Basme

[vanghelis007]

Pomul cu mere de aur.
"Pomul cu mere de aur, "este o poveste putin mai ciudata, pentru ca autorul, foloseste un amestec de elemente mitologice, pe care le combina cu primul capitol al Bibliei, Geneza sau Facerea.Opinia mea personala, este ca de fapt povestea Fratilor Grimm, se scurtcircuiteaza in mod intamplator cu mitologia, -si o sa va explicam mai departe de ce,- ea miscandu-se numai in planul genezei Biblice.Povestea este simpla.O femeie avea trei fete.Pe prima o chema Un- ochi, pentru ca avea un singur ochi asezat in mijlocul fruntii, pe a doua o chema Doi ochi, -asa cum ii are toata lumea- si pe a treia o chema Trei Ochi-pentru ca avea trei ochi, cel de-al treilea fiind asezat tot in mijlocul fruntii."
Analiza povestii incepe cu compararea povestii noastre cu o mitologie.Ea poate sa fie greaca, indo-europeana, semita, slava, romana sau crestina.De acest element de comparatie depinde daca cercetarea noastra da rezultate corecte sau tinde sa se piarda aiurea in labirintul mitologiei, fara sa ajungem la nici un rezultat.Optiunea noastra gresita la inceput, a fost ca avem de-a face cu mitologia greaca, si iata de ce:
In Dictionarul de mitologie, a lui George Lazarescu,putem citi despre Polifem:
"Polifem,-Ciclop urias cu un singur oichi, fiul lui Poseidon si al zeitei Toosa."In ce priveste imaginea zeului cu trei ochi, avem doua posibilitati de alegere, intre Argos si Trimatos.In mitologia greaca, Argos, este un monstru cu o suta de ochi, pe care Hera, l-a insarcinat sa o vegheze pe nimfa Io,stiind-o iubita de sotul ei Zeus.Zeus insa se foloseste de hermes, care il adoarme, si apoi il adoarme, salvand-o in felul acesta de monstru.
Spre deosebire de Argos, Trimatos, este un balaur cunoscut si sub numele de balaurul cu trei ochi. Este o entitate macabra, cu un aspect antropomorf, avand capul cat ciurul, trei ochi, bratele foarte lungi, unghiile incovoiate si lungi de un cot, mai ales atunci cand se transforma intr-un monstru.Este necrofag, scormonind in cimitire, prin cosciuge, cu scopul vadit de a devora cadavrele.
Polifem, este un simbol al soarelui, care este cand binevoitor cu oamenii, cand salbatic, salbaticie care se observa mai ales toamna si iarna, cand soarele devine ori un monstru, ori este sortit mortii, din care reinvie abia primavara.Dar soarele, este in acelasi timp, legat de zi.Soarele ne da lumina zilei, si pe parcursul zilei, noi putem sa ne desfasuram activitatile diurne, atat de necesare vietii.
Argos, este imaginea noptii.pentru ca el are pe tot corpul sau numai ochi, tot asa cum noaptea cand este senin, cerul este acoperit de stele.Hermes este cel care omoara in acelasi timp si noaptea si ziua, deoarece pe caduceul sau, se incolacesc doi serpi,-ziua si noaptea,- care au gurile inclestate una de alta, tot asa cum ziua se intrepatrunde cu noaptea la apusul zilei, sau lucrurile se petrec invers, la rasaritul zilei cand ziua se desprinde de noapte.. Intre sora cu un singur ochi-Ziua, si sora cu trei ochi-noaptea, se afla cea de-a treia creatie a lui Dumnezeu, omul, care are numai doi ochi.Inainte de a face omul pe pamant, Dumnezeu a facut lumina, a despartit apele de uscat, a facut cerul, arborii si iarba, si pe urma, a facut luminatorii:
"Dumnezeu a zis:Sa fie niste luminatori pe intinderea cerului, care sa desparta ziua de noapte.(...)Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori, si anume: luminatorul cel mai mare (Soarele) ca sa stapaneasca ziua, si luminatorul cel mai mic(Luna) , ca sa stapaneasca noaptea.A facut si stelele."Dupa aceea, a facut-o si pe Doi ochi,adica omul.Capra pe care Zana i-o da fetei sa o hraneasca ar putea sa fie Amaltheea, dar eu mai degraba cred ca este zeita pamant, deoarece ea va fi ucisa la un moment dat si ingropata in pamant, de unde va aparea marul de aur care ii va da fructe fetei sa manance.Ori pomul care apare este deja pomul interzis din care Eva rupe marul, pe care il da iubitului ei Adam sa guste.Ori marul, cu, sau fara prezenta sarpelui, poseda deja conotatii sexuale.
Daca in alte variante , pentru a se sui in arbore, mastera va construi o scara,(Turnul Babel) aici, scara nu apare.Spuneam la vremea respectiva, ca scara este imaginea templului si a turnului din Babilon, imaginea lui gasind-o si in balada noastra romaneasca, Mesterul Manole.Bun.Am ajuns la concluzia, ca povestea aceasta a Fratilor Grimm, se refera la Geneza, deci este o poveste vetero-testamentara, deci este un apocrif vetero-testamentar.
_________________

[vanghelis007]

Ziua cand s-a intors Ulise

Citesc in revista Magazin,care este un saptamanal culturaL-stiintific independent,(din 3 iulie 2008), urmatoarea stire, pe care o redau integral:
"Pe 16 aprilie, 1178 i.Hr. o eclipsa totala de soare, a ascuns total astrul zilei, privirilor pamantenilor, timp de cateva minute.In acel moment se pare, legendarul Ulisse, intors in Ithaca, a inceput sa-i masacrezew pe petitorii sotiei sale Penelopa...Aceasta este opinia astronomilor moderni, care sustin ca au ajuns la datarea precisa a razboiului troian si ca dincolo de referirile la zei, monstri sau magie, relatarile pe care Homer le-a facut in Iliada si Odiseea, sunt extrem de precise."Este absolut cert ca Homer, nu doar ca a existat, dar a fost un scriitor cu foarte mare respect fata de adevar.El a imbracat faptele autentice in vesmantul legendei.Desigur, nu este suta la suta cert ca Ulisse a existat, dar aceasta referire la eclipsa, demonstreaza ca Homer stia despre fenomenele astronomice, petrecute cu mult inainte de vremea sa."-spune astronomul italian Marcelo Magnasco.Intr-o recenta expunere prezentata la reuniunea anuala a Academiei Americane de Stiinta, Masgnasco si colegul sau grec, Constantin Baikouzis, au vorbit despre referirile pe care Homer le-a facut cu privire la constelatii si pozitii planetare, in scrierile sale.Ei au gasit referiri la pozitiile lui mercur si Venus, in timpul ultimelor stadii ale calatoriei lui Ulise, ca si descrierea a doua constelatii, Pleiadele si Bootes, vizibile in vremea lui Homer, imediat dupa apusul Soarelui.Coroborand datele, cei doi cercetatori, au ajuns la concluzia ca aceste conditii existau la inceputul primaverii lui 1178 i.Hr.In plus ei au fost ajutati mult de versul, "Soarele a fost rapit din cer si o bezna de rau auguir a cuprins pamantul", cu referire la scena uciderii petitorilor Penelopei.Cu ajutorul unui program special de computer, care au calculat datele eclipselor totale vizibile la epoca respectiva,in regiunea mediteraneeana, Magnasco si Baikouzis, au reusit sa identifice cu precizie si ziua in care aventurierul Ulisse, s-a intors acasa."
Sigur, articolul mi-a placut la nebunie, pentru ca atinge un subiect care mie imi este foarte drag.Este stiintific, este redactat frumos, si arunca cu abilitate pisica in traista cititorului, mai ales cand acesta ramane cu gura cascata.Articolul lamureste cand s-a produs o eclipsa, si cei doi cercetatori, bazandu-se numai pe datele astronomice, considera ca aceasta eclipsa este cea care este descrisa in Odiseea.Aceasta eclipsa exista desigur in Odiseea si ea este descrisa de Teoclimen:
"Ce crunt blestem va paste sarmanilor?Va impresura intunericul, si capul si obrazul si genunchii.Rasuna vaet, lacrimi curg pe fata, stropit cu sange-i zidul si tavanul.Si geme si pridvorul si ogradade umbrele ce nazuie spre bezna, spre-ntuneric.Soarele din slava se-ntuneca.Infioratoarea noapte se-ntinde peste tot."(Odiseea, pg.461)
Vreau sa va spun ca textul poate avea si alta interpretare, nu numai aceea a eclipsei.Teocliman, se exprima alegoric, incercand sa sugereze moartea care se apropie de petitori pe nesimtite si care ii va face pe acestia sa nu mai vada lumina soarelui.Cuvintele lui sunt un avertisment, care nu este luat insa in seama de acestia.Luand in considerare eclipsa, va trebui sa vedem cum actioneaza ciclul Saros, al carui interval de timp este egal cu 18 ani, 11 d.(probabil zile,) si 8h. Problema este de aflat ce eclipse totale au avut loc in timpul vietii lui Eschil,  daca vreti, in jurul anilor 500 i.H. sau mai precis, cum scrie autorul sau autoarea articolului, in jurul anului 478 i.H.Sau in sfarsit, ce vom afla.Daca aceasta eclipsa s-a petrecut in anul 478, atunci eclipsa este dovada materiala, concreta ca evenimentele au avut loc in Delos, sau legate de Grecia in general.De ce spunem asta?Pentru ca hermeneutica spune altceva.In acelasi timp, desi astronomii au descoperit data exacta a producerii eclipsei lor, ei se indoiesc de existenta lui Ulisse.Dar orice indoiala, presupune o inexistenta, care trebuie inlocuita cu ceva.Iar la acest capitol astronomia nu ne mai ofera nici o explicatie.Poate si pentru ca mitologia ar trebui explicata prin mai multe stiinte complementare si niciodata printr-una singura.

[vanghelis007]

Ceea ce face povestitorul nostru popular cu basmul, cu legenda, balada sau colinda, face si cel care scrie epopeile grecesti, sau autorii necunoscuti ai Cantecului Nibelungilor, sau ai lui Tristan si Isolda.Fiti cat se poate de atenti, nu exista nicio diferenta.
In cantul I al Iliadei lui Homer, se povesteste despre motivul "ciumei", care a izbucnit in tabara aheilor.Ciuma izbucnise, din cauza:
"Fiului lui Zeus si-al Letei,Apolon.In ciuda-i pe craiul(Agamemnon),
Molima grea raspandise, si oastea -i pornise sa piara."
Conflictul pornise din cauza sclavei Criseis, sau Hriseis, care apartinea preotului Hrises.Acesta venise cu daruri sa-si rascumpere fata dar Agamemnon le respinsese, si il gonise pe preot.Hrises, s-a dus pe malul marii si s-a rugat zeului Apolon sa-l razbune pentru jignirea primita.Ceea ce Apolon va face, provocand cu sagetile sale moartea aheilor.
As putea sa va reamintesc despre ciclul Solomonian , si episodul legendar a lui Solomon cu ciuma.As putea iarasi sa va reamintesc ca povestea lui Ivan Turbinca, povesteste si ea despre mai multe intamplari printre care se numara si acesta cu moartea, pe care Ivan o vara in turbinca si o agata la portile raiuluiEste aceeasi intamplare pe care o regasim in Vechiul Testament:
"Ingerul Domnului a iesit si a ucis in tabara asirienilor,o suta otzeci si cinci de mii de oameni.Si cand s-au sculat dimineata, iata ca ceilalti erau niste trupuri moarte.Atunci Sanherib,imparatul Asiriei, si-a ridicat tabara si s-a intors la Ninive."Vorbind despre acest episod legat de viata si domnia lui Iezechia, Horia Matei, va scrie:
"..incepe in anul 701 i.Hr., asediul Ierusalimului, intrerupt probabil in urma izbucnirii unei epidemii de ciuma, in randurile armatei asiriene."
Este singurul loc in istorie, unde se vorbeste despre o armata ce se imbolnaveste de ciuma.In aceste conditii, revenind la Iliada si randurile citate cu privire le mania lui Apolo, ma intreb daca Homer nu a luat episodul Senacherib-Iezechia si l-a prins in Iliada pe care ne-o povesteste.Pentru ca la fel ca si XerxeI, episodul persano-atenian facand parte in mod cert din epopeea lui Homer, Senacherib, va fi ucis la intoarcerea acasa. Acelasi lucru i se va intampla si lui Agamemnon, conducatorul coalitiei aheene.Si imi pun o a doua intrebare.Nu cumva, scena intoarcerii acasa a lui Ulise, si omorarea petitorilor, cand se produce eclipsa despre care vorbesc cei doi cercetatori(italian si grec), se refera de fapt la acelasi lucru?Aceasta ar presupune producerea unei eclipse in anul 701 i.Hr.Sau, pentru ca tot se vorbeste atat de mult despre "intoarcerea acasa", cum mitologia ne-a invatat sa judecam putin mai elastic, avem de-a face cu intoarcerea acasa a celor care au fost dusi cu forta in Babilon pe vremea lui Ioaichim, si au fost eliberati de Cirus?Exista legat si de acest moment o eclipsa totala de soare, care sa vorbeasca despre moartea casei Babilonului?
Nu este vorba numai de o extindere a ariei de cercaetare, -ceea ce nu ar fi desigur rau, ci si de schimbarea mentalitatii cercetatorului.Ar trebui sa pornim de la a ne indoi de cele spuse de catre cercetare , de a verifica cercetatarile efectuate si acolo unde este cazul, sa dam raspunsul cel mai convingator.

[vanghelis007]

JUVENAL SI FATIMA

Este un basm Chilian.Aceasta este obarsia limbii in care ni se spune basmul.Basmul, este de natura vetero-testamentara,fiind din aceasta cauza, sub raport memorial, un apocrif Biblic.Basmul nu incepe cu formula consacrata, "A fost odata ca niciodata".Foloseste o formula mai apropiata de realitate,impingand basmul in trecutul povestitorului si al celui care asculta:
"Traia odata un om bogat care stapanea mosii intinse si turme mari de oi."Dintr-o data basmul ne deschide o usa catre un univers pastoral.Ori cartea care are o astfel de perspectiva, este Biblia, care vorbeste despre copiii lui Israel.S-ar putea cineva sa obiecteze.Nu este adevarat.Nu numai in tara Canaanului se gaseau oi.Este la fel de posibil ca si alte popoare vechi sa fi beneficiat de pe urmele pastoritului.Acesta este un mare adevar.Dar haidem sa vedem daca se adevereste ceea ce spune colegul nostru imaginar:
"Omul avea un fecior pe care il chema Juvenal.Flacaul avea grija de oi, si era tare dibaci la vanatoare.Cand ochea, sageata lui, nimerea totdeauna drept la tinta."
Deoarece noi ne dam seama de valoarea de semnificatie a basmului, imaginile, episoadele simbolice pe care le citim, nu mai prezinta pentru noi ceva necunoscut, permitandu-ne sa anticipam inainte si sa recunoastem despre ce este vorba in continut.Juvenal, este Moise.El este paznicul oilor lui Dumnezeu, pus sa aiba grija de acestea.Cand oile sunt atacate de pradatori, el este cel chemat sa le apere.Basmul face o referire, desigur, de natura simbolica , la adresa hicsosilor care erau recunoscuti in antichitate ca fiind buni arcasi.Daca totusi inceputul basmului, este putin echivoc, facandu-ne sa ne intrebam cine era stapanul oilor, Faraon, in tara caruia au intrat oile lui Dumnezeu, sau chiar Dumnezeu, motivul urmator, al plecarii lui Moise catre muntele Horeb, este mai clar conturat.
"De la o vreme, flacaul baga de seama ca-i lipseau oi din turma, mai ales din cele mici.Se puse la panda si intr-o zi zari un condor care se lasa la pamant, inhata un miel si zbura cu el in gheare,pana pe culmea unei stanci, unde incepu sa-l manance"
Vulturul, nu este altcineva decat faraon.Sa ne amintim de legea pe care acesta o daduse mai intai moaselor, ca sa omoare orice copil al evreilor de neam barbatesc, iar ullterior, decretul general adresat populatiei , ca orice copil de sex barbatesc al neamului lui Israel, sa fie aruncat in Rau (respectiv in Nil).Acestea sunt oitele cele mititele, de fapt ceea ce noi cunoastem sub forma diminutivala de "miei".Totusi, aici sunt amestecate mai multe simboluri.In primul rand, vulturul, este clar ca reprezinta imaginea simbolica a lui Faraon.Stanca pe care acest vultur(sau condor) devoreaza mieii, nu poate fi decat Egiptul.Simbolistica sugereaza ca Egiptul era considerat  o tara a mortii, un mormant pentru copiii lui Israel, ceea ce a creat mai tarziu  imaginea simbol al lui Moise ( reprezentandu-i pe  copii lui Israel,  el imsusi copil,plutind pe apele Raului, intr-un sicrias de papura intarit cu smoala, imagine chiar a Egiptului, in care copiii lui Israel stateau inchisi fiind condamnati sa moara.), care a supravietuit mortii egiptene, scapandu-si poporul din mormantul Egiptului faraonic.Dar tot aici, stanca, poate sa reprezinte, muntele Horeb, unde Moise se va intalni cu Dumnezeu sub forma unui rug aprins.
Motivul care urmeaza este acela al intalnirii dintre Moise si Sefora, dupa fuga lui Moise din Egipt, cand acesta ajunge la Ietro, preotul Madianului, viitorul sau socru.Numai ca intalnirea de la fantana, este structurata altfel cultural.Locul de adapat oile se transforma intr-o scaldatoare, potrivit gusturilor povestitorului, care nu mai cunoaste chiar asa de bine versiunea vetero-testamentara.Este mai sigur ca cel care se inseala suntem noi.Si acest lucru se intampla ca se intalnesc doua motive apropiate biblic, motivul Moise si motivul Seforei.In primul cea care se duce la scaldat este fata lui Faraon care astfel il gaseste pe Moise, in al doilea, Sefora se duce cu vitele la fantana sa le adape si il descopera tot pe Moise, dar de data aceasta adult.
"Deodata vazu iesind din palat o printesa neasemuit de frumoasa.Ea se indrepta spre gradina, unde era un lac(de fapt o fantana).Isi lasa hainele pe mal si intra in apa sa se scalde."
Problema scaldei,care substituie fantana din care beau animalele insetate apa, devine interesanta, deoarece o vom intalni si in alte basme, sub o forma asemanatoare.Ne intrebam daca nu cumva imaginea simbol a fetelor care isi leapada vesmintele pe mal ca sa se scalde, vesminte  alcatuite din pene, imbracarea lor transformandu-le pe fetele respective in porumbite care zboara, nu reprezinta variante ale mitului Sefora/Moise, ceva mai indepartate de original, ceea ce a facut sa se piarda semnificatia simbolului initial.Ce se intampla in momentul urmator?Sefora se duce la tatal sau si ii povesteste despre sosirea lui Moise, si acesta ii cere fetei sa-l invite pe strain in casa lui.Acelasi lucru se intampla si in basm:
"Asculta tata, a sosit aici un flacau, pe nume Juvenal,care este pastor la niste turme de hat departe, si este un tintas neintrecut.
-Cum este oare cu putinta?-se mira uriasul-Cum o fi izbutit sa ajunga pana aici?
-Uite ca a izbutit.
-Spune-i sa vina incoace."
Sceneria vetero-testamentara, se desfasoara altfel:
"Preotul din Madian avea sapte fete.Ele au venit sa scoata apa si au umplut jgheaburile ca sa adape turma tatalui lor.Dar au venit pastorii si le-au luat la goana.Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat si le-a adapat turma.Cand s-au intors ele la tatal lor Reuel, el a zis:
"-Pentru ce va intoarceti asa de curand azi?"
Ele au raspuns:
"-Un egiptean ne-a scapat din mana pastorilor, si chiar ne-a scos apa si ne-a adapat turma."
Si el a zis fetelor:
"-Unde este?Pentru ce ati lasat pe oul acesta?Chemati-l sa manance paine!"
Moise, s-a hotarat sa locuiasca la omul acela, care i-a dat de nevasta pe fiica-sa Sefora."
Cred ca basmul a reusit sa lipeasca intre ele doua motive folclorice diferite, dar care aveau puncte comune, reusind sa substituie
Dar si aici apare perspectiva nuntii intre Juvenal si Fatima
"Juvenal ramase o vreme la palatul uriasului.Timpul trecea si Fatima ii era tot mai draga, iar ea il sorbea din ochi.Asa ca intr-o zi, fata il intreba:
-Nu facem nunta Juvenal?
-Cum sa nu!-raspunse el bucuros.Ce trebuie sa facem?"
Se intampla acum ceva, pe care noi il numim motivul alegerii celei mai frumoase.Juvenal este pus sa-si aleaga aleasa dintre 60 de fete care sunt identice ca marime, frumusete si vestimentatie.Am putea numi asta chiar proba dragostei.Explicatia cea mai simpla, este ca Moise a ales dintre fetele lui Ietro, una, care i-a placut si aceasta a fost Sefora.S-ar putea ca aceasta alegere care pare simpla la simpla vedere, sa se fi trabsformat cu timpul intr-un ritual, mai ales acolo unde o familie avea mai multe fete si era important sa le marite in ordinea sosirii lor pe lume, sau a varstei.Acest handicap al alegerii, care nu convenea celui care vroia sa se casatoreasca numai cu una dintre fete, aceea care era iubita lui si ii impartasea sentimentele, trebuia inlocuit cu legea lui Dumnezeu sau legea hazardului.Astfel cel indragostit era pus sa aleaga intre mai multe fete pe aleasa sa, iar daca nu reusea, fie intelegerea cadea, fie era obligat sa se casatoreasca cu aceea impusa de parintii fetelor.De regula, noi am asociat acestui motiv, de alegerea facuta de Paris, a celei mai frumoase cu marul aruncat de zeita discordiei,Eris.Aparitia unui model mult mai tarziu, in cadrul anumitor basme, s-ar putea sa ne fi indus in eroare.Pentru ca aceeasi secventa aparea in Povestea lui Harap Alb si noi o legam de Paris,-asa cum am mai spus si respectiv, de razboiul troian.Dar, Povestea lui Harap Alb, era un apocrif vetero-testamentar al Bibliei.Aceasta inseamna ca:Trebuie sa revedem secventa si sa o consideram ca fiind legata de motivul biblic al Seforei.Aparitia motivului si in mitologia greaca, legat de alegerea facuta de Paris, inseamna  ca motivul Seforei a fost preluat din legendele iudaice si introdus in mitologia greaca unde a capatat alte semnificatii.
Apare acum un moment interesant pe care il vom intalni in cadrul basmelor si al epopeilor lui Homer in locatii diferite.
"Se implinira cinci ani de cand traiau acolo, cand intr-o zi, plimbandu-se prin gradina, Juvenal se gandi cu tristete la ai lui si isi zise:
"Tare as vrea sa aflu ce fac tatal si mama mea, sa-mi vad fratii si turmele peste care eram stapan.M-am saturat sa stau aici, fara vesti de la ei."
Este perfect.Aceeasi scena o vom regasi in Odiseea lui Homer cand Ulise va sta captiv la Calipso dar si la zeita vrajitoare Circe.Aceeasi secventa,-repetam-o vom regasi si in Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, a domnului Petre Ispirescu, cand Fat-Frumos, umbland la vanatoare va intra din greseala in Valea Plangerii.Iarasi va trebui sa revizuim interpretarea, deoarece motivul dorului, are in acest cadru al basmului, doua baze de plecare:
-Prima este Iosif, care si el isi doreste fratii si parintii si vrea sa ii vada.Dupa aceea, datorita imprejurarilor, se straduieste sa ii aduca in preajma lui in Egipt.Dar asta ca o prima solutie.Dorul lui de tara natala va fi asa de mare, incat cere ca dupa moarte sa fie ingropat acolo unde s-a nascut si a copilarit.
-A doua se leaga de dorinta copiilor lui Israel, de a parasi in graba Egiptul si de a se intoarce in Canaan, in tara Fagaduintei, data lor de catre Dumnezeu.Ceea ce noi cunoastem sub numele de Exodul.
Dar daca vorbim despre Iosif, atunci, trebuie sa afirmam ca peste motivul Seforei, s-a transpus motivul Asinetei sau motivul Asnat, sotia lui Iosif.Povestitorul nu a facut decat sa amestece foarte bine ingredientele vietii lui Iosif, cu cele ale lui Moise creind in felul acesta o poveste unitara.Dar din aceasta unitate, mereu transpar cate un personaj sau altul:Iosif, Faraon, Asineta, Ietro, Sefora, culminand in ultima parte cu fuga lui Moise si a Seforei din Egipt, urmarit de urias, adica de Faraon.Din aceasta cauza, in timpul fugii, folosind unul dintre obiectele vrajite:
"Se ivi un lac intins cu valuri atat de mari ca nu se putea trece cu nici un chip.Cand uriasul ajunse la malul lui, se opri racnind:"
Dupa ce a reusit sa fuga din imparatia mortii a lui Faraon, Fatima, sotia lui Juvenal, "scoase degraba talismanul si-i ceru sa-i daruiasca o caleasca trasa de trei cai falnici,cu un vizitiu chipes."
Caleasca ceruta de catre Fatima, talismanului ei(dar talismanul este deja ceva sacru, si noi spunem ca il reprezinta simbolic pe Dumnezeu,),nu este un lucru obisnuit.El seamana cu fluierul lui Pacala, sau cu turbinca lui Ivan. In Exodul biblic, apare ceva neobisnuit care seamana cu caleasca noastra, numai ca cu ea, calatorea Dumnezeu.Iata ce citim in Exodul(37;1-9):
"Apoi Betzaleel, a facut Chivotul din lemn de salcam.Lungimea lui era de doi coti si jumatate.Latimea de un cot si jumatate, si inaltimea, tot de un cot si jumatate."
Si tot aici urmeaza detaliile construirii acestui obiect sacru.Ceea ce vreau sa va spun Dvs, ca aceasta caleasca cu care calatoresc cei doi eroi,(dar nu neaparat in ea,) este Chivotul legii.
Despre Chivot, mai putem citi in acele basme in care se povesteste despre cadoul primit de catre omul sarac si care era sub forma unei mese vrajite, sau fermecate.Daca rosteai anumite cuvinte, masa se umplea cu tot felul de bucate.Dupa ce acela care beneficia de calitatea neobisnuita a mesei, rostea o anumita formula magica, masa se strangea si omul putea pleca mai departe.In alte basme, masa este inlocuita cu o cutie, sau cu un ou fermecat.Vreau sa atrag atentia cititorului, ca acest obiect, nu reprezinta numai Chivotul Legii, ci insa-si simbolul Tarii Fagaduintei, daruita de Dumnezeu, copiilor lui Israel.

[vanghelis007]

Printul Alan si inaltele tinuturi intunecate
Poveste Chiliana.
Nu vom spune povestea in totalitate.Vom sublinia doar doua motive, care starnesc interesul nostru.
1)"Pe tine te asteapta taica-meu cu ganduri rele.O sa te supuna la grele incercari:
mai intai o sa-ti dea un scaun vrajit, de pe care sa nu te mai poti ridica.Tu sa nu te asezi , ci sa-i spui ca stai in picioare, c-ai ostenit de-atata stat."
Ceea ce ni se pare interesant aici, este ca acest "scaun al uitarii", mai apare in trei locatii diferite.Una dintre locatii se refera la Zeita Circe/Persefona, unde ajung tovarasii lui Ulise.Aici:
"Zeita-i duise-n casa, unde-i puse,
La rand sa sada-n scaune si jeturi
Si-apoi le pregati o torocala,
De branza, de faina si de miere,
Cu vin de Pramne, si-n mancarea asta,
Amesteca si farmece cumplite,
Ca ei sa uite tara lor cu totul.
Si dupa ce le-o dete si-o-nghitira,
Ea repede-i batu apoi cu varga,
Si-i duse si-ntr-o cocina-i inchise."
A doua locatie, se leaga de Metamorfozele lui Apuleius.Tanara Psyche,-ne informeaza Adrian Parvulescu,-trebuie sa se duca la zeita infernului, Proserpina,cu o misiune din partea Venerei.Inainte de a pleca, ea primeste printre multe altele, si urmatorul sfat:
"Vei patrunde apoi chiar la Proserpina.Ea te va primi cu multa amabilitate si cu multa gratie, te va invita sa te asezi pe un scaun moale, si iti va oferi o masa copioasa.Dar tu aseaza-te pe pamant, cere paine simpla, iar dupa ce o vei manca, spune ce te-a adus acolo si ia ce ti se va da."
"Apoi o sa te pofteasca la masa.-continua povestea noastra.-Tu sa nu mananci nimic, ca bucatele toate-s otravite."
Exista legat de aceasta situatie,  explicatia filozofica data de Epictet.Dar aceasta  nu explica decat partial ceea ce se intampla acolo.Sub nicio forma, "cumpatarea" despre care vorbeste filozoful grec, nu reprezinta solutia corecta a intamplarii povestite.Am mai putea spune, ca si in Scufita Rosie vom gasi aceeasi scena a pranzului, cand Scufita invitata de lup, mananca  niste bucate, care ca si "scaunul uitarii"reprezinta un banchet funerar avand  legatura cu necropola si cu moartea.Ori cine mananca din hrana mortilor(care este otravita pentru cel viu) nu se mai intoarce in lumea vie niciodata.Si in sfarsit, Teseu, coboara impreuna cu prietenul sau Pirithous in infern,vrand sa o rapeasca pe Persefona,unde Hades ii incarcereaza pe amandoi.Teseu, este insa salvat de catre Heracles, insotitorul sau ramanand vesnic in "Jiltul uitarii". Unde se intampla aceste lucruri din basmul Chilian?In Egiptul antic.Daca Dvs., ati privi cu atentie uriasele statui ale Egiptului antic, ati observa ca unele dintre aceste statui, sunt reprezentate stand pe un tron, sau pe un jilt.Jilturile pe care stau aceste statui, poarta numele de "Jilturile uitarii".Povestile acestea nu vor sa spuna altceva decat ca actantii mentionati, au fost in Egipt si l-au cunoscut la fata locului.Ei au vazut statuile sezand si au pastrat in memoria lor aceasta intamplare pe care au transmis-o mai tarziu posteritatii prin povestile nascocite de ei.
"Pe cand fetele (lui Ietro) se scaldau, printul fura valul albastru si-l ascunse."(Valul albastru al fetei, este apa din fantana )
Dar aceasta intamplare in urma careia printul o cunoaste pe Blanca Flor, reprezinta interventia salutara a lui Moise, si adaparea oilor fetelor preotului din Madian.Blanca Flor este Sefora.Cei doi se plac si ca sa se poata lua, fata va trebui sa fie aleasa dintre surorile ei.
Interesant este ca aici mai apar niste elemente mitologice inedite.Printul, trebuia sa ajunga in "Inaltele Tinuturi Intunecate."(Egiptul, Tara Mortilor) Pe parcurs, pana a-si atinge tinta, printul ajunge in periplul sau la o baba care avea un fecior.Pe aceasta femeie batrana, eroul o intreaba cum sa ajunga in Egipt.
"Dar am un fiu care poate sa stie, (unde este acest tinut,)ca el cutreiera toata lumea."
Fiti atenti la ce spune femeia, deoarece acest fiu, nu este altcineva decat soarele.El nu iese  in evidenta prin nimic, poate numai prin faptul ca poate sa cutreiere toata lumea si noaptea sa vina acasa.Dar daca acest fiu este Soarele, atunci casa femeii poate sa fie casa soarelui, caruia egiptenii ii spuneau Ra sau Re, iar grecii, Helios.Prin urmare daca vom merge pe varianta greaca a interpretarii, printul Alan, a ajuns la casa Soarelui, careia grecii ii spuneau Heliopolis.O a doua curiozitate, este ca Soarele cand vine acasa, "ii striga indata maica-sii ca:
"ii miroase a carne de om."Daca  Soarele scoate aceasta exclamatie, inseamna ca el vorbeste de un om care a murit-este explicatia data acestei afirmatii de exegeza,sau, spunem noi, se refera la o fiinta omeneasca care se indreapta catre Egipt, considerat inca din vechime, ca o tara a mortii. Sirenele vorbeau si ele de tinutul lor plin de trupuri putrede de oameni.Perfect.Pe parcursul desfasurarii narative, ni se arata chinurile la care sunt supusi copiii lui Israel in Egipt.
"Iesi de acolo imparatul furnicilor, si Blanca Flor ii porunci sa aleaga indata tot graul, boabele de o parte si pietricelele de alta.
-E usor ce-mi ceri stapana!-raspunse imparatul, si porunci indata sa se adune toate furnicile.Cat ai clipi din ochi, mantuira toata treaba."-incheiat citatul.
Am aratat in celelallte eseuri, ca imparatul furnicilor, era Ahile, el fiind si participant la razboiul troian in fruntea furnicilor sale.(mirmidonii=myrmex=furnica.)In acelasi timp, citirea ebraica a numelui Ahile, (de la dreapta la stanga,)ne da cuvantul Eliha, adica forma alterata a pluralului numelui lui Dumnezeu care inseamna:"Cei puternici".Eu as putea adauga fara sa gresesc prea tare inca doua variante de citire posibila:Cei mici si puternici, dar si cei multi si puternici, conform proverbului ca "unde-s multi, puterea creste."Este interesant ca aici, povestitorul ne ofera o alta ipostaza a furnicilor, nu trecand un pod ca in Povestea lui Harap Alb, ci efectuand diferite munci.Poate chiar construind piramidele, acele morminte temple fastuoase ale faraonilor egipteni. Furnicile care muncesc aici in frunte cu Dumnezeul lor, vor trece mai tarziu peste Marea Rosie ca pe un pod, asa cum se va intampla in Povestea domnului Creanga.
Trecerea peste Marea Rosie, este prezentata insolit in poveste.Faraonul, tatal fetei, ii porunceste lui Alan sa-i aduca un diamant valoros pe care acesta l-a pierdut in mijlocul marii.Numai ca gasirea diamantului, implica un scenariu de-a dreptul straniu, daca nu este inteleasa semnificatia de simbol a intamplarii povestite:
"Cand o sa fim in larg(in largul marii) scoate-ti pumnalul si taie-ma bucatele! Arunca-le in apa, in toate partile si ca sa sa nu adormi pana ma intorc eu, sa canti la chitara."Intr-o frumoasa legenda amintita de doamna Sabina Ispas, (Preaminte Solomon/legenda populara romaneasca intre canonic si apocrif), numita "Cat cantareste mintea femeii/Solomon si plugul de aur,pg.193, mama sa, (zeita Gaia)l-a blestemat in felul urmator:
"Sa te duci, sa umbli in inaltul cerului si fundul pamantului(alte versiuni se refera in mod explicit la fundul marii, si aici este vorba de Marea Rosie,) ,si din surcele sa scoti glas de fata mare."Solomon, dupa aceea, pleca si pribegind pe malul unei mari, de urat, stranse surcele si-si facu o vioara(este vorba despre steaua calauzitoare sau fluierul pe care Dumnezeu il da lui Pacala(copiii lui Israel, ).din care cantand si-alina durerile(din surcele glas de fata mare/steaua calauzitoare) Diavolului, placandu-i mult cantecul de vioara(este vorba de Dumnezeu, nu de diavol) iesi din mare si ii ceru lui Solomon sa i-o dea lui.Solomon i-o promise, cu conditia de a-l purta in inaltul cerului si al cobori in fundul pamantului."
 Dupa trecerea cu succes peste Marea Rosie, Moise si copiii lui Israel, au cantat Domnului, cantarea aceasta:
"Voi canta Domnului, caci si-a aratat slava.A napustit in mare pe cal si pe calaret.Domnul, este taria mea si temeiul cantarilor mele de lauda."-s.a.m.d.(Exodul, 15;1-21).
De ce Blanca Flor este taiata in bucatele? Bucatile din femeie, sunt copiii ei.Aici este vorba de trecerea copiilor lui Israel prin mijlocul marii.De aceea, Blanca Flor ii cere lui Moise/Alan, sa o taie in bucatele.Pentru ca repet, ceea ce se rupe dintr-un intreg, in cazul acesta dintr-o femeie, nu se leaga de nici o ciopartire rituala, ca taierea unei victime atunci cand o armata intra printre jumatatile ei intr-o cetate.Sunt bucati ale trupului ei, adica sunt copiii ei.Copilul se naste din pantecul unei femei, este o bucatica din femeia care l-a nascut.

[vanghelis007]

Omu Bolnav,-colectia Ionel Oprisan
Spre deosebire de varianta basmului povestita de informatorul Zamfir Damian din Dabuleni Dolj, varianta pe care am analizat-o mai inainte,"Omu Bolnav", a lui Marin Condoi zis Meri(Marin) din Celei, Corabia, ni se pare mult mai simplificat.Mai nuantata apare descrierea calatoriei spre lumea cealalta.Trei frati au acelasi vis si pleaca ajungand la o groapa mare si urata aflata la marginea unui camp, prin care fratele cel mic trece (sau face legatura) cu lumea cealalta.Cunoscand continutul basmului "Inima putreda, "putem spune ca basmul incepe cu invocarea spiritelor mortilor in tinutul cimerian de catre Ulise, cand printre acestea va aparea si spirutul lui Atrid Agamemnon, asa cum am mai spus.Se pare ca nu toate gropile sau fantanile seamana unele cu altele.Spunem asta pentru ca noi am fi fost tentati mai inainte sa consideram groapa, fantana, prapastia sau pestera care face legatura dintre lumea noastra si lumea cealalta, un bun care apartine numai lui Iosif.Trebuie sa recunoastem ca ne-am inselat.Sigur, toate aceste lucruri isi pastreaza functia, de loc de trecere, dar contextul in care se savarseste aceasta trecere poate fi total diferit.Chiar si numarul de frati: trei, poate deveni prin cantitatea sa, simbolul divinitatii, al multimii(uneori numarul de frati este mai mare de trei, devenind sapte sau o suta), dar si al coalitiei aheene indreptate impotriva Troiei, alcatuita din mai multe semintii coalizate pentru atimgerea unui anumit scop.
Sfintele traditionale, care apar in perioada periplului lui Ulise,sfanta Vinere, sfanta Sambata si Sfanta Duminica, pot reprezenta in egala masura prezenta femeilor care se interpun in viata eroului grec impiedicandu-l sau ajutandu-l sa ajunga la destinatie, in cazul de fata aceasta fiind tinutul cimerian al mortilor unde Ulise se va intalni cu spiritul proorocului, dar si cu acela al lui Agamemnon.Mergand din directia sau perspectiva Homerica a interpretarii basmului, celor trei femei le corespund in epopee cel putin doua:Calipso si Circe.Urmeaza in basm intalnirea dintre Ulise si Atrid, acesta din urma ii povesteste lui Ulise cum a fost omorat de sotia sa si de Egist.Iar Omul Bolnav, il avertizeaza pe Ulise sa se pazeasca atunci cand va ajunge la randul sau acasa , pentru a nu pati la fel ca si dansul.Acest avertisment , care va duce la cunoasterea riscului, il face pe Ulise sa omoare moartea care se putea contura ca un destin pentru el, impiedicand in felul acesta ca lucrurile sa se petreaca intr-un timp real.Este o chestie ciudata, pe care nu stiu cum sa o spun mai bine.Interesant este ca Agamemnon il asteapta pe Ulise de noua ani sau noua ani si jumatate, perioada cronologica amintind de durata razboiului troian.
Omorand scorpia care ii furase inima, Omul Bolnav se insanatoseste si ii propune lui Ionel sa vina in lumea cealalta sa locuiasca acolo toti trei, pentru ca are trei fete frumoase pe care doreste sa le marite.Ulise ii aduce si pe fratii sai in acea lume, flacaii se insoara cu fetele, se fac niste nunti de pomina si toata lumea a fost multumita.Dar noi ne gandim si la viata lui Iosif si la Egiptul antic, si ne intrebam daca nu cumva, povestitorii nu au facut decat sa astearna mai multe picturi, care s-au suprapus pe acelasi cadru.
_________________

[vanghelis007]

Voinic Inflorit
Este al treilea basm din colectia Ionel Oprisan.(volumul al III-lea de basme.)In linii mari, atiunea se invarte in jurul lui Voinic inflorit si al (magaoaiei) unei fete foarte frumoase care ii fura inima din piept.In momentul cand spui"Voinic Inflorit",te referi la un om care a murit si pe mormantul lui cresc florile.Este sinonim cu Inima Putreda si cu Omul Bolnav.Vazut din aceasta perspectva, basmul este un apocrif al Odiseei lui Homer (strigatul,sau zbieratul, aparand de mai multe ori mentionat in Iliada).Pentru ca, repetam,apare central,figura voinicului, imagine de fapt a lui Atrid Agamemnon ucis de sotia sa Clytemnestra.Locul unde se intalneste Ulise cu acesta, chiar daca nu ni se spune in mod explicit, este tinutul umbrelor, sau tinutul Cimerian, unde regele Itakai este trimis sa cheme cu mijloace rituale, spiritele celor defuncti, pentru a afla drumul spre patria lui, Itaka.Basmul debuteaza cu rapirea celor trei fete ale popii, care s-au luat dupa brazda zmeilor si nu au mai ajuns pe brazda facuta de tatal lor la camp, unde acesta ara cu plugul.Dar rapirea, chiar daca este reprezentata sub o forma unei triple rapiri,ne aminteste de rapirea legendara a Elenei, sotia lui Menelaos.Ulterior, din aceeasi stirpe(, se va naste si baiatul care isi va salva pana la urma surorile.Urmatorul motiv care apare in basm, dupa disparitia celor trei surori, este "zbieratul".
"Cand s-a dus preoteasa si ea la apa, a auzit un tipat, -un tipat, un zbierat.S-au starpit( de acel tipat grozav), vaci, s-au starpit oi, s-au starpit femei, s-a starpit si preoteasa lui popa."
Tipatul se aude in Iliada de mai multe ori, legat de imprejurari si personaje diferite.Noi o sa va amintim despre tipatul pe care l-a scos zeul razboiului Ares, pe campul de lupta,cand s-a confruntat cu eroul Titid Diomede.(Numele este pe intelesul Dvs, daca il veti citi astfel: Ti-tid(deus), Dios(Deus)-Medes(Mezilor).In felul acesta, numele eroului devine:
"Zeul-Ti Zeul Mezilor."sau din perspectiva in care este scrisa epopeea(care e de origine greaca)-Zeul Ti, cel care se lupta cu zeul Mezilor."Ori pe zeul Ti, il vom mai intalni si sub numele unui erou grec, al carui nume este, Tezeu.(Ti-Deos.)
Si acum ascultati:
"Da tipat atunci ferecatul
Ares, cat ar tipa in razboi, pana la noua sau zece
Mii de barbati luptatori,cand setea de harta-i aprinde.
Cum l-auzira, troienii si-aheii statura de groaza
Toti tremurand , asa groaznic fu racnetul cruntului Ares."
(Iliada George Murnu, pg.154)
Exista in Voinic Inflorit, un motiv folcloric mai deosebit.(Asupra frigului si a caldurii excesive, trebuie sa mai reflectam).
"Mai merge ce mai merge, da-ntr-o campie mare.Campia aia era toata plina numai de oase.Daca adia(lovea) cu copita calului un os, toate oasele se luau dupa el si-l omorau."
La un moment dat strabatand in goana acest tinut monstruos, calul atinge totusi din greseala un os si toate oasele se iau dupa ei."Si el atata a fugit, atata a fugit, ca nu au mai avut putere oasele.Ca daca era la mijloc, il omora.S-au asezat oasele, la locurile lor"-incheiat citatul.
Aceasta scena stranie prin dinamica lucrurilor moarte, se regaseste in Odiseea.Ce-i spune Circe, lui Ulise?
"Intai si-ntai, sosi-vei la sirene
Acele care-ademenesc pe oameni,
Pe toti care se-apropie de ele.
Oricine-aproape merge fara stire,
Si cantecul sirenelor aude,
Napoi acasa nu se mai intoarce
Si nu-si mai vede pruncii si femeia,
E dus, nenorocit pe totdeauna,
Ca-l farmeca sirenele cu versul
Rasunator, de unde-ntr-o livada,
Stau ele-ntre mormane de-oseminte,
De trupuri moarte, putrede de oameni."
(Odiseea, pg.286)
Spuneam altundeva ca sirenele sunt preotii cei mari din Heliopolis, iar osemintele dintre care isi canta stiinta lor, este Tara Egiptului, care la fel ca si in Vechiul Testament era vazuta ca un mare tinut al mortii.
Urmeaza motivul Sefora, cu corespondent Biblic, care ne nedumereste, apoi motivul Aparitiei, in care Voinicul Inflorit/Agamemnon povesteste cum a fost ucis de Clytemnestra, si avertizarea data lui Ulise, omorarea Scorpiei,-distrugerea ei intr-un plan virtual, pentru ca lucrurile sa nu se realizeze asa si in realitate, iar pe final, aparitia motivului mamelor monstruoase, prefacute in zgriptoroaice care au mancat tot satul.Una dintre mame era a lui Voinic Inflorit si cealalta a lui Ulise.Eu cred ca aceste mame monstruoase sunt cei doi monstri , Scylla si Caribda, asa cum sunt cele doua surori care apar in Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, a lui Petre Ispirescu.Si aici, cu taierea capetelor celor doua mame monstruoase, se termina basmul.
Ciudatenia cu care ne confruntam in cadrul basmului se refera la suprapunerea a doua tipuri de motive, unul avand o valoare vetero-testamentara si al doilea venind dinspre epopeile grecesti Iliada si Odiseea lui Homer.Speculatii se pot face multe.S-ar putea ca cele doua curente culturale sa se fi intalnit pe teritoriul tarii noastre de unde si caracterul cultural hibrid al celor doua basme.S-ar putea insa la fel de bine ca motivele sa apartina aceleiasi surse, sau aceluiasi intreg, care a ajuns la noi prin cele doua cai despre care am amintit.
Culegatorul,  Ionel Oprisan, dupa fiecare basm depanat, a stat de vorba cu fiecare povestitor in parte, ca sa afle anumite amanunte care erau cuprinse in basm, dar nu erau suficient explicate.Desigur ca o astfel de discutie este foarte interesanta, dar ne indoim  de eficienta ei.
"-Cine era, de fapt Inima Putreda?"
Intrebarea este perfect valabila, dar  raspunsul este foarte greu de dat  de exegeza, si chiar de cel care povesteste si cunoaste basmul , pe care  l-a reconstituit memorial din elementele primare sau il povesteste la mana a doua sau chiar a treia. Fiindca iata ce spune povestitorul, Zamfir Damian din com.Dabuleni, Dolj:
"Inima Putreda asta, a fost tot un bogatas,(raspuns perfect, tinand seama de faptul ca el il reprezenta in palierul legendar pe Agamemnon, iar in palierul istoric, pe regele persilor Xerxe I.), n-a fost cine stie ce.(raspuns negativ.)Si el prin vanatoarea asta se inaltase la un rang foarte mare.(Raspunsul este valabil, numai ca aici povestitorul isi aminteste memorial de Nimrod, despre care se spune:
"Cush, a nascut si pe Nimrod.El este acela care a inceput sa fie puternic pe pamant.El a fost un viteaz vanator inaintea Domnului.(...) El a domnit la inceput peste Babel, Erec,Acad si Calne, in tara Shinear."Exprim o parere personala atunci cand spun ca Biblicul Nimrod despre care se vorbeste in Geneza, este de fapt regele asirian Ashurbanipal/Ashur-Bani-Apli, care a domnit in tre anii 669 -626 i.d.H., si despre care Horia Matei scria in Dictionarul "Civilizatiilor orientului antic":
"... este unul dintre putinii suverani asirieni (poate chiar unicul), care in afara de vajnic razboinic si pasionat vanator, sa fi fost si un om de aleasa cultura.)"
In subconstientul povestitorului, se gaseste intiparit deja mesajul biblic la care povestitorul isi gaseste salvarea si cand povesteste si cand incearca sa dea explicatiile cerute.
In aceeasi masura, povestitorul, este tare departe atunci cand vorbeste de modul in care Inima putreda si-a pierdut si respectiv si-a recastigat inima.Sunt interpretate lucrurile la voia intamplarii, mai degraba la nivelul unei fantezii puerile.Aceleasi raspunsuri hazardate si lipsite de logica sunt date de povestitor(chiar daca nu este acelasi), si in cazul unor intrebari de genul:
"-Cum este taramul celalalt, nea Marine?" Raspunsul, se leaga de transmiterea memoriala din batrani, ceea ce nu salveaza cu nimic celelalte interventii personale ale povestitorului.Pentru ca atunci cand vorbim despre un astfel de taram, acesta pare sa fie localizat undeva mai degraba in centrul sau sub scoarta pamantului, ceea ce va duce alaturi de alte informatii deformate, la teoria pamantului gol .Eroii gasind accidental sau voit o astfel de intrare, pot intra in acest spatiu inversat,care se mai numeste si lumea neagra, unde exista oameni, plante, animale neobisnuite, capabile sa faca rau celor din lumea vie.De foarte multe ori aceasta lume, se identifica cu lumea infernala a lui Pluton, desi aceasta lume este strict fictionala.Lumea cealalta exista ca realitate obiectiva ea gasindu-se pe partea cealalta a curburii terestre, despartita de lumea noastra de apele marilor si oceanelor.
Marginea lumii este vazuta in mod logic ca fiind aceea marginita de apele marilor sau oceanelor.Lumea cealalta este o lume reala, aflata in acelasi spatiu cunoscut terestru.De cele mai multe ori, aceasta lume se gaseste in Egipt dar si in Orient.

[vanghelis007]

Povestea cu Omu de Fier, cu Vioara de Unde Nu Stiu.
Este urmatorul basm din colectia domnului Ionel Oprisan. Este un apocrif al Odiseei lui Homer.Afirmatia  se bazeaza pe existenta in discursul narativ al basmului, a trei motive folclorice care pot fi regasite in epopeea lui Homer.Aceste motive, sunt:
-1)Motivul Clytemnestra.
-2)Motivul tragerii la tinta.
-3) Motivul sirenelor.
Ceea ce trebuie ca cititorul sa retina de la un basm, este ca el nu opereaza in aceeasi ordine cu motivele folclorice asa cum sunt fixate ele in cadrul epopeei sau modelului cel mai apropiat de arhetip, ceea ce poate deruta cercetarea.

[vanghelis007]

Povestea cu Fascul
Basmul lui Ionel Oprisan, este un apocrif Vetero-Testamentar.Spunem aceasta, deoarece in cadrul lui, distingem un numar de aproximativ patru motive folclorice, care au arhetipuri regasite in Biblie.Este vorba despre:
-Motivul furtului Soarelei si a lunii.
Acest motiv se regaseste in doua variante.Primul este acela al intunericului de trei zile, cand s-a produs o eclipsa totala de soare, sau soarele a fost ocultat din diferite cauze cosmice sau meteorologice locale.Cu toate acestea, literatura de specialitate, foloseste pentru raptul cosmogonic, sau furtul astrelor, o perioada istorica mai apropiata de noi, care se refera la cucerirea Israelului de catre Nabucodonosor si tararea copiilor lui Israel in robia babiloniana.Chiar daca foloseste aceasta istorie din colindele si baladele care au ca tematica raptul cosmogonic, exegeza, nu foloseste aceasta explicatie corecta, pentru a lamuri cititorul despre ce este vorba, pierzandu-se in generalitati fara nici o finalitate concreta.
-Motivul fierarului/sau al covaciului batran.
Este motivul lui Dumnezeu.El apare in Biblie cand Moise s-a dus la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.Exista aici, o referire dubla, la imaginea lui Dumnezeu aparand din rugul de flacari:
"-Mai covaci, sa-mi faci si mie un buzdugan de doua mii de ocale."
Dupa ce a facut buzduganul, l-a rugat pe covavi/Dumnezeu, sa il bage pe foc.
"Si acolo, buzduganul era bagat in foc, (...) si era rosu cum este para focului."
Am spus ca prima imagine a buzduganului bagat in focul covaciului, este de fapt imaginea lui Dumnezeu care ii vorbea lui Moise din rugul in flacari.
Dar a doua imagine care se desprinde de aici este aceea a lui Moise.Ne reamintim ca de fiecare data cand Moise vorbea cu Dumnezeu, fata lui emana lumina, fapt ceea ce a facut ca la un moment dat Moise intorcandu-se in tabara sa isi acopere fata. Acelasi motiv se repeta si in urmatorul text :
"Frate-sau ce-i spunea?-ala micu.
-Frate eu raman aici la covaciu asta.Ma duc cu oile, ma duc cu caprele la acest covaci, si tu mergi mai departe unde mai ai de gand sa mergi."
-Un alt motiv, este "motivul Sefora"
"Baiatu, stand aici, de atata timp langa covaci, a mers cu oile, a mers cu caprele, pe unde-a stiut el sa mearga, si covaciu avea o fetita si (flacaul) a cam prins drag de ea.Si nu mai vroia sa mai plece Neculai de acolo, nici in ruptul capului." Interesant este faptul, ca vorbind despre fata covaciului, povestitorul se gandeste de data aceasta la Ietro, preotul madianului.

[vanghelis007]

SPIC DE GRAU

Basmul  face parte din colectia Ionel Oprisan.Este un apocrif vetero-testamentar, care poate fi pus in evidenta, datorita motivelor folclorice continute, regasite in Vechiul Testament.Dupa introducerea in versuri, basmul vorbeste de primul motiv, acela al fetelor, sau mai bine zis al imparatului care are mai multe fete.
"Zice c-a fost si el un imparat.Acest imparat avea si el trei fete."
In eseul inchinat "Povestii lui Harap Alb", am aratat ca mentiunea se refera la imparatul (Faraonul) Egiptului.In Biblie se mentioneaza politica demografica a faraonilor din Egipt, de a da prioritate la nastere  fetelor decat baietilor, aceasta deoarece fetele, sunt mai slabe, atat ca forta fizica, cat si ca organizare sociala, ceea ce impiedica posibilitatea ca in cazul unei inmultiri excesive  acestea  sa detina privilegiul puterii.Comparativ, am aratat ca numitii copiii ai lui Israel, se auto intitulau "cei puternici", nume capatat chiar si de divinitate(Elohim=Cei puternici), prin care se sublinia pe langa un alt nivel de agresivitate si faptul ca acest popor era alcatuit spre deosebire de egipteni, si din barbati.De aici si acea legenda colaterala a amazoanelor care isi omorau copiii de sex masculin, lasand numai fetele sa traiasca.O alta baza de discutie o pot constitui surorile Seforei.La un moment dat ne intrebam daca nu cumva, exista o fictiune Biblica legata de regele preot al Madianului care are numai fete, prin acesta, intelegandu-se tot un mit pornind de la istoria Egiptului antic si de la faptul ca regii Egipteni agreeau mai mult fetele decat baietii.Din aceasta perspectiva, faptul ca Moise ii alunga sau bate pe ceilalti pastori, ajutandu-le pe fetele lui Ietro, ne face sa ne gandim la omorarea prin inecare a copiilor de sex masculin prin inecarea in Rau(Nil).Deci, am avea doua imagini diferite ale aceluiasi obiect.Tot aici, putem sa reamintim si de Ahile, care a fost dus de mama sa Thetis, la regele Licomede, pentru a fi ascuns printre fetele acestuia.Aceasta, pentru a impiedica oracolul care prevedea moartea eroului daca acesta ar fi participat la razboiul troian.
Al doilea motiv interesant, este acela al "rapirii fetelor de imparat".Cartile istoricului Herodot, fac aluzie la acest obicei barbar, punandu-l pe seama diferitelor popoare , printre care se gasesc si fenicienii.O scena de acest fel este povestita de Ulise la sosirea lui in insula Itaca.Se pare ca nici egiptenii nu erau straini de asemenea practici, din moment ce Biblia povesteste o asemenea intamplare pusa pe seama lui Avram si a sotiei sale Sarai, cand acestia, in urma unei secete cumplite anterioare celei care i-a facut pe fratii lui Iosif sa vina in Egipt, au facut o calatorie asemanatoare.
"Cand era aproape sa ajunga in Egipt, Avram i-a zis nevestei sale Sarai:
"-Iata, stii ca esti o femeie frumoasa la fata.Cand te vor vedea egiptenii, vor zice:"Aceasta este nevasta lui!" Si pe mine ma vor omori, iar pe tine te vor lasa in viata. Spune rogu-te ca esti sora mea, ca sa-mi mearga bine din pricina ta si sufletul meu sa traiasca datorita tie."
Aceeasi intamplare este pusa tot pe seama lui Avram si a lui Sarai, dar in legatura cu imparatul Gherarei, -Abimelec.
Exista si o varianta greaca a rapirii femeii lui Avram, care se intampla tot in Egipt, si este pusa de data aceasta pe seama lui Paris si a Elenei, care ajung in mod intamplator aici, in urma ratacirii lor pe mare, sau a unui naufragiu.La nivelul basmului, raptul se savarseste de catre zmei (imagine care-i reflecta pe faraonii Egiptului) iar victimele(femeile) sunt duse pe lumea cealalta(in Egipt.Aceasta tara fiind considerata ca fiind Lumea cealalta sau Lumea Mortii.Din aceasta perspectiva, ar trebui ca sa fie reganditi regii si reginele egiptene, ele fiind imagini emblematice a zeului si respectiv a zeitei infernului, corespodentii grecesti ai lui Pluton, Hades, Tanatos, Persefona.)Cel mai clasic basm al acestui conflict dintre lumea noastra si lumea infernala, s-ar putea reduce la urmatorul model repetabil:
"O fata de imparat sau o sora, este rapita de zmeu( sau de zmei,daca fetele sunt mai multe,).Zmeul este stapanul lumii infernale.Relatia care se stabileste intre victima si rapitor este aceea de casatorie.Imparatul cere ajutorul vitejilor sau viteazului care se incumeta sa mearga acolo sa o aduca inapoi pe fata rapita, drept recompensa oferind insasi fata in casatorie, si jumatate de imparatie aducatorului.Se gaseste intotdeauna cineva care sa coboare in lumea infernala.Casa zmeului este pazita de catre acesta care dispune de niste puteri fantastice.Fat-Frumos ajutat de fata reuseste sa-l invinga pe zmeu (sau pe balaur) ajunge la fata si o ia in casatorie.Daca flacaul nu se intoarce, el devine stapanul lumii infernale.Daca se intoarce, primeste fata ca premiu si jumatatea de imparatia promisa.Ceea ce se contureaza astfel in basm, nu este un model imaginar, asa cum s-ar gasi unii sa sustina.Modelul in diferite variante se regaseste si astazi, fiind daca vreti, nu numai un model cultural, ci si unul istoric.Repetarea lui in timp, a distrus granita dintre real si imaginar, in felul acesta, el putand fi pus pe seama oricarui arhetip, fie de natura culturala, fie istorice.
Exemplu.
-Avram si Sarai.Se indreapta catre Egipt, si Sarai este dusa la curtea lui Faraon pentru ca este foarte frumoasa ,menita sa fie concubina a acestuia.Din diferite motive, faraon o restituie pe femeie sotului ei,dandu-i pagubitului diferite recompense.
-Elena din Troia.Este rapita de catre Paris de la casa grecului Menelaos si dusa la Troia.Se constituie o coalitie de viteji, care pleaca impotriva rapitorului si aici se duce un razboi sangeros pentru recuperarea ei, cu distrugerea si jefuirea cetatii.
-Modelul din basm: O fata este rapita, se pleaca dupa ea, hotul este pedepsit iar fata adusa acasa, unde viteazul se casatoreste cu ea si devine stapanul unei intinse (sau jumati de) imparatii.
-Iosif.Este prins de fratii sai si sechestrat intr-o fantana, dupa care este vandut ca rob unor ismaeliti care se indreapta cu caravana catre Egipt.Aici Iosif ajunge mare prin calitatile sale si ii cheama si pe fratii si parintii sai sa vina sa locuiasca in Egipt.Dar aceasta ar constitui la un moment dat o jumatate de poveste.Reintoaecerea in lumea noastra este infaptuita de catre Moise si de ceea ce se numeste Exod.
Toata stiinta cercetatorului, consta in a descoperi modelul de care s-a servit povestitorul, si de a identifica intre mai multe modele asemanatoare, dupa motivele folclorice(care particularizeaza modelul), carei intamplari arhetipale ii corespunde basmul respectiv.Desigur, noi simplificam extrem de mult activitatea exegetului, care este mult mai complexa decat ceea ce sustinem noi aici.Dar sa ne intoarcem la basmul d-lui Ionel Oprisan.Urmeaza nasterea lui Spic de grau, locul piperului, sau chiperiului, care se rostogoleste pe jos si este inghitit din aceasta cauza de catre femeie, fiind luat de catre un spic de grau cules in gradina, dupa anumite criterii:
-Sa fie cules de catre femeia care vrea sa ramana insarcinata.
-Aceasta sa mearga in gradina.
-Mersul in gradina sa se faca dimineata cand noaptea si fortele malefice dispar, iar ziua abia incepe sa-si manifeste fortele germinatoare.
-Sa se aleaga spicul de grau cel mai inalt.
-Sa se frece spicul de grau in palma si semintele sa fie mancate.
Exista aici o fuziune care se produce intre sacru si profan, amintind intr-un fel de imaculata conceptiune.Elena Voronca spunea ca imaginea lui Hristos apare pe fata graului.Graul este de fapt Dumnezeu.De aceea painea pe care o rupe Hristos si o da discipolilor sai, este chiar trupul sau.Samanta, (boabele de grau,) este samanta lui Cristos.Ea are putere germinativa, pentru ca femeia este de fapt pamantul, Gaia, care este insamantata.Ne aflam aici in fata unuia dintre vechile mistere ale Demetrei.(Ge-mater, Mama-Pamant).Numai in felul acesta, sacrul se poate contopi cu profanul si poate sa se intample miracolul inmultirii care este unul dintre aspectele de manifestare ale sacrului.Greseala pe care o face uneori, si credem noi ca neintentionat exegeza, este ca nu urmareste ideia pana la capat.Daca vedem misterul conceptiunii, uitam ca moartea, este in conceptia vechilor greci, o reintoarcere a samantei in pamant, pentru reluarea ciclului.Defunctii sunt restituiti Zeitei Mama, Gaia, sub forma fetala, acoperiti cu sange (amitind pierderile de sange care insotesc nasterea, ) sau cu vopsea rosie, care este un substitut al sangelui dar in acelasi timp, o imagine concentrata a zorilor, pentru ca omul se naste in alt mod din groapa funerara care este deschiderea pantecului zaitei Mame, intr-un alt plan, si anume in planul universal.Sau, esate o vraja, un ritual, prin care comunitatea pregatea o noua renastere a unuia dintre membrii ei.
Hranirea cu lapte pe sub pragul casei, se refera tot la Zaita Pamant.
Nu femeia alapteaza copilul,ci zeita Mama.Femeia care alapteaza, reface memorial o scena mitica, anterioara activitatii omenesti, cand casele nu existau si gestul alaptarii se savarsea numai in natura.
In sfarsit.Pleaca baiatul in lume.
"Mergand el prin paduri si prin pustietati, a dat intr-o padure rosie de un om rosu, care statea pe o piele rosie."
Dar culoarea rosie este culoarea Feniciei, a Canaanului, a Egiptului antic.
Diavolul este intotdeauna rosu sau are in structura lui biologica, sau in hainele sale, ceva de culoare rosie:o ureche rosie, parul rosu, etc.
Infernul, este de culoare rosie, culoarea focului adancurilor.
Cand Moise s-a dus la muntele lui Dumnezeu, Horeb, Dumnezeu statea in mijlocul unor maracini care ardeau si nu se mistuiau.Culoarea acestui ansamblu daca ar fi prezentat pictural, ar fi rosul. Ca sa nu pun cititorul prea tare pe ganduri, omul rosu din poveste, este Dumnezeu din Biblie.
Pielea rosie pe care el sta, este imaginea maracinilor care ard fara sa se mistuie..Imaginea aceasta a Tatalui Creator, este dublata de Mama Creatoare, femeia rosie, care si ea la randul ei sta pe o piele rosie.Este , am putea spune, imaginea feminizata a lui Dumnezeu, sau chiar a perechii primordiale, Adam si Eva, care au fost facuti din lutul rosu al Canaanului.Este interesant faptul, ca totusi povestitorul, se refera la caderea in pacat a perechii divine, Adam si Eva.Ajungand la una dintre surorile lui, flacaul da cu buzduganul in marul de alama si il reteaza de la mijloc.El va repeta acest lucru inca de doua ori.Eroul nu face decat sa distruga legatura ancestrala a unei omeniri cantonate in acea stare perpetua de incremenire, taie legatura mistica dintre cer si pamant, distruge sexul tatalui sau si impinge cu acest gest al sau lumea spre evolutie, o obliga sa iasa din incremenirea aceea primordiala.Cu toate ca surorile sale sunt pe primul loc in ordinea urgentei, Spic de Grau, a plecat in cautarea Fetei Sprancenate, cu intentia vadita, de a o lua de nevasta.
Avem de a face cu doua basme, inadite una de alta.Primul, se refera la fetele de imparat rapite si duse in Egipt, ca o imagine a unor obiceiuri sociale de reglare demografica stravechi, la faptul ca imparatul/Faraonul Egiptului are numai fete, dar si la surorile Seforei.Al doilea basm, este o cautare a Fetei Sprancenate, care se dovedeste o amazoana inflacarata care trebuie bine strunita, apare rapirea fetei si omorarea sotului, secventa care se intampla in Biblie legat de regele David si pacatuirea acestuia cu Bat-Sheba, sotia lui Urie, pe care David il trimite sa asedieze o cetate, cu scopul vadit de a-l pierde pe sotul Bat-Shebei.Ceea ce se intampla.Primul copil din aceasta legatura extraconjugala, va muri dupa nastere, dar al doilea, facut cu aceeasi femeie se va numi Solomon si va fi unul dintre cei mai importanti regi ai evreilor.Ne-a venit aceasta idee, deoarece Spic De Grau, va ridica alaturi de paletele tatalui sau, alte palate.
"Plesneste baiatul din bici, face casele lui de aur langa casele lui taica-sau".
Este vorba despre cladirea caselor regelui Solomon si a templului care ii va purta numele.Din aceasta perspectiva, Fata Sprancenata este sotia egipteana a lui Solomon, care apare in Cantarea Cantarilor din Vechiul Testament.