Basme

[vanghelis007]

Dincolo de uluiri, mistere si semne de intrebare, fastul cu care Regina din Saba vine la regele Solomon, ma determina sa imi pun intrebarea daca nu cumva ea a venit in calitate de mireasa la curtea regelui Solomon, ori aceasta ma determina sa consider ca regina din Saaba este aceeasi care este cantata in Cantarea Cantarilor si ca imaginea ei se suprapune pe  a sotiei egiptene a lui Solomon.Este o propunere de lucru, care se bazeaza printre altele si pe faptul ca Flavius Josephus, -istoricul roman- vorbeste si el despre o vizita pe care o primeste Solomon din partea,(ATENTIE) Reginei Egiptului si Etiopiei".Nu cred ca este vorba despre regina din Saba ci de fata lui Fata lui Faraon care fiind stapan peste cele doua regate, o transforma in mod indiscutabil pe printesa, la fel in stapana sau regina celor doua regate, a Egiptului si a Etiopiei, ca si tatal sau.Mentionez ca aceste opinii pe care le prezint aici sunt discutabile, si fara o confirmare arheologica trebuiesc privite cu retinere.
Vreau sa mai spun ceva. "Ciclul fetei istete" care apare la Lazar Saineanu, se refera la sotia egipteanca a lui Solomon sau daca vreti, la Regina din Saba.(Ati observat ca uneori numele de Saba apare scris Sheba, putand fi o forma alterata a unui cuvant egiptean care se pronunta Teba.)
Amintesc in cadrul acestui ciclu , basmele:
"Fata saracului cea isteata, Imparateasa inteleapta,Imparatul rogojinar,Fata cu trei ghicitori,Fata jitarului, Isteata si pace, Cu minte fara seaman, Fata cea cu minte, Fata pe care n-o intrece nime in vorba, Ileana cea sireata, Feciorul de imparat si fata de popa, s.a.m.d."
Intr-o varianta sarbeasca, care intrecu pe imparat in intelepciune(Vuk), dupa intrecerea dintre Regina din Saba si Solomon, apare motivul nuntii dar si inca unul care se leaga strict de oferta regelui Solomon facuta Reginei din Saba de a lua din palat tot ceea ce isi doreste:
"Imparatul o lua atunci de sotie, invoindu-se ca in caz de s-ar supara si ar alunga-o din palat ea sa poata lua ce-i va fi mai drag.(adeca pe insusi imparatul-spune Saineanu si greseste.)
In materialele citate, aceasta idee din basm este redata astfel:
"Solomon, în schimb, îi oferă imense comori şi „tot ceea ce îşi doreşte” înainte de a se întoarce în regatul ei. "
Cand regina din Saba se reintoarce in Egipt, ea ia atunci-cred eu Chivotul legii (desi pare putin probabil) si nu pe regele Solomon asa cum ar sugera basmul, ci pe copilul pe care regina l-a conceput cu acesta.Cititi cu atentie basmele care poseda acest motiv si veti vedea ca am dreptate.

[graphite]

Scuze, Vanghelis, că dau buzna. Problema mea e următoarea: ilustrez o serie de volume de basme care vor apărea în regim săptămânal începând din 1 octombrie, publicate de editura Curtea veche şi probabil asociate vreunui ziar.
Acum am ajuns la volumul IV, Basmele culese de I.C.Fundescu. De obicei ţin cartea la îndemână, pentru a-mi împrospăta memoria (editura îmi trimite lista poveştilor şi indicaţii grafice, totuşi nimic nu poate înlocui materialul scris), dar textele lui Fundescu sunt de negăsit. Ediţia de la 1875 nu se află nici măcar în biblioteci (în Cluj, cel puţin).
Ai idee de vreo sursă online unde pot citi basmele culese de el? Şi pe cele ale lui Alexandru Vasiliu?
Mulţumesc.
Graphite

[vanghelis007]

Se pare ca raspunsul meu vine tardiv.Din pacate nu cunosc astfel de surse.Textele mele le-am elaborat inainte de aparitia si raspandirea calculatoarelor pe baza unor materiale culese de la biblioteci. Daca mai este valabila intrebarea ta, incearca sa scrii autorul si basmul respectiv pe Google. Mult succes.

[vanghelis007]

Despre muntele sacru sau sfant al geto-dacilor, Strabon a vorbit foarte putin. A spus doar numele lui: Cogaion sau Cogaionon scris asa sau cu “K”, a mentionat ca pe langa acest munte trece o apa care este denumita in acelasi mod. Herodot a dat si el cateva informatii mai mult sau mai putin discutabile cu privire la cateva dintre obiceiurile geto-dacilor si a unora dintre conducatorii lor.Haideti sa vedem ce a spus Strabon in Geografia lui despre munte.Vom folosi cuvintele autorului pentru a nu fi acuzati de deturnarea semnificatiilor textului:
“Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru (care au fost criteriile recunoasterii sacralitatii muntelui nu se cunosc) si astfel il numesc getii.Numele lui Kogaionon, era la fel ca si numele raului care curgea alaturi.”(Geografica).
Exegeza, vine si interpreteaza denumirea Kogaionon in fel si chip, apropiindu-se sau departandu-se de semnificatia initiala a termenului.Vom intalni in acest sens, urmatoarele pronuntii ale numelui cu semnificatii-asa cum am spus- din cele mai felurite:
Gogaion= (megalit) pietroi, stanca.
Kog-a-ion=Capul Magnificului
Kogaion=Muntele sau Muntii Inteleptilor.
Cog=Munte, ridicatura, magura, varf,conform numelui unor forme muntoase, ca:
Cuca, Caucaland, Caucaz.Forma “Cog” are legatura cu cuvantul “Coc”, insemnand: ridicatura, movila sau gramada de par stransa in varful capului.
Ko- movila si Gaia sau Geea=Pamant.Semnificatia ar fi: “Ridicatura de pamant”( Munte)
Tot pentru Cogaion, propun si varianta:Co=Ascuns Gaion=Munte sau pamant.Sensul ar fi acela de: “Pamant ascuns”
Ko=Forma prescurtata a numelui zeului ceresc- Kronos.In felul acesta, d.p.d.v. etimologic semnificatia ar fi: “Pamant ceresc, Muntele ceresc, Muntele cerului, Muntele lui Kronos, conform variantei: Pangaion=Pamantul sau muntele zeului Pan.( De unde putem deduce caracterul pastoral al activitatilor omenesti desfasurate pe acest munte.
Coga=de la Goga, a gogi, a jeli, a plange,- ceea ce ar duce la forma de Muntele lacrimilor, Muntele Mortii, Muntele mortului, Muntele spiritului, conform formei germane:Gost-spirit, fantoma.
Alterarea numelui care va lua formele:
Kogaion,Cogaenum, Gogaion, Cogheon, Coghen, Gugu.

[vanghelis007]

In Dictionarul de Mitologie Generala, gasim cateva informatii interesante despre muntele Kogaion:
“Munte sacru din mitologia daco-getica in masivul caruia ar fi fost sediul si sanctuarul lui Zalmoxis sau locuinta marelui preot dac.(…) Dupa unii cercetatori,numele muntelui ca si al raului aferent, nici nu ar fi de origine daco-getica.Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat.Incercarile de a-l regasi intr-unul dintre masivele carpatice (Gugu din Retezat, Ceahlau, Dealul Gradistii, ) sunt ipoteze romantice, care contrazise de mituri, nu au nici un temei documentar.Mai putin hazardata ar fi identificarea cu Omul care pe baza unei stranii si destul de coerente traditii folclorice, romanesti, pare sa corespunda mai mult decat alte masive din Carpati notiunii mitice de Munte Ascuns.”
In general toate aceste tipuri de aprecieri au o valoare relativa, subiectiva,fiecare localizand muntele Kogaionon potrivit dorintelor sale decat unor criterii de evaluare stiintifica.Parerea mea este ca ar trebui adunate laolalta aceste ipoteze de lucru,verificate cu o foarte mare atentie si abia la sfarsit trasa o concluzie care sa reflecte realitatea istorica si mai putin dorintele partizane.In acelasi timp, trebuie precizat faptul ca “citirea” etimologica a numelui ne poate determina sa o luam pe un drum sau altul deturnand cercetarea sau apropiind-o de adevar.

[vanghelis007]

In “Folcloriatica” lui B.P.Hasdeu, putem citi(vol.1, pg.108):
“In Moldova exista un Munte-Ceahlau-a carui inaltime calatorul Kovalevski a determinat-o la 6.o68,4 picioare.Cu privire la acest munte, eu voi mentiona cuvintele renumitului Cantemir, care pentru prima oara a vorbit lumii oamenilor despre el:
“Muntele cel mai inalt este Ceahlau,care daca ar fi fost cunoscut in fabulele celor vechi, n-ar fi fost mai putin vestit decat Olimpul, Pindul sau Pelias.Se afla in tinutul Neamtului nu departe de izvoarele raului Tazlau.(…) La mijlocul lui se vede o statuie foarte veche inalta de cinci coti , care inchipuieste o baba inconjurata de oi, daca nu ma insel de douazeci, din a carei parte fireasca curge un izvor de apa vesnic.(…) Statuia este dintr-o bucata de stanca intreaga la pantece si la spate libera.(…) Pe semne ca a slujit pentru cultul idolilor paganesti , ai caror preoti, obisnuiau sa faca ceva prin mijloacele fie ale naturii, fie ale magiei, prin care sa poata atata admiratia si credinta in Dumnezeu a multimii credule.Aceasta statuie-mai adauga Hasdeu, – este numita de locuitori Dochia (Eudochia sau Evdochia) si localnicii povestesc (…) ca aceasta era fiica unui rege puternic, foarte frumoasa, care era urmarita dupa cucerirea Daciei de catre Traian, se ascundea de el aici, pascand o turma.Fiind gasita in acest adapost, a fost transformata de catre Zeu la rugamintea ei, in statuie, ca sa nu-si piarda cinstea.”
Aratam la inceputul acestui articol ca numele Kogaion, este compus, fiind alcatuit din doua cuvinte:Ko (kronos sau Koc) si Gaion=Gaia=Pamant, Munte.
Dochia si chiar Dacia, sunt doua cuvinte care nu fac decat sa repete cele spuse mai inainte.De data aceasta, numele este compus din doua parti distincte alaturate: “Da” sau “Do”,insemnand “Lup” si forma alterata a Gheei, Gaiei care se prezinta sub aspectul: “Chia”-ca in “Dochia” sau “Cia”, ca in “Dacia.” Semnificatia cuvintelor mentionate fiind:
“Pamantul lupilor” sau “Tara Lupilor”.
Ori cum aratam cand am vorbit despre Menhiri si simbolul solar al ciobanului din Miorita cu oile sale, acest aranjament circular de pietre avand in mijloc un menhir de piatra simbolizand un cioban de piatra, (cerc cu un semn de piatra la mijloc)reprezinta o “Hora” sau un “Horus”, un “Dans” sau o “Hora de piatra”, care de fapt simbolizeaza soarele.( O alta forma pe care o ia soarele de andezit de la Sarmisegetuza.)

[vanghelis007]

Pe Dochia, o gasim insotita de cele mai multe ori de numele de “Baba” In turceste acesta inseamna “tata”.Apare asociat lui “Novac”, sub forma: “Baba Novac”.Una dintre explicatii este si sceea pe care o gasim in dictionar:
“BABA NOVAC (c. 1530-1601), căpetenie de haiduci, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul. S-a distins în luptele cu turcii, în bătălia de la Șelimbăr (1599) și în campania din Moldova (1600). Ars de viu la Cluj, după ce a fost jupuit de piele în piața centrală a cetății din ordinul nobilimii maghiare.”
O a doua explicatie este mitica, daca prin Novac intelegem “Urias”, cu referire la o fiinta umana sau dincolo de natura umana, o entitate mitologica naturala cum ar fi spre exemplu, “Muntele.” Este interesant faptul ca unele balade vorbesc si de “Gruia lui Novac”Dar tot in DEX, cuvantul Grui, semnifica:”GRUI, gruiuri (gruie), s.n. (Reg.) 1. Pisc sau coastă de deal. 2. Deal mic; colină1, delușor, movilă. – Et. nec.” Sau,:”GRUI s. v. colină, delușor, furcă, măgură, movilă, pisc.” Ori “Gruia” (sau pe grui,) se “intalneste (cu) Fata Salbatica”.Aceasta entitate nedefinita, este zugravita cand de o frumusete salbatica, cand salbatica, fara a i se atribui acest epitet de “frumoasa”.Intalnirea lui Gruia cu ea, nu este de bun augur, femeia dovedindu-se mult mai puternica decat acesta, cu consecintele suferite de erou ca atare.
A doua forma de “Baba” se refera la o femeie batrana, care substituie cuvantul”mama”, “femeie”, “vrajitoare”, “divinitate.”
Hasdau, gaseste cateva tipuri de “babe”(mame, sau divinitati):
-Mama Zmeilor,-in basme ca: “Spaima zmeilor” a lui Fundescu, “Aripa Frumoasa,” a lui N.Trambitoiu, “Greuceanu,” a lui Petre Ispirescu,”Vasilica Viteazul” a lui N.D Popescu, “Spata Lata si Inima putreda” de N.D. Popescu, “Iovita Fat-Frumos ” a lui Petre Ispirescu, “Poveste taraneasca” a aceluiasi autor,”Tugulea, fiul uncheasului si al matusei, a lui Petre Ispirescu, si altele.
Hasdeu, povesteste despre prezenta acestor entitati in anumite motive folclorice, dar nu explica de ce acestea fac parte din motivul respectiv si care este semnificatia motivului. Ori foarte multe dintre aceste motive sunt de natura vetero-testamentara,adica se gasesc sub forme asemanatoare in Vechiul Testament.Pentru a sustine cele afirmate, aducem cateva argumente din basmele citate de Hasdeu:
“Greuceanu” (muntenia ) de Petre Ispirescu.
Scorpia de muma a zmeilor, cu o falca in cer si alta in pamant, se ia dupa Greuceanu, si avea de ce sa fie catranita si amarata, caci nu mai avea nici sot, nici fete, nici gineri.Greuceanu scapa la Faurul Pamantului, care-i face un chip de fier ca el (in alte basme, chipul de fier este inlocuit cu un buzdugan de fier incins in foc,) si care ars in foc, i-l baga in gat zmeoaicei si o omoara, prefacand-o intr-o stana de piatra.”

[vanghelis007]

Basmul “Greuceanu” a lui Petre Ispirescu, este un basm vetero-testamentar, deoarece motivele populare din basm se regasesc in scrierile sapientiale. Dar nu numai acest basm isi are o obarsie testamentara, in aceasta situatie gasindu-se si majoritatea basmelor enuntate mai inainte din expunerea narativa a lui Hasdeu.In afara de Mama zmeilor,- ca simbol al sotiei Faraonului din tara Egiptului, sau chiar ca Mama regina a Faraonului, ori ca reprezentare a zeitei mortii Persefona sotia lui Faraon-mai intalnim dupa Hasdeu urmatoarele situatii:
-Mama sau Muma Padurii.
Dar cand aceasta entitate se coboara din copac tipand ca moare de frig,avem de-a face cu Dumnezeu vazut in mijlocul rugului de flacari vorbindu-i lui Moise pe Muntele Horeb.
-Muma Ciumei-Apare in legendele Solomoniene, dar si in basme,ca stapana a calului cu noua inimi.Incercarile prin care trece Fat-Frumos refac insa incercarile la care este supus Solomon sau copiii lui Israel la Iesirea din robia Egipteana.
-Craiasa Iadului-este o referire la ce spuneam inainte cu privire la sotia lui Faraon-Persefona.
-Zana cea rea-Este o reluare populara in varianta romaneasca a figurii grecesti a zeitei vrajbei Eris, care a fost omisa sa fie invitata la nunta lui Peleu cu zeita Thetys.
-Mama Crivatului,-posibila reprezentare a Babei Dochia de pe muntele Ceahlau.
-Ursitoarele-ca zeite batrane care stabilesc la nasterea pruncului, linia destinului acestuia.De multe ori, locul babelor ursitoare este luat de catre imparat sau de moase, care pentru a-l face pe prunc sa nu mai planga in pantecele mamei si sa ii ofere o motivatie pentru nastere, vine si respectiv vin cu diferite propuneri oraculare.In clipa cand se produce consensul, copilul tace si se naste.
-Moartea ca baba,-este reprezentarea tot a uneia dintre cele trei zeite oraculare, cea care taie firul destinului.
-Sfanta Duminica, nu este decat reprezentarea deificata a sfarsitului de saptamana.De altfel, toate zilele saptamanii le vom gasi in mitologia romana deificate, sub denumirea de sfinte: Sfanta Luni, Sfanta ziua de Marti, Sfanta zi de Miercuri, s.a.m.d.
Mai intalnim la Hasdeu, babele vrajitoare, baba sfatuitoare si invatatoare, s.a.m.d.Mi se pare interesant sa mentionez aici si acea:
“Mama batrana
Cu braul de lana”
Ca reprezentare divina a mamei lui Cristos, – Maria,- care face parte din categoria zeitelor fecioare, avand un corespondent in zeita cosmica reprezentata de constelatia cu aceeasi nume.

[vanghelis007]

Cred ca un munte poate fi considerat sacru, in momentul in care pe suprafata lui exista ceva care are legatura cu Cerul, cu Dumnezeu, sau poseda ceva sacru menit sa risipeasca aceasta aura a sacralitatii peste tot muntele.In clipa in care pe Ceahlau, exista un megalit, sau restul unui megalit care intruchipeaza pe zeita mama a pamantului, pamantul sau muntele pe care se gaseste este socotit sfant si in aceasta situatie, tot muntele ii este destinat. Ceahlaul devine important pentru daci, datorita existentei aici a reprezentarii megalitice ale zeitei mame.
Ceea ce ne incurca este aparitia in cadrul textelor antice, a unor denumiri asociate cu altceva.Am sa dau urmatorul exemplu.Herodot spune la un moment dat:
“…credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zalmoxes,-divinitatea lor-pe care unii il cred acelasi cu Gebeleizis.”
In Folcloristica sa, Hasdeu, consacra zeitei mame, un capitol aparte dupa cel scris despre “Zeita Dochia” si reprezentarile ei de piatra(Babele).El se numeste chiar “Zeita muma”.Aici, Hasdeu arata ca :”Tatal istoriei( Herodot),spune ca populatiile trace s-au inchinat unei zeitati feminine Arthemis sau Diana.Aceasta afirmatie la prima vedere, este foarte enigmatica pentru comentatorii lui Herodot, cu atat mai mult cu cat in alta parte, ii numeste pe traci,”inchinatorii Chibeliei(Cybela)…”`
Hasdeu o mai numeste Kupala,ca o transformare fonetica in decursul timpului din Cybela precizand:…”Tracii, mai ales cei din Asia Mica, de la care cei din Europa au primit Teogonia lor o numeau pe Kupala (Cybele):Da+Ma adica maica zeitate, femeia prin excelenta.”
In felul acesta, ceea ce noi interpretam prin Da+chia drept: Tara, Pamantul (Gaia) + Lupilor (Da) ca si forma Dochia( cu referire directa la zeita), oarecum eronat, din moment ce semnificatia dupa Hasdeu este evidenta: “Mama Pamant”
Legat de Gebeleizis,problema este cat credit acordam invataturii pitagoreice sau egiptene a lui Zalmoxis.De ce spun acest lucru? Pentru ca numele poate proveni din cuvantul sau numele egiptean:Geb.Dictionarul de Mitologie Generala il defineste pe Geb ca fiind : Geb (sau Keb)-Zeu chtonic antropomorf, din mitologia egipteana, personificand Pamantul. Chiar si formele arabe ale cuvantului, -Dgebel- sugereaza natura terestra a unui aspect de relief.
In ciuda acestui fapt, exegeza acorda o alta semnificatie lui Gebeleizis, din moment ce il considera ca fiind Zeu al cerului innourat si pluvial diriguitor al furtunilor si al fulgerelor in onoarea sau impotriva caruia dacii trageau cu arcurile.
Intrebarea pe care mi-o pun, este daca nu cumva forma Gebeleizis, nu este pronunta alterata al numelui zeitei Cybele,-Cybele=Gebele…
Tot D.M.G. ne ofera o explicatie care merita atentia noastra:
“Zeita de obarsie frigiana, divinitate teogonica, (Marea mama a zeilor)cunoscuta in mitologia greaca sub mai multe nume, fie dupa locul de cult, fie dupa atributele complementare.(…) Grecii o identificau fie cu Rhea, fie cu Gaia,uneori chiar cu Demeter.( Ge+Mater=Zeita mama pamant.)

[vanghelis007]

In articolul doamnei Mihaela Popescu, “Marturii epigrafice si sculpturale privind cultul Cybelei in Dacia,” putem citi:
“Personificare a forţelor creatoare ale naturii, zeiţă a fecundităţii, a munţilor -
Mater Montium – şi a animalelor sălbatice – Mater ferarum5, Cybele este în acelaşi
timp şi protectoare a mormântului (împreună cu Attis).
Cu toate că Mama zeilor este considerată a fi o divinitate profetică nu avem
multe informaţii legate de fenomen…”
Si tot in acest articol gasim relatia care explica semnificatia de “Baba”, “babe” legata de aceasta zeita:
“Cea mai veche reprezentare a sa (~ 6000 î. Hr.)( A zeitei Cibele ) este un obiect descoperit la
Catal Huyuk în apropiere de Konia, din Frigia. Esta vorba de o teracotă cu
reprezentarea unei femei, aşezată pe un tron, între două feline2. Nu se ştie numele
acestei femei. Cel de Kubaba (Kubebe) – de remarcat silaba “ba/be” care este
caracteristică apelativelor afective precum “mama” sau “tata” – sau de Cybele nu
apare decât mai târziu.”
Mai adaug cateva amanunte legate de zeita din wikipedia:
“Cybele (sau Kybele, în greacă Κυβέλη – Kubelē, în latină Cibelis, iar în română Cibela), era o zeitate de origine frigian�