Basme

[vanghelis007]

Frumusetea  printesei egiptene a lui Solomon, este scoasa in evidenta si de martorii intamplatori din basm: o sluga, un ministru, unul dintre fiii lui David ba chiar si David, reactiile mergand de la o simpla constatare:
"-Luminate imparate,(...) am vazut (...) o femeie ( povestitorul foloseste aici termenul de dama, cu semnificatia probabila de doamna, altminteri termenul seamana cu acela atribuit unor femei usoare-dame de consum) atat de frumoasa  ca nici imparateasa ( ultima sotie a lui David) nu este asa de frumoasa.", pana la o reactie mult mai profunda si nimicitoare:
"Ajungand el (David) la usa  si uitandu-se inauntru, deodata l-a patruns frumusetea doamnei pana la inima si lesinand a picat jos mort."
Consecintele se vor a fi la fel de devastatoare. David, vede in Solomon un rival, desi o astfel de afirmatie pare destul de confuza, si doreste in fel si chip sa il piarda, pentru a-si insusi probabil averea lui Solomon dar in acelasi timp si printesa egipteana pe care o doreste in patul sau.Pornind de la aceste motive imaginare, David il supune pe Solomon unor incercari de pierzanie.Realizarea acestora,- ele fiind considerate imposibile la scara umana,- vine si scoate in evidenta calitatile deosebite ale regelui Solomon. Aceste incercari sunt:
-Aducerea apelor raurilor in cetatea Ierusalim, respectiv palatul regal
-Taierea copacilor de pe munti si plantarea in locul lor de grau din painea obtinuta David sa guste a doua zi dimineata.(Ori incercarea apare mentionata in Cronici, cu referire la domnia lui Solomon. In aceasta lucrare, este antrenat Hiram din Tir. Taierea copacilor avea drept scop ridicarea a doua obiective arhitecturale importante pentru consolidarea puterii regelui:
-Construirea Templului
-Construirea caselor ( sau palatului ) lui Solomon.
-Ultima incercare, se refera la aducerea unui insemn regal-inel -in cazul acesta, de la tatal lui David, ingropat chiar de David cu inel cu tot.In alte variante ale basmelor solomoniene, locul inelului este luat de coroana regala.
Episodul care a generat acest motiv insolit se regaseste in a doua carte a lui Samuel unde ni se povesteste moartea lui Saul:
"M-am apropiat de el,-povesteste amalecitul-si l-am omorat ( pe regele Saul) stiind bine ca  n-avea  sa mai ramana  in viata  in urma infrangerii.Am luat "CUNUNA IMPARATEASCA" de pe capul lui ( coroana) si "BRATARA" pe care o  avea la brat si le-am adus aici domnului meu."
Consecinta acestei marturisiri, a fost uciderea solului care a adus o astfel de solie.
Dupa aceasta incercare, in basm totul se termina cu bine, David epuizand incercarile de pierzanie, in vreme ce Solomon iese invingator cu ajutorul sotiei sale egiptene.

[vanghelis007]

Povestea prima
"Povestea prima" a lui Marian, culeasa de la un "studinte" Ioan Ungurean in mai 1871, a avut darul sa ne bage in ceata si sa ne provoace  durere de cap, pentru ca la prima citire, pare cu totul atipica. Un tanar fecior, vede prima oara zapada si vrea sa se insoare cu o fata care sa aiba pielea la fel de alba si stralucitoare.  un pustnic ( calugar ) care il va insoti in pelegrinarile sale. Calugarul il pune sa fure un clop, o bunda , ba il ajuta sa infrunte pe frumoasa fata a unei smeoaice, cu care pana la urma se insoara. Calugarul o taie pe fata si scoate toti diavolii si serpii din inima ei, dupa care il lasa sa se intoarca acasa. Aici tatal sau vrea sa il otraveasca si in acest scop ii daruieste o camasa, un cal  si un potir cu venin. O sluga care era cu el si a auzit ce se va intampla de la trei sturzi, reuseste sa dejoace cele trei comploturi si tanarul fiu de rege scapa cu viata. In schimb, sluga se preface in piatra. Ca sa invie sluga, fiul de imparat trebuie sa isi arda propriul copil in foc si apoi sa unga cu  cenusa copilului piatra care astfel revine la viata. Dupa care basmul se termina, spre bucuria celui care citeste si durerea de cap al celui care incearca sa ii gaseasca intelesurile ascunse.Basmul este bine povestit si misterele lui ar ramane nedezlegate in veci, daca nu ar fi existat un motiv care a produs o ruptura in masa unica a basmului facandu-ne sa il reevaluam si sa il consideram ca fiind un basm mitologic. Pentru a intelege acest lucru ne-a ajutat camasa otravita, despre care iata ce povesteste primul dintre cei trei sturzi:
"...Tatal sau  de cand s-a dus de acasa totuna i-a inveninat  o camesa, si aceea  curand are sa-i iasa inainte si cum a imbraca-o,deauna are sa se invenineze, si are sa moara.Cine a auzi si i-a spune sa se prefaca in stana de piatra pana la genunchi!"
Modul nostru de gandire a fost urmatorul:
Ce sursa informala istorica, testamentara , mitologica, vorbeste despre o camasa otravita care poate sa omoare un erou? Si raspunsul a tasnit ca lumina unui bec: Hercule!!
In mitologia generala a lui Kernbach, citim:
"Ultima aventura ii va aduce pedeapsa exilului.In drum, centaurul Nessos vrea sa o violeze pe Deianeira,Herkule il ucide, iar Nessos murind ii daruieste cu viclenie femeii un filtru magic  cu care ea  si-ar putea aduce  inapoi sotul ori de cate ori  i-ar fi infidel.Folosit, ( imbiband  tunica sacrificiala a eroului ) filtrul se aprinde eroul incearca sa isi smulga de pe trup vesmantul ( comparat in basm cu o camasa ) arzand care e insa lipit si nu poate fi smuls decat odata cu pielea.Oracolul Delfic,  ii recomanda spre a scapa de chinuri sa se arunce pe rug de viu si sa arda"-incheiat citatul.
Aceasta camasa este cararea care ne permite sa urcam spre intelesul mitologic al basmului mitologic.Ceea ce ne intereseaza, este daca si celelalte motive se aliniaza la simbolismul unui basm cu caracter mitologic. Ori al doilea element ( motiv folcloric ) il constituie femeia. Pentru ca diavolii si serpii din ea, contureaza chipul Echidnei cu care Herkule se va casatori si va face intr-o pestera din indepartatul tinut tracic Hylaya (Impadurita) trei copii care vor sta la obarsia: Scitilor, Tracilor si Agatarsilor.

[vanghelis007]

"Povestea a doua"
"Povestea a doua" a lui Marian, este si mai misterioasa si de neinteles decat cea dinainte. Un om care are trei fete, pleaca la targ sa cumpere cate ceva si fata cea mica isi blestema parintii, fiindca acestia nu vor sa ii cumpere nimic. Parintii  nimeresc intr-un glod din care nu pot iesi decat cu ajutorul unui hot, care le cere in schimb pe fata cea mare de sotie. Dupa ce ii scoate din necaz, hotul o ia pe fata cea mare de nevasta si pleaca cu ea acasa la el. Ajung la o fantana si fata vrea sa bea apa, dar e sfatuita de catre hot sa nu dea apa celor doi porumbei care se perpeleau si ei de sete. Acasa, hotul ii da fetei sa gateasca un cap de om si ea trebuie sa manance de asemenea din aceste ramasite omenesti pe care le leapada in soba. Descoperita fapta, fata este ucisa. Celei mijlocii i se intampla acelasi lucru, si doar a treia scapa cu viata, deoarece da porumbeilor apa sa bea. Acestia o invata sa dea alele resturi omenesti unui motan pe care il avea hotul astfel ca la intrebarea unde se gasesc, ele vor raspunde ca in maruntaie  calde.Fata fuge cu porumbeii  niste maestrii, sau mesteri facand opentru ea o colivie?! ce este lansata pe apa.Dupa un timp colivia este trasa la mal de catre un  imparat neinsurat. Fata insa il roaga sa o lase sa isi rezolve problemele si imparatul o lasa in pace. Apare hotul care o ameninta pe fata ca daca nu il urmeaza o taie bucatele, fata accepta si la trecerea unui podet misca o scandura si hotul cade in apa si se ineaca.
Basmul este atipic si ma intreb in ce ciclu l-ar fi situat Lazar Saineanu. Motivele nu se incadreaza celor cu care ne-am obisnuit. In felul acesta, basmul ar trebui sa apartina zonei fantastice, unui ciclu de basme atipice, -si cred ca un astfel de tip de basme atipice ar corespunde la modul ideal  creatiilor de autor. Si totusi imi pun intrebarea daca autorul- sau mai repede spus povestitorul,- nu a modificat motivele clasice cunoscute la nivelul basmelor in general, pana cand acestea au capatat o oarecare independenta narativa fata de celelalte care erau consacrate.Acord o atentie mai mare coliviei si podetului, care se regasesc in Vechiul Testament dar descrise altfel. Astfel, la nasterea lui Moise, pentru a-l salva de la moarte, mama lui ii va face un sicriu de papura lipit cu lut pe care il ascunde in papuris langa malul Nilului. Fata lui Faraon il aude si da ordin unei slujnice sa il scoata din apa, gest corespunzand imparatului neinsurat. Fata lui Faraon, fiind nemaritata-fecioara. Legat de podet, imi amintesc de trecerea Marii Rosii ( sau a altei ape mari si rosii, care putea fi chiar Nilul datorita stufului care crestea aici, si din cauza caruia  eu consider ca vechea denumire ebraica era Yam stuf sau Marea Trestiilor.)

[vanghelis007]

A treia poveste- a lui Marian
"Zice ca  era un om  si c-o nevasta  si avea un  copil foarte istet."
Inceputul acestui basm ne arunca deja cu gandul la Craiul Mintea. Intrebarea este: Avem de a face cu un astfel de basm? Haideti sa vedem. Un sturz vine la fereastra si incepe sa cante minunat si frumos, cum spune povestitorul.Deoarece parintii nu intelegeau limbajul pasarii, copilul este gata sa le povesteasca mesajul transmis de pasare, dar are o retinere.Iata ce spune el:
"-Tata, acesta ( cantecul ) este un semn, cum a cantat sturzul pe fereastra noastra.Eu ti l-as spune, dar ma tem foarte,ca daca ti-oi spune ce insemneaza cantecul sturzului, dumneata ma vei omora, sau Dumnezeu stie ce vei mai face cu mine.
Sigur ca dupa acest discurs, urmeaza minciunile conventionale din partea tatalui:
-Ba nu, fiul meu, eu nu ti-oi face nimica, spune numai daca vei sti.
Acum bazandu-se pe cuvantul parintelui sau, baiatul n-are de lucru si ii zice:
_Asta tata inseamna, ca eu odata voi fi imparat si dumneata-mi vei tine apa sa ma spal si maica-mea  mi-a tinea tindeiul ( prosopul ) sa ma sterg.
Auzind aceasta omul s-a infuriat foarte tare, asupra fiului sau  incat l-a luat si l-a aruncat intr-o apa mare, ca sa se inece."
Modul in care este spusa povestea este derutant deoarece, povestitorul, leaga aici doua motive folclorice diferite intre ele, care corespund unor episoade istorice apropiate dar de asemeni, diferite intre ele. Primul moitiv se refera la Iosif, iar al doilea se refera la Moise si la aruncarea copiilor de parte barbateasca din ordinul lui Faraon in apele Nilului. ( numit in vorbirea curenta,Rau, sau apa mare ).
Sa lamurim putin cantecul sturzului din basm:
"Iosif a avut un vis si l-a istorisit fratilor sai care l-au urat si mai mult. El le-a zis:
"Ia ascultati ce vis am visat.Noi eram la legatul snopilor  in mijlocul campului.Si iata ca snopul meu s-a ridicat  si a stat in picioare.Iar snopii vostri l-au inconjurat si s-au aruncat cu fata la pamant  inaintea lui."
Fratii lui i-au zis:
"Doar n-ai sa imparatesti tu peste noi."
Urmeaza un al doilea vis, acela in care Iosif viseaza ca Soarele , luna si unsprezece stele  se aruncau cu fata la pamant in fata lui Iosif. La acest vis tatal lui Iosif ii va reprosa:
-Nu cumva ( speri) ca vom veni noi, eu, mama ta si fratii tai sa ne aruncam cu fata la pamant inaintea ta?
Referitor la acest motiv al soarelui si al lunii, el se va regasi in balada Miorita , acolo unde poetul popular a spus:
Soarele si luna
Mi-au tinut cununa.

[vanghelis007]

Aruncarea in apa a baiatului, impinge episodul in epoca lui Moise si a Exodului, cand copiii lui Israel au fost osanditi la moarte prin inec inca de la nastere.Acelasi episod apare nu numai in Vechiul Testament dar si in Ramaiana lui Valmiki. In clipa cand baiatul scapa, ajungand la Faraon, se intampla un fenomen curios.Treo corbi il urmareau pretutindeni pe Faraon, fie ca statea acasa , fie ca mergea la vanatoare. Faraon cheama pe cei mai vestiti intelepti sa dezlege misterul si singurul care il poate explica este baiatul nostru.Dar in aceasta clipa se intampla ceva foarte interesant. Povestitorul suprapune doua motive, unul peste celalalt. Visul pitarului si al paharnicului in  temnita. Intr-unul apareau trei vitze, in celalalt trei cosuri. Acestia  sunt de fapt cei trei corbi, care in credintele vechi erau vestitorii lui Dumnezeu.Dar corbii nu erau pasari propriu zise, ci trei zile sau trei nopti, daca culoarea lor era alba sau neagra. Dupa trei zile sau trei nopti, urma sa se intample un anumit lucru. Acesta este de fapt prima parte a mesajului si se leaga mai repede de temnita in care erau inchisi cei doi slujitori ai lui Faraon despre care am vorbit.Ori in realitatea basmului, povestitorul ne spune o poveste care a fost solutionata nu de catre Iosif, cat de regele Solomon.Este povestea celor doua mame care isi revendica copilul.In felul acesta, simbolismul sufera o schimbare si devine prin corbi, insasi mamele  copiilor facuti de catre una dintre ele. Deci avem la inceput un basm care incepe prin a vorbi despre Iosif, ca apoi locatia basmului sa ajunga in Egipt si apoi sa se intoarca in Asia Mica la Ierusalim, pe vremea domniei regelui Solomon. Dupa acest inceput promitator, basmul o ia, -o spun cu toate scuzele pentru cititor, razna.Finalul basmului se intoarce la Iosif, cu singura deosebire ca nu Iosif se intoarce la tatal sau, ci tatal sau va veni la Iosif.In felul acesta proorocia facuta de baiat se implineste.

[vanghelis007]

Poveste / Calimendru.

Acest basm mi se pare interesant deoarece are legatura-cum am mai spus pe undeva-cu legendele despre comori din Muntii Apuseni si cele despre printul sarb Obrenovici. Nu este exclus ca acest basm, sa se refere la o necropola mult mai veche chiar decat asa numita comoara a lui Decebal, referindu-se la o necropola regala in care au fost inhumati regi agatarsi impreuna cu familiile lor. In felul acesta necropola este una regala  care poate fi interpretata ca fiind una colectiva sau singulara, daca este vorba de unul dintre regii agatarsi si de o parte din curtea regala care il insoteste dupa vechile obiceiuri asiatice in lumea cealalta. Inainte de a intra in detaliile problemei, vreau sa va spun ca ma framanta o intrebare: Ce reprezinta pomenile actuale?Explicatiile sunt multe dar cred ca nici una nu corespunde adevarului. Se spune ca pomana mortului cu fastul mesei funerare, ar reprezenta un fel de masa de adio, prin care, cei vii il cinstesc pe defunct, luandu-si in felul acesta ramas bun de la el. Altii spun ca era o forma de antropofagie, intr-un moment in care oamenii nu isi puteau procura prin mijloace proprii, hrana suficienta. Masa funerara, este o imitatie a realitatii, pictata pe zidurile interioare ale necropolei  prin care se incerca sa se arate   ca defunctul se bucura aici in mormant de toate binefacerile vietii.Dar daca acest pranz funerar  nu reprezinta decat dorinta celor ramasi in viata, de a-l urma pe defunct in groapa? Ori acest ultim pranz, spre deosebire de toate celelalte, avea ceva caracteristic: Era otravit.Participand la masa funerara, comesenii mureau si erau ingropati in antecamera necropolei sa-i tina companie in neagra vesnicie, ilustrului lor conducator sau cap de familie.Cu timpul, acest obicei s-a indulcit, ramanand numai pranzul, fara potiunea de otrava.Muscatul din lemnul sicriului, nu ar dovedi caracterul antropofag al ritualului initial, cat dorinta celui care o face de a impartasi aceeasi soarta cu defunctul.

[vanghelis007]

Sa reamintim in cateva cuvinte legenda principelui Serbiei Milos Obrenovici.Legendele locale din nordul Cernei, -Cerna varf, Izverna, povestesc de ingroparea unui tezaur insemnat in pestera Izverna. Cei 300 sde oameni care l-au insotit pe principe si au facut lucrarile de amenajare, pentru a nu se cunoaste cu exactitate locul unde se gaseste tezaurul, au fost omorati la sfarsitul lucrarilor, printr-o masa  la care bucatele au fost otravite. Exact despre acest lucru se povesteste in Calimendru. Niste frati ajung la un boier,  si se apuca sa ii secera graul. Ca recompensa, boierul incearca de doua ori sa ii otraveasca dandu-le mancaruri care au fost otravite. Singurul care dejoaca faptele boierului este eroul basmului, Calimendru. El descopera complotul si reuseste sa scape cu viata impreuna cu fratii sai pe care ii avertizeaza.Este posibil ca basmul sa  fie contaminat cu legenda si respectiv balada Echidnei, moartea fetelor prin substituire, fiind o referire la acest lucru. Asta daca nu cumva, povestitoirul vorbind despre o locatie. El ne arata astfel, locul unde sunt ingropate fetele misterioase ale lui Obrenovici. Daca basmul este un receptor a unor traditii mai vechi, atunci avem de-a face cu o necropla regala, apartinand unui rege local din familia Agatarsilor. Tot in zona Cernei, exista o legenda despre fata salbatica, ingropata undeva sub niste lespezi de piatra, in partea stanga a raului.Fiti atenti la urmatoarele indicii:
Cerna ii spuse sa mearga pe rau in sus, pana se va osteni, pana la trei paltinei, la dealul rotat, la malul sapat,acolo trecand pe celalalt tarm ( de fapt termenul ar trebui sa fie acela de "mal", tarmul fiind tot un mal, dar fiind legat de prezenta marii) dansul va nimeri la o stana de piatra  cu muschiul de-o schioapa, unde este dusa ( ar trebui sa se citeasca: unde a fost dusa...si unde e ascunsa, fata salbatica, mandra si voinica...
Aici exista mai multe posibilitati de interpretare:
-Este vorba de fata lui Decebal.
-Este vorba despre Deianira pe cale de a fi siluita de Nessus.
-Este regina scitilor,.
-Este Echidna,  jumatate femeie jumatate sarpe( adica era din partea locului. ( Grecii ar fi denumit-o autoihtona, ceea ce ar fi sugerat acelasi lucru.)
Dar sa ne intoarcem la Obrenovici si la basmul Calimendru...

[vanghelis007]

Intr-un  colind, pe care il numesc dupa primul vers: "Sus la munte, ninge, ploua", cules in Vrancea  de C. Brailoiu, ( "Sub aripa Cerului "-Sabina Ispas, Editura enciclopedica Bucuresti, 1998) este reluat vechiul mit al Cerbului ( scitic), sau a caprioarei zeitei Artemis, gonite de catre Herakles. Sceneria este simpla: O turma de ciute care paste, este pazita de o ciuta mai batrana care asemenea Mioritei din balada cu acelasi nume, nu mai bea si nu mai mananca de trei nopti. Intrigate de aceasta situatie, ele se aduna si o intreaba ce se intampla. Aceasta le ofera predictia oraculara ca vor fi vanate, singura care va scapa fiind ea insasi,
"Sub stanca de piatra
Ca o blestemata
De cal bun calcata
De biciur piscata."
In felul acesta, colindul se incadreaza baladei lui Iovan Iorgovan care vorbeste de fata salbatica, dar in acelasi timp si epopeii lui Orfeu si Euridike, care si ea, in variantele in proza a lui Tony Brill, se gaseste ingropata sub stanci undeva pe malul stang al Cernei.`
" Cerna  ii spuse ( lui Iorgovan sau lui Herkule? ) sa mearga  pe rau in sus, pana se va osteni, pana la trei paltinei, la dealul rotat, la malul sapat, acolo trecand pe celalalt tarmure, dansul va sa nimereasca  la o stana de piatra , cu muschiul de-o schioapa, unde este ascunsa, fata salbatica."
Aceste repere se mai leaga de cateva detalii interesante:
"Interesant este  ca Cerna  care este destul de zgomotoasa, aici la poalele Iorgovanului pare ca s-ar speria si i-ar fi frica de colosul  ce-i sta in cale, caci curge foarte linistit ca si cand n-ar voi sa tulbure somnul sau linistea cuiva."
Observati ca legat de Cerna, pentru cursul mai putin zgomotos aici sunt date doua explicatii: Frica de muntele Iorgovan, dar si respectul apei pentru existenta unui mormant cu caracter divin. De altfel si in balada versificata, Iorgovan - Herkule cere raului Cernei  sa-si incete mersul si zgomotul oferind pentru aceasta niste daruri-furca si pestele,- numai a doua ofranda fiind acceptata si Cerna isi micsoreaza cursul si zgomotul.Lucrul acesta nu este de loc intamplator, contribuind la regasirea sau descoperirtea unui loc important pentru antichitatea si mitologia acestor locuri: Un mormant , un templu, o pestera cea din urma avand o anumita semnificatie legata de sacralitate, putand fi identica cu cea de a doua.
Si acum apare urmatorul reper interesant:
"Iorgovan, auzi acuma bine ca tipatul venea de la stanca de la poalele muntelui."
Exista aici o oarecare confuzie. Fata tipa, sau tipase de spaima balaurului care o incolacise, sau tipa si se vaita pentru ca Iorgovan, o ingropase aici sub stanca de la poalele muntelui care ii va purta mai tarziu numele. Se intampla insa ceva curios. Din cauza durerii sufletesti pentru pierderea sorei sale (?!) "intr-o dimineata  Iorgovan a fost descoperit mort zacand pe mormantul surorii sale, iar muntele a ramas de atunci cu numele de "Muntele lui Iorgovan".
Adevarul, dincolo de speculatiile pe care le putem face, sta in ceea ce poate spune despre acest lucru cercetarea arheologica. Fara sprijinul acestei cercetari stiintifice, tot ceea ce spunem, nu reprezinta altceva decat fantezia noastra, universul imaginar in care Dvs. cititorii va rataciti.

[vanghelis007]

Taierea motului la copii

Obiceiul acesta are mai mult o explicatie laica , fiind un substitut al ursitoarelor. Cu acest prilej, nasii care joaca acest rol profan al Ursitoarelor, vin cu daruri pentru copil, dar acestea au un caracter simbolic si sunt puse pe o masuta pentru a fi alese.Teoria este simpla: Omul  sau puiul de om, este deja o personalitate genetica unica, si alegerile in viata, ca si acum la nastere sau dupa, nu sunt intamplatoare ci specifice personalitatii noastre. Astfel un copil care are afinitati cu vinul, va alege un paharel cu bautura, un viitor sofer o masinuta, un iubitor de Dumnezeu, va alege obiecte cu un pronuntat continut religios. Nu este  un act predictiv precis, de foarte multe ori alegerile sunt intamplatoare si tin cont de cu totul alte criterii, decat de cele cu care le investim noi. Biserica  nu a gasit o corespondenta intre acest obicei laic si religia pe care o promoveaza, cu toate ca, o serie de gesturi si obiceiuri, reprezinta forma laica a unor obiceiuri crestine. De fapt putem spune ca aceste obiceiuri traditionale sunt mult mai vechi, si au servit ca sursa de reprezentare atat laice cat si religioase, capatand in felul acesta o dimensiune sacra.Obiceiul taierii motului la copii, exista mentionat in religia crestina, dar sub o alta forma. El apare ca un motiv, sub numele celor trei magi de la rasarit.Dar trebuie sa fim atenti ca la el se mai adauga si alte motive, cum ar fi legea Nazireatului, incalcarea acesteia oferind dimensiunea profana a noului nascut.

[vanghelis007]

Referitor la cartea lui Tim Severin- Expeditia Iason- in care tinutul Colchidei sau tara regelui Aeetes este situata in rasaritul Marii Negre,am mai multe obiectiuni de ridicat. Cele mai interesante obiectiuni  se leaga  fie existenta unor raspunsuri evazive,sau de lipsa totala a acestora.( A raspunsurilor ) Pentru autorul cartii, ar fi trebuit ca fiecare negatie sa constituie un semnal de alarma.Dar eu personal cred ca accentul din carte a cazut mai repede pe constructia navei Argo si pe drumul facut pe mare, decat pentru descoperirea sau redescoperirea tinutului antic.Iata ce citim la pg. 270:
"Una din primele intrebari pe care le-am pus profesorului Otar Lordkipanidze a fost daca exista vreo marturie arheologica ce ar atesta ca un personaj ca regele Aeetes ar fi existat in Gruzia la sfarsitul epocii de bronz si daca  arheologii ar fi identificat capitala acestuia cunoscuta de greci sub numele de Aeae."
Iata raspunsul  primit de la arheolog:
"Otar a  raspuns ca misteriosul oras Aeae,  a fost cautat de mult timp de catre arheologii si istoricii gruzini FARA VREUN REZULTAT CLAR. El intentiona  ca in urmatoarele zile sa ma duca sa vizitez MAI MULTE LOCURI  unde ar fi putut exista orasul respectiv, desi unii oameni de stiinta  erau de parere ca Aeae nu era numele real al unui anumit loc, ci un nume care se apleca intregului regat condus de regele Aeetes al carui titlu insemna " Conducator al tinutului Aeae"
Modul cum Tim Severin aplica arheologia in acest caz este de-a dreptul surprinzator si in acelasi timp, de-a dreptul catastrofal:
"Dar in ceea ce ma priveste, EU AVEAM NEVOIE DE UN PUNCT PRECIS de pe malurile raului Rion, care sa reprezinte SFARSITUL PROPRIEI NOASTRE CALATORII pe urmele argonautilor."
Cu tot respectul pentru cititor, nevoile personale, punctele precise, sfarsitul unei calatorii indiferent cat de proprie este aceasta calatorie, nu reprezinta  o restituire reala a calatoriei antice, ci mai degraba realizarea intentiilor stiintifico-fantastice ale autorului englez.In definitiv si-a facut si omul o placere si nu trebuie sa il condamnam pentru acest lucru.Eu cred ca Tim Severin a gresit foarte mult in stabilirea in spatiu a  locatiei respective, deoarece el nu a raspuns la adele intrebari care incep cu "de ce"...
Fiindca, daca citim cu atentie "Expeditia Iason" a lui Tim Severin dar si "Argonauticele" lui Apollonios din Rodos,la care putem sa-l adaugam si pe Densusianu si alte surse informale de mitologie greaca si invecinate, vom observa ca raspunsurile la intrebarile care incep cu "de ce"...nu s-au dat in totalitate.