Basme

[vanghelis007]

Basme Sarbo-Croate  / Editura opentru literatura universala  / Bucuresti 1965

Marul de aur si cele noua paunite

Insusi titlul sugereaza vechea poveste biblica a genezei, cand Adam si Eva, cu sprijinul sarpelui, care in mitologia greaca se transforma in  zeita Discordiei, Eris, ajung sa imparta intre ei un mar.Tot in aceeasi perioada Paris ( sau Perses de la cuvantul Persi sau poate de la Perseu)va cauta sa le impace pe cele trei zeite olimpiene  daruind marul celei mai frumoase. In ciuda a ce se scrie si deci este fixat documentar, marul nu ajunge la Afrodita decat prin faptul ca este asociat frumoasei Helena sau Elena care va fi furata si dusa la Troia, care este de fapt chiar locul ei de obarsie. El poposeste la zeita Atena si reprosul poetic va fi facut totusi de cineva, intrigat de aceasta situatie care cunostea varianta clasica a mitului.Nu mai spun ca aceeasi imagine a furtului merelor-ca o cerere-( sigur, intrebarea este cat de justificata va fi ea,)reapare  intr-unul din miturile legate de Hercule / Herakles, dcar si de Perseu / Perses,  despre care am amintit.In basmul cu paunitele, furtul merelor este o problema ceva mai complexa, deoarece acesta se savarseste de noua paunite dintre care  una se aseaza in patul fiului cel mic al imparatului si dupa ce se dedulcesc impreuna pana la miezul noptii, fata ii multumeste pentru mere si ii lasa si flacaului sa ii duca tatalui sau doua mere.Complexitatea despre care vorbesc se leaga de numarul mare al persoanelor divine sau nu care vor sa fure marul Atenei.Cand furtul este savarsit de catre mai multe persoane, avem de-a face cu un razboi. Asta ne spune basmul iar noi intelegem acest lucru si vi-l spunem ca atare. Pe urma nici furtul nu seamana cu un gest de curtoazie ci cu unul de ostilitate.Daca alaturam aceste doua elemente, atunci obtinem imaginea razboiului.Cei implicati in conflict vor fi isgoniti din Rai, cu o sabie de foc, sau purt si simplu goniti in cele din urma din cetate, pagubasii cautandu-le urma.
Baba care vrea sa afle misterul dintre Fat-Frumos si paunite, este zeita Eris. Ea se ascunde sub patul flacaului asezat sub mar si de acolo reuseste sa iasa si sa ii taie o cosita fetei paunite. Taierea parului  reprezinta un gest de lipsire a puterii persoanei aflate in posesia podoabei respective, pastrarea acestuia fiind un act de credinta al nazireilor. Imi amintesc aici de Samson si de  Iisus, al caror par era lung. Parul se mai taia si in semn de doliu si respect pentru o persoana care a decedat.Exista ceva ambigu la un moment dat, cand intr-un al doilea episod, flacaul o cauta pe fata lui langa un lac si o alta baba, sau reluarea primului episod dintr-o alta directie, va pune sluga lui Fat-Frumos sa-i sufle acestuia cu niste foale mici ( simbol al vantului) dupa ceafa si sa-l adoarma in acest fel. Readuc aminte cititorului ca Odiseea este aventura unui om care doarme mereu in clipele cele mai nepotrivite. Furtul paunitei din al treilea episod, pentru faptul ca Fat-Frumos intra in camera interzisa si ii da zmeului trei cani de apa ca sa bea, seamana cu rapirea Elenei de catre Paris de la casele lui Menelaos. Pentru a putea sa il invinga oe zmeu, flacaul trebuie sa faca rost de un cal mult mai puternic decat al zmeului si slugareste din acest motiv o alta baba/zeita, care este epona, stapana cailor.Este posibil ca acest cal pricajit si ca vai de el care se transforma in mainile eroului intr-un cal victorios  sa reprezinte acea stratagema geniala ( ramane geniala cu toata falsitatea ei) cand Ulise va pune sa se construiasca un cal de lemn, cucerind in felul acesta cetatea Troia. Nu trebuie neaparat sa fiu crezut. Cel care citeste dar mai ales cel care este in masura , fiind pregatit pentru studierea mitologica sau hermetica a basmelor, poate sa aiba opinia lui personala si sa aduca si mai multa lumina in aceasta chestiune. Vorbind de falsitate ma gandeam ca insusi numele cetatii era legata de cal si se numea calul, intrarea eroilor in calul de lemn fiind sinonima chiar cu cucerrirea cetatii de lemn a Troiei, duopa mine, a cetatii Atena.

[vanghelis007]

Feciorul de imparat si fata lebada.

Un fecior de imparat pleaca la vanatoare, se rataceste prin padure si ajunge intr-o alta imparatie.
Acesta este inceputul acestui basm care imi suna ca un deja vu. Situatii de acest gen sunt la tot pasul. Interesant este ca Moise, crescut la curtea lui Faraon, omoara un egiptean care chinuia un evreu. Faraon a aflat prin slugile sale ce se petrecuse si a cautat sa-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon si a locuit in tara Madian. A sezut langa o fantana...
Feciorul de imparat face acelasi lucru ca Moise, ceea ce ma determina sa consider ca este vorba de acelasi personaj dar si de aceeasi intamplare.Pentru ca in basm apare si fantana:
"In craiia aceasta  vanatorul dadu intr-un codru peste o coliba unde haladuia un batran cu oparul alb lung pana in pamant si cu barba pana la brau.
(...)
-Vrei sa te tocmesti in slujba la mine?-il intreba uncheasul.
-Vreau, raspunse craisorul.
-Ei bine, ii spuse mosneagul ( in care va trebui sa-l recunoasteti pe Ietro, preotul din Madian). Norocul te-a indreptat la mine. Ma vei sluji trei ani si daca in vremea asta ai sa te porti cu credinta, am sa te insor si am sa te fac gospodar."
Iar in Biblie scrie:
"Moise a hotarat sa locuiasca la omul acela care i-a dat de nevasta ope fiica-sa Sefora."
Scena cu lacul din basm, unde vin  lebedele sa se spele lasandu-si hainele de pene deoparte pe mal, apare in copilaria lui Moise:
"Fata lui Faraon sp-a pogorat la Rau ( numele Nilului) sa se scalde.Si fetele care o insoteau, se plimbau pe marginea Raului..."

[vanghelis007]

Se intampla ceva curios. Mosul ar trebui sa o dea  pe fata sa Sefora de sotie flacaului, deoarece el este Ietro, preotul si regele Madianului,  in acest episod de basm eroul  fiind Moise, dar de fapt i-o da de sotie pe fata lui Faraon. Cand scriu aceste randuri sunt obsedat de o idee. Fetele lebada isi dau jos hainele de pasare si redevin fete. Imi amintesc ca am vazut odata o pictura egipteana reprezentand o zeitate antropomorfa, avand o masca reprezentand un cap de pasare, de uliu.Nu cumva-imi pun intrebarea,- se pastreaza in memoria colectiva imaginea acestor reprezentari care isi schimba  fiinta umana devenind zeite pasari, datorita hainelor si mastilor care le acopera fata? Incerc sa imi  imaginez fata lui faraon imbracata intr-un costum facut din pene cu o masca de pasare acoperindu-i  capul. Insotitoarele vor purta si ele haine similare. Cand ajung in zona unde ele se vor scalda, isi vor lepada vesmintele de pasari pe care le poarta, devenind in singuratatea locului, tinere femei. Consider ca povestitorul nu a povestit o fictiune, nu si-a imaginat cu de la sine putere aceasta scena, ea fiind de fapt reala.
De la Egiptul antic, povestitorul ne duce in Grecia antica si arata motivul care a stat la baza declansarii razboiului troian. Primind hainele inapoi, fata zboara intr-un loc care se numeste "muntele de sticla" Numele acesta se refera de fapt la un munte care pare ca sprijina, sustine cerul. De aici cuvantul sticla, sugerand transparenta cerului. Aceeasi transparenta cereasca va fi sugerata de condurii de sticla ai cenusaresei in unele variante ale basmului de acest tip. In sfarsit, Fat-Frumos  ajunge la o baba ( baba era de fapt zeita Hera ), care ii spune ca are trei sute de fete lebede si il pune sa o aleaga pe aceea care este sotia sa. Daca nu va reusi sa faca acest lucru, craisorul va fi condamnat la moarte. In clipa cand eroul este pus sa aleaga dintre fetele pasari ale babei pe una dintre ele care este sotia sa, el nu mai este Moise cel care se va insura cu fata lui Ietro sau lui faraon , ci devine Paris. Cu acest prilej va spun ca datorita motivelor folclorice care apar in basm,eroul nu isi mai pastreaza aceasi identitate ci devine in permanenta altcineva.Flacaul o recunoaste ca nevasta pe aceea care era cea mai frumoasa. Dar acest lucru il  va face si Paris, oferind marul Afroditei.( ceea ce stiti ca nu este adevarat, practicile de manipulare ale oamenilor functionand din diferite motive la fel de bine si atunci ca si acum.) Muncile la care este supus dupa aceea de baba, amintesc de Solomon si de dorinta sa de a constru templul si o casa pentru sotia sa egipteana. Conflictul din grajd intre vietuitoare oameni si flacau reprezinta intr-o forma foarte succinta descrierea razboiului troian. Aceasta este interpretarea pe care o dau eu acestui basm.

[vanghelis007]

Exista unele basme sarbo-croate care introduc un motiv folcloric foarte straniu, poate explicat totusi la nivelul exegezei. Acest motiv se regaseste si in basmele noastre romanesti. Este vorba de "mama vaca" care isi ajuta fiul, sau fiica  aflati la anaghie.Mama vaca, ia aceasta infatisare ca urmare a incalcarii unei interdictii.Spre exemplu, intr-un basm, "Cenusareasa" niste fete care pasteau vitele, torceau in jurul unei gropi adanci.La un moment dat de ele se apropie un batran cu barba  alba pana in brau, care le spune:
-Fetelor feriti-va de groapa asta. Caci daca ii scapa vreuneia dintre voi fusul inauntru,maica-sa se va preface numaidecat in vaca.
Sigur ca asemenea vorbe starnesc curiozitatea copilelor si ele se apropie si mai tare de groapa sa priveasca inauntru. Pana cand din intamplare, una dintre ele scapa fusul si in felul acesta desacopera ca maica-sa s-a prefacut in vaca asteptand-o seara in fata portii.
Imi amintesc ca zeita Atena s-a nascut din capul lui Zeus, oamenii cetatii retezand crestetul stancii sau muntelui si ridicand acolo un lacas de cult, in care au pus imaginea sculptata a zeitei. In afara de arme, aceasta insemnand ca zeita era una razboinica ea mai avea in mana si un fus, ceea ce sugera ca era patroana meseriilor ce se practicau in cadrul cetatii.Asa se face ca povestitorul a adus fetele acelea cu vitele lor in preajma unei gropi.Groapa nefiind altceva decat povarnisurile muntelui pe varful careia statea Atena, atunci cand se uita la cetatea situata in jurul muntelui. Daca intelegem acest lucru, intelegem si din ce motiv mama ei era reprezentata in mod simbolic printr-o vaca, imaginea de fapt a cerului pe care Zeus cel de piatra il tinea in bratele sale. Imaginea zeitei vaca, vine din Egipt, unde zeita Hathor avea aceasta infatisare.Pe corpul ei se vedeau stelele si intre coarnele ei se gasea soarele, reprezentat ca un disc solar sau ca un glob.Exista cel putin doua femei care au adorat cerul sub forma asta si au fost ingroopate in pantecul de lemn a vacii Hator, care va deveni in felul acesta un sarcofag de lemn-in cazul fiicei unui Faraon-sau o posibilitate de imperechere cu taurul marii a lui Poseidon, din aceasta relatie nascandu-se minotaurul. Din acest motiv al reprezentarii iconice, Hera ca imagine a cerului va fi reprezentata ca o vaca sau va primi apelativul de : "Cea cu ochi de vaca."Sa nu uitam ca din tatele ei s-a scurs acel lapte care se vede noaptea pe cer si pe care oamenii l-au numit "Calea robilor", "Calea laptelui", sau "Galaxia", avand aceeasi obarsie din lapte.

[vanghelis007]

Eu va spun niste lucruri pe care nu o sa le gasiti nicaieri. O parte dintre ele sunt cu siguranta rodul imaginarului si speculatiilor mele. O parte sunt totusi reale si ele vor fi reale atata timp cat vor fi acceptate si de Dvs. in calitatea de cititori.
Imi amintesc un motiv care apare in cadrul basmelor. Dupa ce Fat Frumos reuseste sa intre in posesia calului cel mic si rapanos de la zedita Epona prezentata ca o baba urata, rea , plina de toane, el se duce la casa Zmeului care i-a rapit-o pe Ileana Cosanzeana, o pune pe cal si fug amandoi. Zmeul soseste , nu o mai vede pe Ileana si isi intreaba calul daca mai poate sa faca o pauza de masa, inaintea de a porni pe urma fugarilor. Calul ii spune ca nu mai este nici un pic de timp, pentru ca Fat-Frumos calareste pe fratele mai mic al sau ( fratele mai mic al calului zmeului) care are mai multe perechi de aripi si este mai iute. Cand calul zmeului reuseste sa-l ajunga pe mezin din urma, calul lui Fat-Frumos ii sugereaza calului zmeului sa il arunce de pe el si apoi sa i se alature. Ceea ce calul Zmeului chiar si face.
Intrebarea care o pun acum este daca cineva dintre Dvs. poate sa spuna din punct de vedere istoric, unde s-a intamplat aceasta intalnire dintre cei doi cai.  Va trebui sa va explic eu cum sta treaba si Dvs. sa aceptati ceea ce va povestesc, macar la nivel de propunere.
Am spus undeva mai inainte ca exista o mare confuzie intre Poseidon zeul marilor si creatia sa in cadrul concursului dintre el si zeita fecioara Atena. Confuzia, s-a produs in doua planuri. Unul dintre ele este ca in timp ce Atena avea sa dea nastere unui maslin ( din care Ulise avea sa faca temelia casei sale), Poseidon avea sa dea nastere lovind pamantul cu tridengtul, unui izvor ( intr-o varianta mitologica) sau unui cal ( in a doua varianta mitologica) devenind creatorul calului, de unde si numele sau de Poseidon Hipios ( in traducere, "Poseidon calul") Interesant este ca  una dintre reginele  amazoane care erau razboinice dar in acelasi timp si inchinatoare lunii ( Atenei care era prezentata ca o bufnita, pasare a noptii, in definitiv o putem numi  pe Atena " Zeita Bufnita care pluteste noaptea pe cer") purta numele de Hypolita.Una dintre muncile lui Herakles a fost sa ii ia braul acestei zeite amazoane Hipolita. Ori numele acesteia inseamna asa cum am mai spus: Hipos=cal si lita, litos,=piatra. Herakles trebuia deci sa ia de fapt "braul de piatra al Calului" ( sau a lui Poseidon) ceea ce ne duce cu gandul la cucerirea unei cetati, ale zidurilor acestei cetati care protejau orasul din interior si care avea drept zeu un cal ca simbol al lui Poseidon. Folosirea numelui de Poseidon  in cazul cetatii, mai sugereaza ca aceasta cegtate se gaseste pe malul marii sau in apropierea acesteia. Exegeza care incearca sa aduca simbolurile pe intelesul nostru, oscileaza intre  orasul de lemn al lui Poseidon, sau o corabie a lui Poseidon, aceasta din urma fiind cu adevarat calul prin care in mod straniu, Ulised grecul il va construi din lemn determinandu-i pe troieni sa il introduca in cetate. Ori facand acest lucru, Ulise nu este cu adevarat grec, in realitate fiind vorba de un alt personaj.Deci exista o diferenta de interpretare care se bifurca in trei directii distincte:
Orasul poarta numele de calul
corabia sau corabiile cu care au venit aheenii poarta numele de calul
calul de lemn al lui Ulise, face referire la cetate sau la o corabie, acest cal de lemn neexistand in realitate decat ca nume a tradatorilor care au vandut Atena. si al caror nume sugereaza aceasta obarsie nobila. Cand Fat Frumos da calului rupciugos jaratic, scena se  refera la Maragton unde luptatorii greci ajung in apropierea corabiilor persane si le dau foc. Aceeasi scena apare si in Iliada, si poate fi citita de cei care doresc acest lucru.Scena in care calutul  lui Fat-Frumos ii cere calului Zmeului sa-si arunce stapanul in mare se desfasoara din punct de vedere istoric la Salamina.
"Îndreptându-se una spre alta, cele două flote încetează toate manevrele și se angajează într-o încleștare de proporții. Sute de galere se unesc formând o platformă imensă, pe care mii de soldați luptă corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care se confruntă. Aici s-a hotărât soarta bătăliei: hopliții atenieni împotriva marinarilor fenicieni. Departe de țărm, în condițiile existenței de spațiu de manevră, n-ar fi existat nicio îndoială în privința deznodământului. Dar Temistocle i-a silit pe adversari să se îngrămădească, iar infanteria ateniană bine înarmată a făcut restul. Perșii își judecaseră greșit adversarii. Angajându-se în luptă, ei își cedaseră toate avantajele infanteriștilor greci foarte bine instruiți, mult mai buni în lupta corp la corp decât perșii. Doar conaționalii lor din Ionia luptau cu aceeași abilitate, deși, în marea lor majoritate, nu și din toată inima. O excepție notabilă a fost episodul în care o galeră greacă a abordat o navă din Samothrace. Înainte ca aceasta să se scufunde, echipajul a sărit pe nava atacatoare și a ocupat-o prin forță.
Pe măsură ce sorții se înclină în favoarea atenienilor, navele persane din ariergardă încearcă să se retragă, dar sunt lovite în flanc de mica escadră de 30 de galere egeene ascunsă în Golful Ambelaki. Efectul este devastator. Panica cuprinde triremele persane îngrămădite. Fără îndurare, grecii aruncă echipajele de perși peste bord și, pentru că puțini știau să înoate, pierderile sunt enorme. Insula Psytaleia, ocupată de perși, este atacată de Aristide și hopliții lui atenieni, întreaga garnizoană fiind masacrată. Pentru perși, înfrângerea se transformă în dezastru. La Salamina a luptat și Eschil, care a înregistrat și transmis teroarea și triumful acelei zile în tragedia „Perșii”."
Pentru acest citat am folosit ca sursa wikipedia.



 

[vanghelis007]

Graal

Graal

Potrivit definitiei din Dictionarul de Mitologie Generala,prin Graal, se intelege vasul sau cupa umpluta cu vin, pe care Mantuitorul a intins-o apostolilor sai sa bea din ea, pentru implinirea legii celei noi.Numele ar proveni astfel da la crater sau cratella, insemnand, vas, cupa.Dupa alte versiuni, cupa Graal, ar fi servit pentru adunarea sangelui care a tasnit din rana facuta de centurionul Longinus, in coastele lui Isus, cu sulita, pentru a verifica daca acesta a murit.
Dar in afara acestor mentiuni legendare,care se leaga de Isus, prin Graal se mai intelege si Smaraldul urias (cioplit sub forma de potir,)cazut de pe fruntea lui Lucifer,cu ocazia prabusirii ingerului rebel.Acest episod apare in scrierile lui Isaia din Biblie,cu referire la caderea cetatii Babilonului si a regelui acestuia, cand Cirus cel mare a cucerit cetatea .De asemeni, in germana veche,exista un termen,-Gr(oss)ahl- care inseamna Marele Templu, cu referire la Templul lui Solomon, dar si la Cavalerii Templieri.Un alt termen, Gohral, este de provenienta iraniana si inseamna: "Piatra sacra", cu referire fie la piatra din Kaaba, fie la zeita Kybele,care se spune ca a cazut din cer, si a fost ulterior dusa la Roma.Piatra meteoritica Kybele,va da nastere legendei celui de-al doilea Palladion, care va fi salvat de Eneas dupa caderea cetatii Troia, fiind luat cu el la Roma.Intamplarea se bazeaza pe un fapt real,care pune fata in fata razboaiele romane, duse impotriva lui Hanibal, Palladionul fiind adus la Roma, in ideea de a asigura sprijinul ei divin romanilor, impotriva punilor.Si in sfarsit, prin Graal, s-a mai inteles Maria Magdalena, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Isus, care reprezenta in plan cosmic, imaginea constelatiei Fecioara, imagine care va aparea in mod straniu in basme si balade, sub forma Scufitei Rosii, dar si in balada lui Iovan Iorgovan,vazuta aici ca o femeie incolacita de un sarpe.Graalul, potrivit anumitor comentatori, ar fi reprezentat aici de simbolul cupei intoarse, care este imaginea sexului femeiesc.Dar daca ea este purtatoarea sangelui regal(sang-royal), inseamna ca ea era casatorita cu Isus, ca era gravida si ca astepta un copil.
Exista insa la un moment dat, o referire la acest sange regal, care nu mai are nimic de-a face cu Isus, referirea fiind legata numai de templul lui Solomon, si de Cavalerii Templieri.Putem face doar presupunerea ca unul din marii maestri ai Templului, s-a considerat purtator de sange regal, ceea ce-l facea un egal periculos pentru Filip cel Frumos, care vedea in Cavalerii Templieri, un pericol, pentru statul sau, cu cat acestia detineau o structura, un conducator, o armata, si bani suficienti pentru a rasturna regalitatea.Din acest motiv, daca Graalul ar trebui cautat spre exemplu in capela Rosslyn,sub forma unui sip care contine sangele Mantuitorului,potrivit opiniilor celorlalti cercetatori, eu cred ca ar fi o greseala.Secretul se afla lin mormantul printului de Orkney, sir WilliamSt.Clair care a fost inhumat in aceasta capela in 1484si a descendentilor sai.

[vanghelis007]

Viteazul cu mana de aur, basm din colectia "Basme romane" a lui G.Dem Teodorescu, editura Corint, Bucuresti, 2007.
Basmul este foarte simplu. Un imparat are o fata  si o tine inchisa ca sa nu fie furata de zmeu, deoarece acesta mai incercase de cateva ori si nu reusise. Pana la urma imparatul cedeaza rugamintilor fetei, o lasa sa iasa din casa si zmeul atata asteapta. Da imparatul zvon in tara ca cine ii aduce fata o va capata de sotie si va primi pe langa mana ei si jumatate de imparatie. Un alt imparat are doi baieti si acestia vin la imparatul cu fata sa plece pe urmele acesteia si sa o gaseasca. In calatoria lor fetii de imparat ajung la o vrajitoare si apoi  mai merg o bucata de drum si incremenesc langa o stanca. Imparateasa cu feciorii disparuti se duce la biserica plangandu-si copiii pierduti. Impresionat de cucernicia femeii, preotul ii spune ca va naste un copil nazdravan care va creste intr-o zi cat altii cresc intr-o luna.
Chiar asa se intampla si feciorul nascut ajunge peste noapte mare si pleaca in cautarea fratilor lui, alegandu-si calul dupa metoda cu tipsia plina cu jar pe care grecii au aplicat-o in campia de la Maraton. In clipa in care am vazut cum grecii dau foc corabiilor persane, am inteles cine sunt toate personajele basmului si actiunea la care iau parte. Ma voi raporta nu la realitatea istorica ci la aceea care apare in Iliada lui Homer. Pentru ca in basm avem doua surse de informatii care se suprapun la un moment dat in basmul lui Teodorescu: unul istoric, si celalalt de facura legendara pe care il regasim in Iliada dar si in dictionarele de mitologie antica greaca si basmele brodate pe acest motiv. Imparatul cu fata cea frumoasa, este Zeus. Fata cea frumoasa cu parul de aur, ca o zana, este zeita Atena in dubla sa ipostaza de femeie/statuie a Atenei, si de oras. In cadrul acestui basm, zmeul este Paris. Cei doi frati, fii de imparat sunt Agamemnon si respectiv Menelaos cel care era casatorit cu Elena/Atena. In cadrul basmului se uita ca Atena este o zeita fecioara si povestitorul, fie o marita dupa gustul sau, fie o lasa oe mana zmeului care va trebui sa puna mana pe cercul de metal ce-i inconjura pantecul, ca acesta sa se rupa si sa dea nastere copilului conceput de cei doi. Cercul de metal nu este o centura de castitate, ci reprezinta luptatorii inzauati care apara cetatea, respectiv pe zeita. Vreau sa va spun ca descoperirea semnificatiilor simbolice din cadrul basmului, nu apar asa dintr-o data. De foarte multe ori trecem pe langa ele fara sa ne dam seama. Conexiunile cu materialul istoric si legendar se fac de cele mai multe ori mult mai tarziu. Exista chiar riscul neintentionat sa nu realizam ce citim si sa ne indepartam de realitatea arhetipala, istorica a basmului. Urmeaza nasterea fiului nazdravan, care nu este altcineva decat Achile.Stiti de ce am spus Achile? Pentru ca mamei lui ii era fiica sa nu il piarda. Aceeasi teama o avea si zeita Tetis legat de Achile. In primul rand l-a scaldat in apele Styxului tinandu-l de calcai, apoi l-a ascuns printre fetele lui Lycomede, ca sa-l fereasca de oracolul care spunea ca va muri in razboiul troian. Muma padurii care are doua fete, este zeita Discordiei, Eris. Fetele ei in acest caz sunt zeita Hera si respectiv zeita Afrodita cu orasele si templele care le erau dedicate lor. Siguranta afirmatiilor mele ca este vorba despre razboiul troian intr-o varianta populara se datoreaza celor doua izvoare unul cu apa moarta si altul cu apa vie, care apar langa cetatea Troia, in apropierea acestor izvoare, Achile omorandu-l pe Zmeu, care acum nu mai este Paris  ci Hector.

[vanghelis007]

Cele doua izvoare, apar in basm sub forma unei cofe si sticle,cu un continut lichid, avand temperaturi diferite de mediul din afara. Referirea la aceste izvoare apare la Platon cand vorbeste despre Atlantida: In centrul insulei sale, Poseidon a construit o cetate inconjurata de ziduri, a plantat o vasta gradina fertila , facand sa tasneasca la suprafata, doua izvoare cu apa, unul cald, altul rece. A doua mentiune a izvoarelor apare la omer: Amandoi s-au avantat inainte  pe langa turnul de paza
( este vorba aici de descrierea luptei dintre Achile si Hector ) si smochinul miscat de vant mereu de-a lungul zidului pe drumul de care, pana ce au ajuns amandoi la cele doua izvoare  care tasnesc frumos din care purcedeau cele doua izvoare ale Scamandrului, cel bogat in vartejuri. Dintr-unul curge apa calduta, ( termala ) si nori de aburi urca deasupra ca dintr-un foc ce arde. Celalalt curge vara ca grindina sau zapada rece, sau ca apa inghetata."

[vanghelis007]

In simbolica basmului, cofita care ii da eroului "nitica incalzeala" este paraul  cu apa calda cata vreme sticla cu apa rece face referire la cel de-al doilea parau prin care tasneste Scamandrul. Amandoua aceste parauri tasnesc in apropierea Troiei. A doua referire la cele doua izvioare autorul o face cand Fat-Frumos cu fata rapita, pleaca din cetate
" Cand se pogorau de pe munte,  fata de imparat ii arata cele doua izvoare din care curgeau apa vie si apa moarta.(Fat-Frumos umplu atuncicofa si sticla care i-au fost date de muma padurii si pornira inainte...'
In finalul basmului concursul acela de tip -"Cine stie castiga" este de o naivitate strigatoare la cer.

[vanghelis007]

Tugunea feciorul matusii-a lui Teodorescu

Basmul este mitologic, deoarece la cautarea calului cu luna si cu soarele, participa si Zeus. De fapt aici se intampla doua lucruri interesante. Primul zeu care este olog este Hefaistos. In mitologia greaca el a fost aruncat din Olimp si in urma caderii s-a vatamat foarte tare incat abia a putut sa mai mearga. Hefaistos isi facuse atelierul in interiorul unui vulcan fiind ajutat de catre cyclopi cei care aveau un singur ochi in frunte. Dar cyclopul este de fapt o reprezentare simbolica, mitologica a unui munte vulcanic, ochiul acestuia fiind acel crater circular care se deschide catre interiorul pamantului. Ma gandesc daca nu cumva scena aceea cu orbirea lui Pllyfem de catre Ulise si sotii sai, nu are la origine o eruptie vulcanica, barna infipta in ochiul ciclopului, fiind de fapt acel stalp de fum, de pietre, lava si fulgere care insotesc astfel de manifestari telurice extreme. Al doilea personaj olog se refera la Zeus.
"...si-al mai mic olog, ca avand sa fie nazdravan si mare viteaz din fire- o zmeoaica batrana ii luase vinele picioarelor si-l lasase moale,ca nici nu putea sa umble, necum sa se bata cu cei trei feciori ai ei. De aceea bietului slut (?! ) inca de pe cand ii traia maica-sa, ii ziceau "Tugunea feciorul cel moale al matusii."