Basme

[vanghelis007]

Desi basmul Scufita Rosie  ca ar trebui sa figureze potrivit Basmelor Romane a lui Saineanu in Ciclul incestului, potrivit aspectului aparent al acestuia,  cat si interpretarilor  scolii de psihanaliza si a reprezentantilor sai:Erich From si Bruno Betelheim,-despre care  vom vorbi putin mai tarziu,-basmul  reflecta un mesaj Nou Testamentar. Exista mai multe elemente care concura catre aceasta idee.
Sa ne amintim ce o intreaba Lupul pe Scufita Rosie:
"-Si ce carare alegi, cararea cu ghimpi, sau cararea cu spini?"
Iar Scufita Rosie ii raspunde:
"-Cararea cu spini."
Intelesul acestui dialog care la un moment dat pare absurd, are o dimensiune initiatica, deoarece Lupul o intreaba pe Scufita Rosie:
-Ce drum iti alegi in viata pana la moarte? Credinta in Iisus Cristos(Cararea cu spini) sau lipsa de credinta(Cararea cu ghimpi,) a necredinciosilor?
De ce va spun asta? Pentru ca in Noul Testament, Evanghelia dupa Matei, citim:
"Au impletit o cununa de spini, pe care i-au pus-o pe cap..."
De la aceasta coroana cu spini, s-a nascut aceasta superba imagine a cararii pe care omul poate sau nu sa o urmeze in viata.Daca aceasta carare, ar fi fost singura la care se face referire in text, atunci, gradul de incertitudine ca acest basm sa fie un apocrif Nou-Testamentar ar fi fost mult mai mare.
Dar Lupul, o determina pe Scufita sa manance din carnea bunicii si sa bea sangele ei, ceea ce pisicuta i-o va reprosa, desi semnificatia va fi cu totul alta.Deci pisica ii spune:
"-Nenorocito! Mananci carnea si bei sangele bunicii tale."
Iata descrierea aceleiasi scene care apare in Noul Testament, la Cina cea de taina:
"Pe cand mancau ei, Iisus a luat o paine. si dupa ce a binecuvantat, a frant-o si a dat-o ucenicilor, zicand:
-Luati, mancati.Acesta este trupul meu.
Apoi a luat un pahar, si dupa ce a multumit lui Dumnezeu, l-a dat apostolilor, zicand:
-Beti toti din el.Caci acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi, spre iertarea pacatelor."
In afara acestor doua episoade semnificative, mai exista Scufita Rosie, care este un simbol al Fecioarei-fara a se specifica daca ea este Maria Magdalena sau Maria, mama Mantuitorului. Este posibil ca cele doua femei sa figureze in cadrul basmului in ipostaza fetitei(Maria Magdalena ) si in ipostaza Maicii Batrane(Maria , mama lui Cristos.)De asemeni, Vanatorul care le salveaza pe cele doua femei din pantecul lupului (sau a Mortii), este Cristos.Ceea ce mai transmite basmul intr-un limbaj hermetic, este ca aceasta credinta in Cristos va duce la Inviere.

[vanghelis007]

Erich From si Bruno Betellheim, elevi si colegi ai lui Freud si Jung, au interpretat basmul Scufita Rosie din punctul  de vedere al psihanalizei.Ei au sugerat ca povestea  are ca subiect, confruntarea unei adolescente cu sexualitatea adulta.Potrivit acestora, Scufita Rosie este un simbol al menstruatiei,iar sticla, un simbol al virginitatii.Lupul reprezinta masculul seducator.Cele doua pietre introduse de vanator in burta lupului, dupa ce le salveaza pe bunica si pe Scufita Rosie ar reprezenta  sterilitatea  ca o pedeapsa pentru incalcarea unui tabu de natura sexuala.
Din toate aceste interpretari, unele dintre ele obscene, plecand de la teoria unor sisteme inchise,Dvs, aveti de ales un drum.Si va intrebam asemenea lupului din poveste:
-Dvs., ce drum va alegeti in viata? Cel cu spini, sau cel cu ghimpi?

[vanghelis007]

Despre Sfantul Petru.
In cartea "Tudor Pamfile/Sarbatorile la romani/Studiu etnografic (Introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O. Bucuresti 2005 ),putem citi doua intamplari interesante despre Sfantul Petru/Apocriful. Primul episod suna in felul urmator:
"Zilele treceau spre bucuria batranilor dar vesnic  isi aduceau aminte dascalul de osanda ursitoarelor (ca cei doi vor fi omorati mai tarziu de cel caruia ii dadusera viata,) si pentru asta, facand sfat cu baba, se hotara sa-si aseze feciorul intr-un sicrias frumos si sa-i dea drumul la vale pe apa Iordanului.(...) Pluti sicriul mult, pana cand intr-un tarziu ajunse la castelul cel mare si luminat al celor trei ursitori.Si ursitorii acestia ce-s?Trei mocani.Cei trei mocani dara s-au sculat cand l-au vazut venind, l-au prins cu cangile si cercetandu-l, gasira intr-ansul odorul si-l scoasera afara.Si s-au bucurat mult s-au bucurat ca pot sa creasca si ei un suflet venit de peste ape."
In cadrul acestui episod, se gasesc laolalta cateva motive folclorice , care la un moment dat s-au amestecat, s-au sudat atat de bine intre ele, incat nu mai pot fi restituite decat cu o oarecare dificultate in forma lor legendara primordiala.In acelasi timp, motivele folclorice nu mai respecta succesiunea cronologica a intamplarilor vetero-testamentare descrise.Din acest motiv apare motivul Moise cel dintai/sicriasul lasat pe apa, reprezentandu-i simbolic pe copiii lui Israel inchisi in robia Egipteana dar si in acest tinut , aceasta tara a Mortilor, ca intr-un mormant.Parintii sfantului Petru este Canaanul, iar faptul ca sfantul ii va omora, se refera la cucerirea acestui Canaan de catre Moise si mai ales de urmasul sau, ceea ce se va intampla prin foc si sabie.
Cei trei mocani, ii reprezinta pe printii ciobani, sau pe hicsosii care se gasesc deja in Egipt. In acelasi timp, ei ii reprezinta pe fratii lui Iosif, la care a fost trimis Iosif de catre tatal sau, frati care ii vor schimba destinul, prin inchiderea lui intr-o groapa/fantana  si apoi il vor vinde unei caravane de ismaeliti care se va indrepta spre Egipt/Tara Mortilor. Bucuria de a creste un suflet venit de peste ape, se refera la relatia dintre Faraon si Iosif.Numai ca aceasta bucurie nu a fost pe parcursul ei, la fel de constanta pe cat este ea sugerata aici.

[vanghelis007]

Al doilea episod apocrif, se refera la robia egipteana si in cadrul discursului narativ, ia forma urmatoare:(pg.86)
"Iisus Cristos in marea sa milostenie pentru neamul omenesc,merse odata in iad, sa cerceteze  pe pacatosii ce se muncesc acolo,si sa vada de nu este vreunul care sa-si fi ispasit pacatele si sa aiba parte de indurarea sa cea mare, ca sa-l ierte de osanda de veci.
Domnul Cristos, era cu Petrea Apostolul.Dupa ce strabati iadul in piezis si curmezis, Domnul Cristos iesi afara.Petre se uitase acolo privind la chinurile grozave ale pacatosilor si nu baga de seama cand iesi Cristos.
(...)
(Sf.Petru ) se prefacu ca ia masura iadului cu o ata ce se afla la dansul din intamplare.Incepu a bate la taruse in lung si in larg/lat, cu niste bete ce gasi pe acolo, si se facea ca tot socoteste si tot insemna mereu.
Tartorul dracilor, trimise un  scoloian de dracusor la dansul, sa afle ce face.
(...)
-Ce faci aici, Petre?
-Ce sa fac.Iaca iau masura sa cladesc o biserica.
-O biserica-D-apoi da.
(...)
Auzind tartorul de unele ca acestea facu un semn si toti dracii mari si marunti , batrani si tineri, se-adunara pe langa dansul.Nu stiu ce le sopti pe la ureche, ca unde mi se repezira necuratii frunza si iarba asupra sfantului Petru, il luara cu nepusa masa, il dusera pe sus pana la poarta iadului si-l imbrancira afara."
Asa cum primul motiv va constitui nucleul pentru balada  Miorita sau Povestea lui Harap Alb, coborarea lui Cristos in Iad se refera la prologul  baladei, si respectiv la plangerile copiilor  lui Israel aflati in robia egipteana.Acest moment apare foarte bine definit in discutia purtata de catre Dumnezeu din rugul de foc, cu Moise, pe muntele lui Dumnezeu, Horeb.Intamplarea prin care trece Sf.Petru, reprezinta ceea ce vede Moise in Egipt.Evenimentul, va fi povestit cu umor in povestea lui Creanga , "Danila Prepeleac".De asemenea, Iesirea sau Exodul, sub forma gonirii lui Ivan Turbinca din Iad o vom regasi in povestea cu acelasi nume apartinand tot lui Creanga. (In cadrul povestii Ivan Turbinca mai apar si alte informatii Vetero-testamentare, asupra carora trebuie sa fim atenti, deoarece la fel ca si mitul grecesc al lui Sisif se refera sub forma apoocrifa la un alt moment istoric identificat in scrierile biblice.) Interesant ca si la greci vom intalni aceeasi secventa vetero-testamentara a Iesirii, acolo unde Ulise il va recunoaste pe eroul Achile printr-o stratagema, dintre fetele lui Licomede.

[vanghelis007]

Ciclul incestului.
In "Basmele romane" ale lui Lazar Saineanu, intre ciclurile basmelor enumerate, se numara si cel cunoscut sub numele de" ciclul incestului".Lazar Saineanu, afirma in introducerea sa la aceasta tema(pg.445):
"Ideea despre casatoria unui tata cu propria sa fiica,este foarte veche si dateaza dintr-o epoca cand nu existau inca legile relatiunilor conjugale, care guverneaza societatile culte,cand moralitatea era inca necunoscuta.In primele epoci de evolutie sociala, legaturile cele mai sacre de rudenie, n-au impiedicat intru nimic asemenea casatorii incestuoase."
Inainte de a merge mai departe, vreau sa subliniez un lucru.Citind cu atentie  cele scrise de Saineanu, imi dau seama ca aceasta tema a "incestului"(pornind daca vreti chiar de la folosirea acestui termen care defineste un anumit tip de relatii), este abordata din perspectiva unui om care a trait in vremurile noastre, sau cel putin, apropiate de noi.Aceasta inseamna ca autorul , la fel ca si mine sau altii,este tributar modelului social cultural care l-a format , de aici si perspectiva de a judeca  lucrurile, tinand cont nu de legile sociale care existau in acele vremuri , ci de legile care exista in vremurile noastre.Este adevarat ca  in acele vremuri de inceput, nu existau:"legile relatiilor conjugale".Totusi, fara a fi partinitori, cum am putea noi sa respectam astazi-spre exemplu, -niste legi  ce ar apare in anul trei mii sau patru mii, din moment ce acestea ar reprezenta o emanare a unor conditii specifice evolutiei sociale la momentul respectiv.Acelasi lucru il putem spune despre moralitate.Privind lucrurile din perspectiva unui om apartinad cultural secolului XXI,este foarte usor ca sa concludem ca  cei din vechime nu erau morali,dar sa nu uitam ca aceasta comparatie este facuta cu secolul nostru, unde moralitatea este  oglindita sub diferite aspecte in legile sociale, dar nu intotdeauna respectate.(Evident, afirmatia din urma nu  se refera la un aspect general , ci intamplator, dar totusi si sub aceasta forma accidentala, nu putem sa-i suprimam realitatea cu desavarsire.De aici si sanctiunile sociale aplicate persoanelor prinse in flagrant.Despre ceea ce nu stim si nedovedit ca atare, nu putem spune absolut nimic.)

[vanghelis007]

Putem trage prin urmare concluzia ca in acele vremuri pierdute in timp, sau aproape uitate de timp si de oameni, cei care traiau pe planeta Pamant, nu aveau o moralitate identica cu a noastra,dar acest lucru nu inseamna ca ei erau imorali.Aveau un alt tip de moralitate, aveau o alta idee despre "casatorie" si "relatiile  de cuplu."Aceste experimente sociale, accidentale sau legiferate, au facut posibile aparitia legilor noastre de astazi.Nu uitati, inainte de a acuza de imoralitate, ca tocmai aceasta imoralitate, a stat la baza relatiilor sanatoase de astazi.
Lazar Saineanu, aminteste istoric de "Partii si Persii cei vechi,-dupa Strabon-care se casatoreau cu propriile lor mame,si in vechea Persie era sanctificata  unirea  dintre  fiu si mama. "
Pentru a fi cat mai rezumativi, amintim ca astfel de casatorii erau admise la tatari si huni, iar Atila s-a insurat cu propria sa fiica Esca.Casatorii similare erau autorizate in unele familii regale,regii egipteni trebuiau sa ia in casatorie pe propriile lor surori, si aici avem ca exemplu,Cleopatra care a luat in casatorie pe fratele sau Ptolemeu.
Acelasi lucru se va intampla cu mult inainte tot in Egipt, protagonistii fiind faraonul Mykerinos si fiica acestuia,caz care prin vechimea lui deosebita a patruns memorial intr-o serie de basme, si amintim aici de basmele domnului Ionel Oprisan
, asupra carora vom reveni mai tarziu.Legi identice exista si la inca-peruvieni, la karenii dinTenasserim(casatorii intre frate si sora, tata si fiica).Mitologia greaca cat si cea indiana, cunoaste de asemenea legaturile incestuoase dintre tata si fiica.
Legenda despre Myrrha, nu povesteste acelasi lucru?

[vanghelis007]

Myrrha-mama lui Adonis, pe care l-a nascut din dragostea incestuoasa, pe care a nutrit-o pentru tatal ei Cinyras(vezi si Adonis).A fost metamorfozata intr-un arbore de smirna.
In dictionarul lui George Lazarescu, despre Myrrha aflam urmatoarele:
"Fiica a lui Cinyrus,rege al Ciprului.Si-a iubit tatal peste masura, intr-atat incat a avut fara ca el sa stie, de aceasta legatura incestuoasa, un copil, pe Adonis (Domnul), caruia i-a dat nastere intr-un desert unde s-a ascuns de ochii tuturor.A fost schimbata apoi de catre zei intr-un mirt."
Legenda aceasta siriana, se pare ca va figura in Vechiul Testament avandu-i ca protagonisti pe Lot si fetele lui.In Geneza sau Facerea, vom intalni episodul erotic,-"Juda si Tamar":
"Juda a vazut-o si a luat-o drept curva, pentru ca isi acoperise fata.S-a abatut la ea din drum si i-a zis:"Lasa-ma sa ma culc cu tine!"Caci n-a cunoscut ca era noru-sa".(Geneza/Facerea,38;15-16).
La indieni, zeul vedic Indra, va comite acelasi sacerilegiu,(potrivit moralei noastre actuale) cu fiica sa Ahalya.
Aceasta este o foarte scurta trecere in revista a unor intamplari istorico-legendare,care fara sa preamareasca incestul, vin si arata ca acesta se practica foarte liber in antichitate, fara prejudecatile noastre actuale.Este oferit aici inca un exemplu din poezia noastra populara, si anume, balada "Soarele si luna",despre care insa vom vorbi mai tarziu.

[vanghelis007]

Potrivit lui Saineanu, ciclul Incestului, cuprinde doua tipuri principale,dupa cum copila inocenta scapa de persecutia parintelui sau,ascunsa sub diferite haine sau obiecte.Sau ea, sufera o mutilare si-si recapata printr-o minune membrele ciuntite.Avem asadar, potrivit autorului, pe de o parte tipul Peau-d'ane sau al "stravestirii" si tipul"Fetei cu mainile taiate."
Inainte de a merge mai departe, trebuie sa mai spunem ceva.Nu negam faptul ca unele basme sau legende mitologice,au ca motiv principal si in aceeasi masura, real, motivul incestului.Atrag atentia insa cititorului, ca uneori motivul incxestului, se dovedeste a fi fals, deoarece el este prezentat sub o forma simbolica.Ori acest simbolism, care este inca ignorat de exegeza, din cauza greutatii de a gasi valoarea de semnificatie istorica a  simbolului(sau simbolurilor) in cauza,vine si da o alta explicatie realitatii care se afla sub vesmantul acesta contestat al unor relatii care in clipa de fata sunt condamnate de societate ca fiind nefiresti.Ati vazut filmul Troya cu Brad Pitt? Intr-o secventa finala, dupa caderea Troyei, Helena va fi violata de Agamemnon ca o descarcare emotionala a tensiunilor acumulate din cauza razboiului.Interesant ca acest viol, va servi  Clytemnestrei, sotia lui Agamemnon si  amantului ei(care era var cu ea) Egist, ca motiv pentru omorarea sotului.Motivul real legendar se spune ca ar fi fost omorarea Ifigeniei fata celor doi, desi numele Ifigenia,este alcatuit din cuvintele Ifis(sau Efes) si Genezis (nascuta), care da nastere la cateva interpretari:
-Denumirea Efesului, in sensul ca "S-a nascut Efesul", sau:'Cel care s-a nascut: Efesul".
-Poate sa fie o referire la o colonie a Efesului: Ifis(Efes) si Genezis (nascut din).
In felul acesta, moartea Ifigeniei, poate sa fie vazuta ca o cucerire a acestei cetati,sau a unei colonii care apartinea acestui Polys grecesc.
Violarea Helenei, poate fi o explicatie  acceptata social, care poate ascunde un incest legendar al tatalui, Agamemnon, asupra fiicei sale Ifigenia.Stim ca fata a disparut si a devenit preoteasa a zeitei Artemis, potrivit unor variante mitologice.In mod cu totul curios, Agamemnon se va intoarce acasa dupa razboi, cu o preoteasa-Cassandra,-fiica regelui Priam si a reginei Hecab.Aceasta ii va prezice lui Agamemnon ca va fi ucis, lucrul care se va intampla cu exactitate, ceea ce va diferi fiind ordinea in care se va savarsi omorul:
Clitemnestra o va ucide mai intai pe ea, pe cei doi fii pe care ii avea cu Agamemnon si apoi pe infidelul ei sot.Exista ceva pe care dvs. stiti, chiar sub o forma vaga.O persoana laica poarta un nume.In momentul cand ea intra in acest univers al sacrului, numele ei se schimba.Ma intreb, la modul speculativ, iesind putin din cursul narativ, daca nu cumva Agamemnon,era un tata incestuos.El a luat-o pe Ifigenia sub pretextul sacrificarii rituale, i-a schimbat numelecare s-a transformat in Cassandra, a facut copii cu propriul sau tata si omorarea lui Agamemnon si a  fiicei sale incestuoase s-a datorat descoperirii acestor legaturi primejdioase de catre Clitemnestra.

[vanghelis007]

Tipul Peau-D'Ane,-dupa  Saineanu, cuprinde trei peripetii.Cand autorul Basmelor Romane foloseste o astfel de denumire,peripetiile nu sunt decat motivele folclorice la care fac referinta folcloristii de mai tarziu.Aceste motive sunt:
-O femeie sfatuieste la moarte pe barbatul ei sa nu ia de sotie decat o femeie care sa ii semene.
-Parintele se hotaraste sa ia de sotie pe propria sa fiica.
-Ca sa scape, copila fuge in alta tara, cu trei randuri de haine,unde se marita cu un  fecior de imparat.
Cuvintele femeii pe patul de moarte, au valoare testamentara.Cand se gaseste pe moarte, Iosif le cere copiilor lui Israel sa ia cu ei oasele lui(de fapt corpul mumificat) si sa-l ingroape in tara unde s-a nascut si a trait inainte de robia egipteana.)In  balada Miorita, ciobanul cel mititel lasa un testament mioarei azdravane(care ii reprezinta pe copii lui Israel) , cu privire la modul de inhumare: locul ales, obiectele sacre de care are nevoie.Ori cantecul fluierelor in bataia vantului, nu are decat un scop, si anume sa aminteasca de defunct.In acest sens si doleanta femeii muribunde, de a fi inlocuita cu o fiinta asemanatoare, se refera la pastrarea amintirii ei de catre sot si dupa moartea ei.Spun asta pentru ca s-ar putea la un moment dat cineva sa spuna ca sugestia incestului, porneste de la aceasta femeie.Nu.Ea nu doreste decat sa traiasca in amintirea barbatului, sa-si continue viata alaturi de el, prin aceasta noua nevasta propusa, care sa ii semene.Noua partenera nu este cea care preia doar functiile femeii in relatiile de cuplu, si este daca vreti, mai mult decat un substitut sau o clona.Este un fel de reinviere a defunctei, care desi moare, continua sa traiasca prin acea femeie si sa ramana vesnic langa sotul ei.

[vanghelis007]

Ori parintele isi da seama de un lucru, dupa ce cauta acest substitut in lume, ca varianta cea mai  idealizata, corecta , a  sotiei, o reprezinta fiica.Ea este nu numai copia perfecta a mamei  si deci a sotiei , dar este insusi sotia,pentru ca este cum se spune popular, o bucata rupta din ea.Avand aceasta revelatie, parintele ia hotararea de a se insura cu propria sa fiica.
Desigur, exista o serie intreaga de motivatii care se pot suprapune sau o pot inlocui pe cea dintai.Putem vorbi astfel de conservarea si transmiterea regalitatii pe aceeasi cale ereditara.Ori lucrul acesta nu se putea savarsi decat cu acceptul comunitatii, de legile social-culturale care o guverneaza.Putem vorbi deopotriva de faptul ca exista un accident , datorat sistemelor inchise, ceea ce face ca o serie de probleme sa se rezolve numai la nivelul familiei.Ceea ce poate fi convenabil si comod pentru o parte, poate sa nu reprezinte insa o realitate convenabila in ansamblu.Din acest motiv fata fuge.De aceea in basm ni se spune ca ea este captiva,ca este tinuta  prizoniera de catre balaur sau de zmeul cel urat dar puternic,personaje negative care potrivit scolii de psihanaliza a lui Freud sau Jung, il reprezinta din punct de vedere simbolic pe parintele incestuos.Pentru  a o scapa de sub dominatia parentala nefireasca-potrivit conceptiilor noastre de morala actuala,-Fat-Frumos, este solutia perfecta.El este cel care va determina o revolutie in acest sistem inchis, familial, se va insura cu fata fugita si gasita in mod intamplator, o va ajuta sa fuga, de sub dominatia tiranica a familiei sale,alcatuita din creaturi  malefice(uneori fata este chiar odrasla diavolului), sau se va lupta in mod repetat  cu zmeul sau balaurul, pana la victoria asupra lor si obtinerea  manei celei dorite.
Variantele tipului, sunt:
Basmul tip Gainareasa,basmul  muntean Departe, departe, variantele ardelene Fata de imparat cu stea in frunte, Lisandra, variantele banatene: Fata imparatului in coteneata, Fata imparatului Gascareasa, varianta macedo-romana: Popa ia de sotie pe fie-sa.
La Saineanu mai gasim mentionata  traditia helenica a lui Shiton si fie-sa Pallene, micul roman bizantin L'histoire de la belle Helene de Constantinople, versiunea napolitana Ursoaica, versiunea italiana Zuccaccia (Dovlecelul),s.a.m.d.