22 Noiembrie 2024, 19:43:24 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: [1]
  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Putere...efemeră  (Citit de 9046 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
acdc
Vizitator


Adresa de email
« : 19 Februarie 2017, 19:02:55 »

  Oh, puterea asta e lucru mare. Are variante lexicale multiple. Se etalează în medii diverse, înbrăcînd forme variate. Ca un făcut, totuși, valențele sale tind mai totdeauna către cote maxime, îmbătînd cu ușurință spirite încinse. Importanța termenului este de netăgăduit. Acest element al lexicului mondial, cu înțelesul mai larg, faptul de a putea, este iată un verb, cum altfel, puternic definitoriu, depășit într-o anume ierarhie doar de genericul precum și atotputernicul a fi. Acesta din urmă, în măreția cuprinsului său, de ordin morfologic, întrucîtva chiar etimologic, este întrevăzut, resimțit chiar, ca matcă a tot ce există, a întregului bagaj existențial. A fi, puternic afirmativ, rezumă cu maximă conciziune, existența acestui bagaj. Dacă vreți, se substituie subiectului întregii realități, acestuia subordonîndu-i-se totul. Ei bine, a putea, un alt megaverb, neîndoielnic cu caracter puternic pozitivist, deasemenea, este văzut ca desfășurător de energii. Practic acesta posedă caracter de potențial, forță, în final influență. Acesta este deci verbul ce definește întreaga mișcare cu finalitate în general calculată. Altfel, plutim într-o lume a iluziilor, manifestînd o sete nestăpînită de putere, ce nu aduce decît o liniște înșelătoare însă. Înotăm într-un ocean de automulțumire indusă de iluzia puterii, neproductivă în cvasitotalitate. Ne păcălim cu nonșalanță spiritele însetate de real. Ne cocoloșim săracul ego. Da, plătim tribut arealului sever în care ne-am format. A rezistat, s-a propășit cel mai puternic. Ne-a intrat în sînge spiritul de luptă, de întrecere, spiritul forței, al puterii cu orice preț. Vrem putere, ne arătăm puterea în stradă, acasă, pe arenele sportive, pe arenele politice, peste tot. Sîntem aserviți verbului a putea, nu mai luăm deloc în seamă verbul număru unu, a fi. Totul se învîrte în mod artificial, eronat, în jurul puterii, al potenței, al forței. Departe de a fi numai un scop în sine, iluzia se lasă înghițită pe nemestecate, subiectul teoretic maculat fiind de motivații practice, lăsînd locul gol. Adevărata forță este dragilor mușuroiul, nu furnica.
Memorat
Pagini: [1]
  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: