16 Noiembrie 2018, 23:53:00 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: [1]
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Jocul Infinitului  (Citit de 740 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
acdc
Vizitator


Adresa de email
« : 01 Iunie 2016, 12:18:37 »
Răspunde folosind un citatCitat

  Dragii mei, intotdeauna am incercat sa intelegem, sa definim realitatea inconjuratoare. Intelegerea noastra este insa neindestulatoare, limitata d.p.d.v. al masurii exacte a sistemelor. Pentru coerenta, sintem nevoiti sa folosim diverse artificii lingvistice, termeni cvasi-clari. Printre acestea si renumitul Infinit. In raportarea noastra la vastitatea mediului inconjurator referential, folosim des acest termen. Avem nevoie deci sa estimam, sa comparam, sa ne delimitam in spatiu clasic sau virtual, fizic sau ideal, asa ca Infinitul, cu toata ambiguitatea termenului ne este de real folos. Ei bine am putea spune ca totusi, multe referiri la Infinit, sint destul de neclare, destul de neconcludente, stravezii in raport cu asteptarile, cu dorintele de exprimare in diverse situatii a diverselor simtiri. Intuitia ne poate spune ca avem de-a face practic cu multiple dimensiuni ale infinitatii.  Strict matematic, ar fi un nonsens, dar, pentru definirea cit mai exacta a unei stari, a unui fenomen, vom descoperi nevoia de de a fi cit mai clari in manipularea acestui inedit termen, in sensul originalitatii acestuia. Asadar, nu e greu de observat ca, sa zicem, in domeniul ce flirteaza cu geometria, tinind cont de faptul ca punctul material, fiind cel mai mic model al unui corp, de marime neglijabila, dar purtator de masa, rezulta cu inerenta ca l-am putea considera ca fiind potential detinator al unei infinitati ”mici” de puncte geometrice. Ei bine, daca luam in studiu un segment de dreapta, oricare ar fi marimea lui, putem aprecia ca acesta contine o infinitate ”moderata” de puncte geometrice. Mergind mai departe, o dreapta , nelimitata fiind, contine fara echivoc o infinitate de puncte geometrice. Avansind pe scala corpurilor geometrice, vom vedea ca un plan, care contine la rindul sau o infinitate de segmente de dreapta, contine in acelasi timp o infinitate”extinsa” de puncte geometrice. Ei bine, cind e vorba insa de corpurile tridimensionale, aici putem aprecia ca acestea, continind un numar infinit de planuri, am putea deduce ca acestea contin un numar infinit ”urias”de puncte geometrice. In fine, daca ne referim la Univers, in incercarea de investigare a dimensiunii acestuia, vom putea observa ca in infinitatea lui, acesta contine o infinitate ”colosala” de puncte geometrice. Este adevarat ca termenii de comparatie amintiti, sint aleatorii, devenind subiecte momentane,temporare  in demersul deductiei. Asadar, aceasta teoretizare, vero sau pseudoteoretizare, cum vreti sa-i spuneti, ne poate indica faptul ca in nevoia de a cintari cit mai exact raporturi macro existentiale, putem tine cont de o anumita scara ”valoroasa” a multimilor infinite. In consecinta, putem considera ca o infinitate minimala este mai putin cuprinzatoare decit o infinitate ”colosala”. Personal, mi se pare evident acest aspect, si cred totodata ca am putea sa ne referim in acest sens, fara grija unei necuviinte, fara a minimiza insa cardinalitatea deja evidentiata in termeni abstracti algebrici, apreciez, insuficient relevanti.
Memorat
Pagini: [1]
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: