Basme

[vanghelis007]

Cele doua printese

Basmul se gaseste in Basmele populare engleze. In cadrul acestui basm  o vrajitoare va face ca in locul capului unei printese sa apara capul  unei oi.In Vechiul Testament sub numele de Miel se subantelegea Mantuitorul.Fiind vorba despre o femeie, o asociem numelui de Rahela, sotia lui Iosif. Numele  este echivalent cu romanescul Mioara, sau Oita. Interesant este ca in cadrul basmului se face referirea la un mormant. O astfel de mentionare a unui mormant nu este unic. El se regaseste ( Nu trebuie inteles ca este vorba de acelasi mormant) si in baladele si basmele populare romanesti: Toma Alimos, Tinerete fara batranete, Necropola pusa pe seama lui Decebal, sau a printului sarb Obrenovici. Iata mptivul:
Nu dupa mult timp au iesit din padure  si s-au apropiat de poalele unui deal verde si abrupt. Acolo ogarul s-a oprit  a adulmecat pamantul  si printul si-a strunit calul.
-Deschjde-te, deschide-te dealule verde - a strigat el,- si lasa-l imauntru  pe print,cu calul si  cainele lui.
In coasta dealului s-a deschis o poarta  si printul a intrat calare.Se auzea muzica si  zgomotul vesel al unei petreceri...
De aici incolo cititorului i se ofera o enigma istorica, pe care daca este capabil. poate sa o dezlege.

[vanghelis007]

Mitologicul Charon.

Comentariu pe Cronopedia

Variantele grecesti sunt mai vechi si se apropie in acest sens de arhetip.Este posibil ca modelul arhaic sa il prezinte pe batranul Charon folosind  o singura vasla.Ori in aceasta situatie,vasla nu este folosita de catre barcagiu pentru a vasli asa cum se face astazi, ci doar pentru a impinge barca intr-o anumita directie prin apele raului infernal.
Directiile de investigatie insa sunt multiple.Raul infernal nu este neaparat cel numit de greci si mentionat geografic pe teritoriul lor.O serie de surse apocrife il amintesc pe Charon sub alte nume in basme si povesti, mai ales in cele Vetero-Testamentare, unde se mentioneaza trecerea peste Marea Rosie.Conform traditiilor ebraice, ar trebui sa amintesc de faptul ca Moise ii va ajuta pe copiii lui Israel, ( sufletele) sa treaca peste Marea Rosie, folosind o vasla ca si Charon, vasla reprezentata de bastonul sacru care il folosise pentru a-i trece prin apele marii ca pe uscat pe malul celalalt al marii, in fuga lor din Egipt.Egiptul era considerat in vechime o lume infernala, deoarece egiptenii cultivau credinta in zeul mortii mai mult decat in viata. Ortul acela al popii apare ceva mai inainte, cand fratii lui Iosif l-au vandut pe acesta unei caravane de ismaeliti care mergea in Egipt.Prin procesiunea actuala, legata de moarte, noi refacem aceasta calatorie simbolica catre pamantul fagaduintei a lui Iosif spre Egipt,catre locul acela cu verdeata cum canta popa.Mormantul este simbolul Egiptului, de unde cei intrati acolo nu se mai intorceau.

[vanghelis007]

Basmul care l-am citit in colectia de  Povesti nemuritoare, poate fi interpretat ca basmul  Greuceanu, pe care il gasim la Ispirescu. Basmul se misca pe motivele vetero-testamentare, fiind o istorie incriptata a lui Iosif.Singura problema este ca motivele folclorice sunt risipite un pic haotic in raport cu povestea originala si de aici incapacitatea celui care interpreteaza simbolurile sa le reaseze inapoi in intreg. Nu exclud si prezenta unor elemente care apartin autorului insusi sau unor adaosuri din alte surse .La fel ca si in Povestea lui Harap Alb unde Craiul avea numai baieti si fratele sau egiptean numai fete, fetele imparatului din -Spaima zmeilor,- sunt furate  si duse pe lumea cealalta, intr-o zi furtunoasa. Tatal moare de suparare iar imparateasa facand curatenie prin casa, inghite in cele din urma un bob de piper. Dar imparateasa nu este oi simpla femeie.Ea este  zeita Pamant. De aceea ea este atat de mare fata de copilul ei. De aceea copilul creste in tr-un an cat altii in trei sau patru ani, daca nu si mi repede.Pentru mama Pamant care este vesnica, copiii ei cresc intotdeauna foarte repede. Noua ni se pare lucrul acesta absurd, deoarece folosim propriile noastre repere lumesti de masurare a timpului. Nu ne comparam decat cu noi insine. Nu ne comparam cu lucrurile care au ca echivalent pentru masurare insasi vesnicia. Dar fetele , ca descendente feminine din zeita mama, pot capata unele semnificatii care in clipa de fata ne scapa. Ele pot fi altceva. Va trebui  sa reflectam la un moment dat la acest aspect, sa ne intrebam cine sunt aceste surori cu adevarat, descendente ale zeitei mama.

[vanghelis007]

Se pare ca sanul dat pe sub talpa casei, saugereaza natura mamei care este zeita pamant. Motivul imi aminteste de  una dintre variantele legendei Mesterului Manole, unde mama copilului se adreseaza exasperata acestuia:
Suge maic-odata
ca sunt stean ( stana) de piatra
Sau
Tata mea din stanga
S-a facut ca stanca
Tata mea din dreapta
S-a facut ca piatra
Zugravind in felul acesta natura neumana a femeii.
Cred ca nu ar fi lipsit de importanta un studiu de specialitate in ce priveste relatia dintre mama- zeita mama Pamant- si fiul ei de origine ceva mai umila, care totusi oprin calitatile sale neobisnuite si mobilitatea sa extraordinara se implica a crea niste aventuri cu totul stranii, atingand marginile miraculosului.
Urmeaza  episodul/motiv al alegerii calului, pe care l-am identificat intr-o scena mitologica-Iliada-dar si intr-una istorica, legata de razboaiele medice de care a vorbvit Herodot. Este vorba de apropierea de corabiile dusmanilor si incercarea de a le da foc. Identitatea cu calul  care mananca o tipsie cu jar se leaga de doua credinte stravechi-Zeul Poseidon era cel care a dat nastere Calului, iar cei din vechime considerau corabiile ca fiind caii marilor, cu aripi de in, ceea ce le permitea acestora sa zboare sau sa strabata marile in cautarea unor insule, sau a altor tarmuri indepartate.

[vanghelis007]

Basmul este alcatuit din  diferite episoade care au la origine arhetipuri total diferite intre ele, dar aceste episoade/motive in spatiul narativ al basmului, isi pierd  mesajul initial, bine definit, devenind in basm niste episoade fara insemnatate, puse doar sa dea nastere unor intamplari variate menite sa capteze atentia ascultatorului cat si a cititorului. In basm urmeaza motivul locului cu animale pe care il intalnim spre exemplu in basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte la Ispirescu, dar si in Odiseea lui Homer.
Realitatea este ca acest loc cu animale apare cu localizari diferite in basme dar si in screierile sapientiale ale Vechiului Testament.
-Primul loc se leaga de prezenta Raiului, unde in acelasi spatiu, Dumnezeu a facut oamenii si animalele impreuna si apoi i-a pus pe Adam si Eva sa ii numeasca.
-Al doilea loc cu animale il gasim in Biblie legat de Noe si de potop, poate ca extensie a genezei, legat de data aceasta de salvare.
-Un alt loc este Egiptul, unde animalele vazute ca zeitati, au imprumutat caracteristici antropomorfe. Astfel de reprezentari mixte a dat nastere probabil mai tarziu, acelui mit al metempsihozei. Aceasta insemna ca dupoa moarte, omul se intruchipeaza in diferite animale. Cred ca mitul totemului, are o obarsie asemanatoare. Oamenii se trag din animale si aceste animale reprezinta stramosii anumitor ramuri evolutive preistorice: Ursul, leopardul, leul, lupul, s.a.m.d.
-Un alt loc este cel de pe valea Cernei,  motivul respectiv fiind imprumutat de catre greci in episodul Circe. Pentru a intelege si mai bine, in ambele motive, sunt , exista, vrajitoare. Dar vrajitoare, inseamna ca femeile respective erau zeite si aveau abilitati deosebite, legate de viata si de moarte fie in calitate de zeitati
 locale, fie ca preotese ale zeitei Hecate posesoare ale celor trei  reprezentari.
-Urmatorul este cel al zeitei Circe care apare in Odiseea lui Homer.
/Atunci el se uita cunsecade  si vazu o multime de serpi cu capetele ridicate pana la cer si varsand flacari de foc  din gura.
-Stapane noi trebuie satrecem prin mijlocul acelor balauri.Baga dar mana in urechea mea cea dreapta  si scoate un arc cu sageti.Cand vom fi aproape de dansii, sa slobozi o sageata  si ei ne vor face loc sa trecem./

[vanghelis007]

Avand la indemana acest discurs interesant, sa ne amintim de existenta istorica a sauromantilor sau sarmantilor/Sarmatii/, mentionati  si in expeditia argonautilor.Dupa cate ne amintim numele lor provine de la Sauro care inseamna Sarpe.Hercule se va casartori cu Echidna sauromanta- cea din neamul serpilor si va da nastere a trei ramuri noi independente dinastic, despre care am mai vorbit. Ne amintim de moartea Euridikai, de Orfeu...Sa ne amintim de strigatul fetei incolacite de sarpe din balada lui Iovan Iorgovan.Acumularea datelor legendare, ne permite sa  consideram ca trecerea pe valea Cernei era foarte riscanta din cauza tribului sau triburilor de sauromanti care stapaneau candva prin aceste locuri.Mai mult decat atat se pare ca pe malul stang al Cernei se gasesc si astazi zidurile unei cetati sau unei fortificatii sauromante, ori cucerite de acestia.Este posibil ca numele de Euridike, scris intr-un anume fel sa fie chiar numele cetatii aflate pe malul stang al Cernei, la poalele muntelui Iorgovanul.
Chiar daca pare greu, de verificat sau de crezut, personal cred ca este posibil sa ajungem la descoperirea unor locatii arheologice importante, pornind de la stralucirea variabila si nauca a miturilor.Nu neg riscurile care apar in aceste situatii, dar rezultatele sunt pe masura activitatii cercetatorului.
Urmeaza de trei ori episodul trecerii Marii Rosii. Faptul ca  Zmeul-sau zmeii- trece pe pod si Fat-Frumos iese de sub pod, inverseaza putrin sceneria cunoscuta a Trecerii prin Marea Rosie din Exodul. Dar episodul este unul si acelasi si se termina cu moartea lui Faraon, chiar daca apa este redusa la un rudiment: Corbul pleca si intorcandu-se peste putin, uda pe Fat-Frumos cu seu si pe Zmeu cu apa.
Carele lui Faraon au intrat in apa iar valurile care au revenit deasupra locului a distrus armata regelui egiptean.

[vanghelis007]

Spiridusii

Definitia din wikipedia, nu cuprinde toate aspectele despre spiridusi, ramanand o serie de aspecte neelucidate, pe care le regasim in cadrul basmelor si povestilor. In Catalogul fiintelor fantastice primul lucru pe care il aflam despre spiridusi este ca sunt niste fiinte razbunatoare si nesuferite.Dupa care autorul ne spune  povestea domnului Thompson in varsta de 52 de ani. Toata viata acest om simpatic a trebuit sa suporte nazdravaniile unui spiridus care in fiercare zi, de dimineata  pana seara
ii placea la nebunie sa danseze , sa cante, sa mute mobilele de colo-colo, si sa tarasca lanturi prin toata casa.Acestea erau numai o parte din glumele sale. Ajuns la exasperare, d-l Thompson a cautat prin toate mijloacele sa scape de spiridus fara sa reuseasca. A apelat chiar la un exorcist, dar pe spiridus l-a durut exact in fes asa ca si-a vazut mai departe de nebuniile sale fara sa-i pese ca in felul acesta il supara pe vecinul sau cel batran.Pana la urma, D-l Thompson a facut apel la un vrajitor care cunostea toate fiintele fantastice si nazdravane din lume. Vrajitorul a venit  si vreme de trei saptamani a cautat prin toata casa. Intr-un tarziu, cand pe d-l Thompson l-a cuprins aproape lehamitea, vrajitorul a gasit o caseta veche pe care a luat-o.
-Dar ce faci cu caseta aceea veche pe care ai gasit-o intr-un coltisor uitat de lume.
-Cum nu stii...S-a mirat vrajitorul si a ridicat un deget ascutit in sus. Spiridusii se ataseaza de un obiect din casa fara de care nu ar putea trai.Daca iei obiectul acela si-l duci in alta parte, iei si spiridusul cu tine si il duci in acelasi loc.
-Si tu vrajitorule, ce vei face cu caseta.-a intrebat curios d-l Thompson.
-Am sa o duc in padure si am sa o pitesc intr-o scorbura de copac, sa nu o mai gaseasca nimeni.
Si vrajitorul care era batran, asa facu. Cu caseta aceea veche si prafuita se duse in padure si merse si merse pana cand gasi un copac scorburos, unde arunca nu numai caseta ci si spiridusul ce se atasase de ea.
Dupa cateva zile, d-l Thompson ii dadu telefon vrajitorului.
-Alo, buna ziua. Sunt d-l Thompson si vreau sa vorbesc cu Vrajitorul.
-Da-raspunse vrajitorul politicos. Aici este vrajitorul. Cu ce vrei sa te mai ajut.
-Te rog sa imi faci un bine. As vrea sa te rog  sa aduci caseta si spiridusul inapoi.
-De ce-intreba vrajitorul zvarlind ciucurele de la fesul lui intr-o parte.
-Am stat cu spiridusul atatia ani impreuna si acum cand  nu mai este, ma simt tare rau singur.
Aceasta este povestea.Dincolo de fantezia autorului si amestecului meu modest in poveste, povestea ascunde un mare adevar pe care va las pe Dvs. sa il gasiti si sa il intelegeti.

[tova]

buna ziua   sunt studenta la 2 titlu .fac o lucrare de folklor romanesc - controlez daca   basme din romania corespunde cu functille lui propp. nu am gasit nimic despre subiectu asta. in basme sunt cuvinte care nu le gasesc in dictionar - exemplu- stravi. cum putet sa ma ajutatii? o zie buna

[vanghelis007]

Zona de suprapunere a basmului cu realitatea

Alegerea locurilor pentru constructie.

Nimeni dintre noi nu ar alege sa isi construiasca o casa intr-o rapa sau in mijlocul raului.Lucrurile sunt atat de evidente incat mentionarea lor devine absurda, iar cel care vrea sa o faca este considerat sarit de pe fix.Este mtivul pentru care, inca din vechime, constructorii se foloseau de diferite ritualuri magice sau observatii, pentru a cauta acele locuri bune sau curate care puteau permite ridicarea unei constructii fara probleme pentru mai tarziu. Ion Talos, in Mesterul Manole, identifica la general astfel de locuri nefaste si bune din care enumeram:
Cele stapanite de duhuri sau entitati malefice rele si razbunatoare, care stapanesc anumite locuri si nu doresc sa le imparta cu persoane din universul nostru uman.
Locul trebuie sa fie sfintit de un preot, pentru a se asigura ca raul este in felul acesta indepartat.( Este o transmutare a sacrului din zona rea catre un sacru benefic.)
Trebuiesc evitate hotarele vechi, gropile ( care de regula fac legatura dintre lumea de la suprafata cu lumea subterana, apartinand lui Hades, sau unui alt univers paralel) ogoarele, mlastinile( in epopeile vechi acestea erau bantuite de catre entitati periculoase, hidoase, cu care cavalerii trebuiau sa se lupte si sa le invinga.Este posibil ca in vechime, aceste locuri destul de dubioase sa fi fost locuite de ramasitele unor populatii stravechi, salbatice, cu care contactul se manifesta in mod foarte agresiv.)terenurile cultivate cu canepa(Daca ne amintim de functia de drog a acestei plante care putea da nastere la viziuni ciudate ) si pe cele care contin radacini de copaci( Radacinile facilitau legatura dintre lumea de sus si cea de jos, plus de asta, radacinile apartineau unei plante aproape distruse care isi vaita cu resturile supravietuitoare suferinta.) mai ales de soc.Sunt evitate drumurile, ca purtatoare de tot felul de lucruri, substante malefice, motiv pentru care la sfarsitul unei calatorii chiar si in cazul caselor ferite de rau, se impunea o higiena mitica de curatare:In casa se intra descult, ca si in biserica, aceasta fiindca pe langa impiedicarea raului sa patrunda in casa, trebuie sa tinem cont de caracterul sacru al casei ca si a bisericii.In acelasi timp, persoana venita de la drum era spalata pe picioare, iar cand conditiile au permis-o s-a trecut la o baie generala.
Erau evitate cimitirele, ca si locurile unde au fost ingropati copii mici nebotezati. Aceasta deoarece era posibil ca noaptea cei morti sa intre in casa si sa tulbure somnul celor care dormeau aici. Oricat ar fi de curios, am amintit ca omul actioneaza ca un mecanism predictiv, fara sa poata sa explice cum se intampla acest lucru.In mod inconstient sau la un anumit nivel, mintea omeneasca simte sau scaneaza mediul in care traieste, actioneaza asemenea unui detector si scoate in evidenta in subconstient prezentele care nu ar trebui sa existe aici.In clipa cand clinic nu putem sa vorbim despre o boala la persoanele respective, ceea ce iese in evidenta este tocmai aceasta capacitate predictiva a omului despre care vom vorbi mai tarziu.

[vanghelis007]

buna ziua   sunt studenta la 2 titlu .fac o lucrare de folklor romanesc - controlez daca   basme din romania corespund cu functille lui propp. nu am gasit nimic despre subiectu asta. in basme sunt cuvinte care nu le gasesc in dictionar - exemplu- stravi. cum puteti sa ma ajutatii? o zi buna


Acum am citit ce ati scris Dvs.Important ar fi sa imi explicati  care sunt functiile basmului propuse de Propp si sa vedem in ce masura aceste functii sugerate corespund realitatii. Orice lege -daca este data corect, - ar trebui sa fie universal valabila. Aceasta inseamna ca ea se mentine constant si in basmele romanesti cat si in cele straine.Afirmatia mea devine insa relativa,in functie de abilitatea lui Propp de a intelege continutul basmelor. Marturisesc ca nici eu nu stiu ce inseamna -stravi- dar daca mi-ati spune in ce basm ati citit poate ca vom gasi solutia.