la faptul ca inchiderea eroului in cusca poate fi vazuta si ca perioada de robie a copiilor lui Israel in Egipt, cusca inlocuind imaginea mormantului.De aceea pot spune ca acest basm se termina in coada de peste, putand fi in aceeasi masura ori vetero-testamentar, ori atlant.Poate ca studiul comparativ al altor basme similare ne va lumina.

[vanghelis007]

Interesant este si basmul "Aripa Campului a lui Tuducescu.Voi insira numai motivele, fara a face porea multe comentarii asupra lor:
Motivul raptului cosmogonic=Intunericul de trei zile.
Motivul straniu al Faurului/Dumnezeu.
"Atunci pornira si cei trei frati, (cel mai mic numit Aripa Campului) cerand imparatului trei cai verzi, bani, merinde si 12 care de fier.S-au dus pana la poarta de fier, unde casa era tot de fier.Acolo era tara zmeilor.Aripa Campului, care era nazdravan, batu la poarta si chema pe nanasu-sau, faurul din casa.Dupa ce se veselira, il ruga sa faca din cele 12 care de fier un buzdugansi sa-l tina in foc."
Ne gasim in fata muntelui sacru, al lui Dumnezeu, Horeb.Faurul este Dumnezeu.Buzduganul in flacari este un simbol dublu: al stelei calauzitoare, dar si a lui Moise, a carui fata dupa fiecare intalnire cu Dumnezeu, iradia lumina intr-un mod de-a dreptul misterios, ceea ce ii uimise si chiar inspaimantase pe copiii lui Israel.Insusi Moise fusese determinat de aceasta situatie sa-si tina fata acoperita.IUubitorii povestirilor stiintifico-fantastice ar putea vedea in acest motiv folcloric, o intalire  de gradul III dintre oameni si extraterestri.Confuzia s-ar adanci cu atat mai mult cu cat se aminteste de motivul  rotilor de fier si de otel in care s-au porefacut cei doi protagonisti, infruntandu-se.Este simplu si comod sa identificam aici in locul rotilor de la carele lui Faraon, doua presupuse farfurii zburatoare.
Urmeaza motivul prefacerii apei in sange.
Motivul trecerii peste Marea Rosie:
"Faurul spuse, ca va trece peste un pod(Marea Rosie) unde sade Inima Pamantului.care hacuieste si iar strica podul acela."
Inima Pamantului, este un substitut poentru Spanul din Povestea lui Harapo Alb.Faptul ca locuieste in inima Pamantului, face din ea o creatura infernala.Cu alte cuvinte Inima Pamantului este Diavolul.Aripa Campului este trimis sa o aduca poe Fata-Ciumei, adica pe fata lui Faraon.Pe drum intalneste Omul Setea, Omul Foamea, Omul Tintila(Hicsosii sunt descrisi ca fiind niste arcasi excelenti), Omul Fugila(o ironie la adresa copiilor lui Israel?)Omul Zgriburila imbracat cu 12 cojoace sezand intre 12 stanjeni de lemne (aprinse) si care se zgriburea totusi de frig.(Imaginea insolita a lui Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul de foc care nu se mistuia.), Omul Dragostila(aluzie la inmultirea exagerata a copiilor lui Israel).
Incercarile sunt pe masura eroilor sai:
"Sa manance si sa bea peste masura omeneasca, (seceta din Egipt), sa intre intr-un cuptor infierbantat(Egiptul, dar poate sa reprezinte intalnirea lui Moise de pe Muntele Horeb, daca ne amintim de mai marii soldatului fierband in cazanele Diavolului), sa se indragosteasca cu o suta de fete si toate a doua zi dimineata sa aiba copii(aluzie la inmultirea copiilor lui Israel), apoi sa aduca apa de la fantana Leordanului.(Iordanul)
Povestitorul, face un lucru uimitor.Ne spune basmul de doua ori.

[vanghelis007]

Nu imi dau prea bine seama ce cauta aici in "Ciclul celor trei frati," tipul "tovarasilor nazdravani, "dar se pare ca misterele spiritului omenesc sunt mai de nepatruns decat misterul basmelor.Cu atat mai mult, cu cat nu trei frati se insotesc pe parcursul aventurilor lor reale sau narative cu tovarasii nazdravani.Cel care face acest lucru, este "Un voinic inzestrat cu o mare putere(numele plural al lui Dumnezeu=El, se pronunta Elohim si inseamna, "Cei puternici".) datorita adesea nasterii sale minunate, (copil din tei(sicriul de papura in care a fost abandonat Moise) sau fiu de oaie(mama lui Iosif se numea Rahela si inseamna Mielusea)se intovaraseste cu doi (rar trei) uriasi nazdravani, numiti obisnuit Sfarma Piatra si Stramba Lemne si se-aseaza cu totii intr-o padure."
Uriasii, ar trebui sa fie numai unul, din moment ce viteazul se insoseste cu Dumnezeu.Sfarma pPiatra, este imaginea lui Dumnezeu, dar si al muntelui de piatra consacrat acestuia.Barba Cot care mananca bucatele pe pieptul uriasului se refera la om, fiinta marunta in raport de urias care mananca bucatele pe pieptul uriasului, adica pe munte.In acelasi timp, deoarece eu consider basmele din acest tip ca fiind tot vetero-testamentare, gestul mancarii ilicite a bucatelor pe pieptul muntelui aminteste de furtul merelor din Gradina Raiului.Sugestia este data de vararea barbii lui Barba Cot intr-o crapatura de "copaci", cu care uratania dispare pe lumea cealalta printr-o gaura in pamant.Ori aceasta mai implica o concluzie.Ca nu Adam si nici Eva nu sunt considerati vinovati de furt ci sarpele. In Ioan Viteazul, Ioan, inhatandu-l de barba pe omulet, o infasura in jurul unui copaci si o tintui acolo. Groapa este fantana lui Iosif in care a fost aruncat de fratii sai.Prin urmare, functia uriasilor in cadrul basmelor de acest tip, nu ramane fixa.Ea se schimba in raport de momentul legendar evocat, personajele suferind transformari continui.Daca prima oara uriasul era un munte, acum el se transforma in fratele lui Iosif.La fel si celalalt.Urmeaza motivul dublu al omorarii lui Barba Cot si al salvarii fetelor de imparat.Fat Frumos este salvat din imparatia Egiptului de o pajura careia i-a salvat puii.Iar in cadrul acestui motiv, Fat-Frumos care era Adam la inceputul basmului, a devenit Iosif pe parcurs, cand se indrepta sptre lumea cealalta, pentru ca salvand puii vulturului, a lui Dumnezeu, (copiii lui Israel ), sa devina Moise.
Basmele insirate aici, sunt:
Agheran Viteazul, Cei trei frati de cruce(amintiti-va macar un moment de inceputul baladei Miorita, unde doi sunt veri primari, iar cel mic e strainel), Omul de pe taramul cellalt, Petru Firicel, Un cot barba si o palma om, Tei Leganat, Voinic de Tei, Petre, fiul oii(Al Rahelei), Fiul vacei vrajite(vaca=cerul, ), Fiutul oii, Samanatii, s.a.m.d.

[vanghelis007]

Ciclul celor doi frati.
S-ar putea numi si fratia fratilor gemelari.Saineanu imoarte acest ciclu in:
Tipul Dioscurii, (fratii gemeni),
Doi frati pleaca in cautarea unei femei necunoscute si unul dintre ei aude  de la niste pasari oraculare, nenorocirile care il pandesc pe fratele sau si are posibilitatea de a-l salva.Marturisirea intamplarilor destinului, va provoica impietrirea fratelui care cunoaste secretele si ulterior este inviat de sangele copilului sacrificat de fratele care traieste.
Tipul Cei doi frati de cruce,.
Fratii lasa semn de prevestire a mortii  iar unul dintre frati il salveaza pe celalalt.O alta varianta, povesteste ca flacaul pornind in cautarea unor surori, se face frate de cruce cu un alt voinic, caruia muma padurii ii luase inima.Izbutind sa-i redobandeasca inima, se casatoreste cu sora fratelui sau de cruce.Cateva basme din aceasta categorie vom gasi si in cartile de basme a lui Ionel Oprisan.Basmele din tipul Dioscurii sunt: Omul de piatra, Fat-Frumos, Cei trei frati dornici, Feciorul de imparat, Feciorul cu camasa de aur, Vilish Viteazul, Luceafarul de Ziua si Luceafarul de noapte, Seran si Dioran.
In tipul Fratilor de cruce, vom gasi mentionate urmatoarele basme:Spata Lata si Inima putreda,Iovita Fat Frumos, Fat Frumos din Lacrima, Mar si Par, Busuioc si Maghiran, Miazanoapte si shina de fier, Cei doi vanatori, Petrea Fat Frumos, Feciorul imparatului, Petrea Piperiul, Piparus Petru si Florea Inflorit, Piparus Petru, Piparus Viteazul.
Inainte de a rezuma basmele in sine, Lazar Saineanu mai face si o investigatie a unor basme asemanatoare prin continutul lor ciclului si tipurilor aratate mai inainte, pe care le gaseste in cultura altor popoare.In basmul breton, "Regele Dalmar", intalnim motivul servitorului fidel.Pe mine nu ma intereseaza cum se numeste cel de-al doilea frate sau relatiile stabilite inbtre cei doi frati in naratiunea basmului.Vreau sa directionez atentia cititorului asupra unui amanunt care apare aici:
"Una (dintre pasarile oraculare) povestea despre greutatile ce va intampina feciorul regelui si mijloacele de a le invinge:lovind  de trei ori cu un betisor , va putea trece peste o apa larga, apoi imbracat femeieste sa se infatiseze inaintea regelui ca  o amica a fiicei sale,si culcandu-se in aceeasi camera cu dansa, s-o rapeasca prin fereastra."
Cel putin primele doua motive prezentate inainte sunt vetero-testamentare, cel al betisorului/toiagului lui Moise cu care este posibila trecerea peste marea Rosie, si imbracarea baiatului in haine femeiesti, amintind de cresterea lui Moise la curtea lui Faraon, printre fetele acestuia.
Vreau sa atrag atentia inca asupra a doua motive.A pietrificarii, care apoare Biblic cand Lot si sotoa sa au parasit unul dintre cele doua orase blestemate care au fost nimicite de Sumnezeu.Privind curioasa inapoi, sotia lui Lot va fi preschimbata intr-o statuie de piatra (sau de sare).Si ultimul motiv se leaga de sacrificarea sau jertfirea copilului, pentru ca sangele acestuia sa-l invie pe fratele acuzat pe nedrept sau pe sluga credincioasa.Lucrurile nu stau asa, si am mai spus-o.Este vorba despre fluviul Nil si de incercarea de a omora pe copiii lui Israel.Apele Nilului devin rosii ca sangele, aceasta este o idee.Faraon vrea sa-i omoare pe copiii lui Israel.Aceasta este a doua idee.Cele doua idei se suprapun dar nu duc la moartea copilului ci la existenta lui in viata pe finalul povestii.

[vanghelis007]

Sa vedem ce este scris in basmul "Omul de piatra " a lui Ispirescu.Personal cred ca basmul este de natura atlanta, adica are corespondenta cu motive care se gasesc in legendele troyene.Fiind un apocrif popular si intr-o versiune scurta a razboiului Troyei, urmele le vom gasi in Iliada si Odiseea lui Homer.Vom judeca basmul din aceasta perspectiva.Aceasta nu-l impiedica cu nimic poe cititor sau pe exeget sa vina cu propriile lui propuneri de interpretare a mitului.
Motivul nasterii gemelare.
Este valabil daca vom considera ca este vorba de nasterea lui Menelaos si a lui Agamemnon.Totusi atrag atentia ca in ciuda acestui fapt,fratele cel istet nu este nici unul dintre cei doi, ci Ulise.
Motivul Elenei.
Privind printr-un ochean, Dafin o vede intr-un palat de aur(Troya).Elena aici, poarta numele de "doamna Chiralina".Cu aceasta ocazie, afirm ca Afin este Ulise.
Motivul vanturilor.
"Trecura pe la locuinta Crivatului, unde mama-sa, o baba zbarcita, ii indrepta la sora ei, muma Vantului Turbat, si de acolo, la Muma Vantului de Primavara,unde fura intampinati de o femeie tanara si frumoasa."
Daca asta este scris in basm, sa vedem ce este scris in Odiseea, si am sa citez din cartea lui Alexandru Mitru, Legendele Olimpului:Si pornind grecii fara frica, au ajuns intr-o insula unde  domnea pe voia sa, Eol, regele peste vanturi."(Chisinau, ed.Hyperion, 1990, pg.539)
Motivul busteanului ielelor este mai obscur, dar dat fiind ca trebuia u sa ajunga la el si sa treaca pe acesta garla de foc, gandul ma duce la Exodul sau trecerea poeste Marea Rosie.In acelasi timp, nu exclud posibilitatea ca acest bustean nazdravan sa fiue corabia lui Ulise, care s-a indreptat la povetele lui Circe vrajitoarea spre taramurile mortii, opentru a afla de la proorocul Tiresias, drumul de intoarcere acasa.
Motivul Calului Troian.
" Dupa ce va ajunge la imparatie, trebuie sa faca un cerb de aur si sa intre intr-insul, ca sa ajunga in odaia imparatesei, si sa o fure."
Motivul camasilor.
Este putin cam obscur.Se poate referi la plasa care a fost aruncata peste Agamemnon in baie pentru a-l impiedica sa riposteze si apoi va fi ucis de Clitemnestra si de varul ei.Se poate referi la panza tesuta de Penelopa ca giulgiu de ingropaciune pentru socrul sau, Laerte.Se poate referi iarasi la asedierea cetatii Atena, camasa otravita fiind de fapt, armata persana care a inconjurat cetatea, asediind-o.
La divulgarea acestor taine,cel care le dadea in vilag, trebuia sa se preschimbe intr-o stanca.Trebuie sa stiti ca insula lui Ulise, era de fapt o insula stancoasa, sau mai simplu, era o stanca.Ulise se schimba intr-o stanca, tot asa cum Leto este zidita de vie, pentru faptul ca  naste pe o insula de piatra.Ca sa invie, stanca trebuie sa fie stropita cu sange.Sa ne amintim ce au patit petitorii care nu ii dadeau pace  sotiei lui Ulise.Dar casta si credincioasa Penelopa, este in egala masura si zeita Atena, din moment ce Ulise va construi patul conjugal dintr-un maslin, ale carui radacini sunt bine infipte in pamant.

[vanghelis007]

Basmul Spata-Lata si Inima putreda, a lui N.D.Popescu.
In cadrul basmului, apare motivul alaptarii copilului, pe sub talpa casei.Acest motiv a starnit interesul exegezei, dar explicatiile oferite nu au fost tocmai fericite.Inainte de a da o explicatie la ceva ce nu cunosti, ar trebui de la explicarea simbolurilor.Prima intrebare este :Cine e de fapt mama lui Spata-Lata? Este una si aceeasi cu mama legendara a lui Solomon, nu cea istorica, atentie, este mama care se poarta vitreg cu copilul ei alungandu-l de acasa.Ea nu este o mama biologica, ci insasi zeita Pamant.Ce ii spune Dumnezeu lui Moise? Ca ii va scoate pe copiii lui Israel din robia egipteana si ii va duce intr-un loc unde curge lapte si miere.Dar laptele si mierea apartin aceleeasi zeite, Mama Pamant, careia grecii ii spuneau Geea,sau Gaia , desi mai exista si varianta De(sau:ge)-Mather, ori  Demetra.La  romani referirea la zeita Mama, se facea atunci cand se vorbea de Da-geea sau Da-Chia,/cia, =Pamantul Dacilor, sau de Baba Dochia=Zeita(baba, mama) Do(Dacilor) Chia(Gaia=Pamantului.)Copilul era alaptat in mod figurat poe sub pragul casei sau pe sub talpa casei, in sensul ca el primea puterea (laptele, hrana) de la zeita Mama a Pamantului, sau a locului.
Inima Putreda este preotul Madianului, la care fuge Moise din Egipt si ii paste oile (conduce oamenii).  Daca primul si-a pierdut inima, al doilea si-o pastreaza in intalnirea cu Scorpia, care nu este altul decat Dumnezeu, pe muntrele Horeb.Amintesc din nou ca legarea focului si a celui care vine aici, desi ea este figurativa, poate fi pusa in legatura cu o cetate misterioasa dar in acelasi timp si cu misterioasele mine ale lui Solomon.Un motiv cu totul aparte este acela al cutiutei:
""Ea, (Scorpia/Dumnezeu) trebui sa-i marturiseasca unde-i inima lui Inima Putreda.(Si voinicul o afla intr-o cutiuta, de argint sub  a treia blana a putului, ingropata in nisip)."
Am fost tentat sa vad in cutiuta in care a fost ingropata inima lui Inima Putreda, mai intai, Chivotul Legii, care seamana si ea cu o cutie.Pe urma, sacralitatea locului, ma determina sa imi revizuiesc parerea si sa consider ca aici se gaseste  o necropola.Moise iesind din Egipt, a luat si osemintele lui Iosif.Sa fi fost acesta "inima" lui Inima-Putreda?Cert este ca in legatura cu Muntele lui Dumnezeu, Horeb, putem adauga cateva ipoteze interesante, neverificate insa si porin aceea fiind speculative.Le enumeram mai jos:
-Muntele Horeb, este muntele sacru al lui Dumnezeu.Lucrul acesta nu este contestat, dar este greu de identificat in mod corect locul, existand mai multe teorii biblice si profane.
-Unul dintre basme spune ca pe acest munte era o cetate.
Cetate, inseamna un loc, locuit, un loc unde exista oameni, care desfasoara o anumita activitate sociala, economica, cultuala si culturala.Sacralitatea Muntelui Sacru, va oferi scaralitate cetatii respective.Este vorba despre Ierusalim?
-Unele activitati, legate de construirea din fier a unui buzdugan, de inrosirea lui in foc, ne indreapta atentia asupra scoaterii din mine a unor metale pretioase, sau a fierului, si de prelucrarea acestora.Ideea spre care suntem impinsi se leaga de prezenta aici a minelor lui Solomon.Numai ca aceste mine par sa fie mult mai vechi de perioada in care a domnit Solomon.
-Si ultima idee, se leaga de prezenta unei necropole, ca aceea din Valea Regilor, unde sunt ingropati copiii lui Israel, putand exista o diferentiere in raport de felul in care in acele vremuri, acestia vedeau democratia.

[vanghelis007]

Ciclul animalelor recunoscatoare.
Eroul indurator, cruta mai multe animale de la moarte.Recunoscatoare, animalele il ajuta la randul lor in diferite imprejurari pe erou.Basmele cuprinse aici sunt:
Rosu imparat si Alb imparat, Aleodor imparat, Imparatul pestilor, Darul sarpelui, Deli Satir,Vizor craiul serpilor, Poveste lui Pahon, Bobocel,Urga Murga, Omul care stia toate limbile si Povestea omului ce intelegea  limba dobitoacelor.Actiunea basmului, "Vizor craiul serpilor," este vetero-testamentara. Ajutand un sarpe sa inghita un cerb,eroul primeste drept rasplata pe fata imparatului serpilor, inchisa in cutia dupoa usa.Basmul reface intr-o versiune populara, povestea lui David si Solomon.Aceasta deoarece stapanul locului se indragosterste de nevasta sa, si il supune pe om unor incercari de pierzanie.Cred ca exegetul ar fi trebuit sa fie foarte atent la ce animale sunt recunoscatoare.Sarpele este Faraon, datorita ureusului care il purta pe cap si care reprezenta un sarpe.Singurul care se insoara cu fata lui Faraon in toata istoria culturala universala este regele Solomon.Totusi, in basm, accentul cade pe dragostea ilicita a regelui David pentru Bat-Seba, sotia lui Urie Hetitul.Si de aici deriva intamplarile la care este supus eroul cu intentia declarata a stapanului de a-l pierde pe erou, si a-i lua nevasta.In Povestea lui Pahon, tot din colectia Reteganul, este adusa in prim plan aceeasi perioada vetero-testamentara.Capatand de asta data margeaua vrajita, "Pahon se intoarse acasa, si facu in locul bordeiului niste curti imparatesti.Apoi trimise pe  mosneag sa-i peteasca fata imparatului.(Sunamita sau Sulamita, caruia Solomon ii va darui cel mai frumos poem de dragoste"Cantarea Cantarilor".Faptul ca si ea  da replica iubitului ei , ma face sa ma intreb daca poemul nu a fost scris cumva de amandoi.)Imparatul accepta, cu conditia ca Solomon sa ridice ceea ce in fantezia populara vor deveni:un pod de arama, o apa de argint, din ses un deal.Basmul mai introduce motivul infidelitatii sau acela al dragostei fetei lui Faraon pentru un arap, ceea ce o va determina sa fure margeaua si sa se mute cu case si iubit inapoi in Delta Nilului.Din pacate, informatiile pe care le am, nu acopera si aceasta perioada a domniei lui Solomon, asa ca nu pot spune ca lucrurile au fost anterioare sau posterioare evenimentelor povestite in Biblie, ori care este valoarea de simbol in aceasta situatie.
Urga-Murga, a lui At.M.Marienescu este si ea un basm Solomonian, din cauza motivului constructiilor.Imparatul il pune sa ridice , daca o vrea pe fiica lui de sotie :case, pod de argint si de aur, o fantana de argint cu pasari de argint.Acest tip de basme, ca si balada Broasca Roasca, ar fi stat de minune in cartea doamnei Sabina Ispas, unde si-ar fi avut cu siguranta locul de drept.Varianta macedo-romana, "Servitor pentru trei ani, trei bani,- de Cosmescu, este tot Solomoniana.Pentru a obtine fata, eroul trebuie sa construiasca:Un palat ca al imparatului, pardosit cu argint de la casa fiului sau (a femeii trimise in petit) pana la a imparatului, si alte lucruri grele, pe care flacaul le savarsi intr-o singura noapte.In Omul care stia toate limbile, a lui Cosmescu, sarpele salvat de actant dintr-un copac care ardea, este Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul care nu se mistuia.Dincolo de acest episod/motiv deosebit, basmul se pierde in profan.