Pseudo demos kratos

[acdc]

  Vedeti dumneavoastra, echilibrul general, cu reflexe de existentialism, egocentrism pronuntat, idealism, pragmatism,psihosomatism, geopolitism, de viziune a normalitatii precum si normalizarii mediului natural, de ordin social, cultural, estetic, demografic, religios, etc, toate trecind prin sau avind tangenta cu economicul, sint sau ar trebui tinute in friu de doritul, preconizatul etatism globalizat. Ei, da, dar cum ar trebui sa actioneze societetea, comunitatile, cu ce oameni, cu ce elite ? Sistemele politice actuale au forta sa distinga din multimi  adevaratele valori umane ? Pai, dragii mei, astazi ne contrazicem singuri, ne amagim cu neinplinite asumari, ne batem in piept cu dezideratul democratiei precum nevinovatele primate fratesti. Nu stiu in ce masura sintem constienti de megarealitatea ce frizeaza ridicolul, absurdul, o drama cu accente burlesti, in care ne zbatem in marcate, fortate, vinovate medii paranoide. Avem nesansa de a ne insusi cu toptanul, in masa, conivente adevaruri fabricate, puse intre ghilimele, sofisme cocolosite, adevaruri vopsite in culori calde de marketingul desantat mai vechi sau mai nou. Am mincat” carne ”oprita, sintem napustiti de vircolaci, si totusi este aproape perceput ca inutil faptul ca multitudinea aspectelor banuite de atrocitate chiar, ce ni se releva, ne lasa reci iar, si iar, si iar, ne face straini in tara straina, ne lasa indiferenti intr-o complice inactiune. Avangarda elitista existenta la moment, ne mina  pare-se, intr-un halucinant parcurs spre un grabit, inevitabil  final. Ariergarda e prea slaba, motaie in fotolii cu arcuri rupte. Ce ar trebui deci sa alegem, dictatura simbriasilor, dictatura incrincenatilor pantofari, sau eleganta opresiune a adevaratelor elite ? Oh...Democratie, ciudat, interesat  subterfugiu lexical, gaselnita blinda, lup cu sapte piei, nevinovata fata morgana. Elite ziceam, da, elite sanatoase. De unde sa le luam, cum sa ajungem la ele ? De ce avem nevoie de elite ? Pai dragii mei, propriu democratiei, votul universal (sufragiu universal ), principiul de baza al democratiei, consta in acordarea dreptului fiecarui cetatean adult cu discernamint deci, de a-si exercita activ si pasiv dreptul de vot. Cum bine zice dar,  Dexul nostru cel de toate zilele, discernamintul este facultatea de a discerne, de a patrunde, de a judeca si aprecia lucrurile la justa lor valoare, asadar, a deosebi, a judeca limpede, cu patrundere si cu precizie. Vedeti dar, dragii mei , se pune problema unor inalte virtuti, fine  calitati, ce nu au prea multe in comun cu marea masa. Sa fim realisti, poporul este suveran, dar prin reprezentanti. Acum, citi reprezentanti, unul sau mai multi, tot poporul poate sa aleaga. Votul insa, astazi, este slabit pe fond, in asa masura incit nu ne lasa sa ajungem la visata civilizatie. Actualul sistem, nefinisat, cu multiple inadvertente, nu trage apa la moara noastra. Sintem constienti ca nu e bine, democratia este un concept vechi, solid, minunat, dar cu desavirsire neconvingator. In medii conservatoare, se afirma ca deocamdata nu s-a inventat alt sistem de guvernamint mai adecvat, mai select, mai productiv, mai promitator, dar, observ, nici nu vrem sa schimbam ceva, nici noi, nici altii. Ne complacem,e mai comod. Asa am apucat, nu ne fortam. Mai ”nainte, a stralucit aristocratia, direct, pe fata. Astfel, in invalmaseala bezmetica aproape a  timpurilor trecute, nu mai putin insa proprie si zilelor noastre, aristocratia, dintr-un termen relevant pozitivist,care insemna ”cei mai buni conduc”, printr-o involutie semantica datorata tarelor unei societati bazate pe interese, cu exacerbate instincte primare, a fost perceput ca fiind pe rind sinonim cu plutocratia, oligarhia, cu monarhia, in termen, gresit considerat de multi ca fiind peiorativ. Aristocratia propunea cu adevarat ca friiele societatii sa fie tinute de elita societatii,o entitate compusa a elitelor comunitatilor locale, prin elita intelegindu-se un grup restrins de oameni dotati superior dpdv al inteligentei, intelepciunii, pregatirii tehnice, economice, culturale, etc, indiferent de virsta, de avere, de conditie sociala, de apartenenta la diverse curente politico-sociale. Astazi, ascultatoarea noastra natie, joaca in hora linceda a democratiei, dupa o muzica nefericit pusa in portativ, de altii. Nici o problema, dar, probabil ca n-ar fi rau, am mai spus-o, sa actionam un pic asupra regiei,  sa punem si un praf de calitate in exercitarea votului, intru ridicarea standardului potentelor alesilor, implicit a standardului activitatii politice a acestora. Ridicarea nivelului de discernamint al alegatorilor, mi se pare iarasi de mare importanta. Sa ne gindim asadar la discernamintul si chiar profesionalismul de care trebuie sa dea dovada comisiile angajate in trierea tinerilor ce acced in diverse directii culturale, tehnice, stiintifice sau chiar politice, la niveluri ridicate de calitate, in diverse institutii de invatamint sau chiar economice. Ei bine componenta acelor comisii nu suporta prezenta cetatenilor strazii. Acolo, isi gasesc locul persoane cu un anumit grad de elevare, capabile sa imprime credibilitatea, legitimitatea alegerii subiectilor cu optiuni calitative. Ignoranta, in acest context, nu este deloc binevenita. Va dati cred seama cum ar fi sa stampilam noi ascensiunea unor neaveniti in inaltele foruri ale Belcanto-ului. Ar urca pe scena tot felul de paiate, care mai de care” tari in gura”. Tot asa si in demersul propriu al stabilirii unei anumite ierarhii calitative politice, unui anumit parcurs de o mai inalta, elevata finete, de un mai inalt rafinament. Bineinteles ca si scenariul unui valoros demers public, politic, comporta unele rescrieri, pe care, personal insa,  nu mi le permit. Remarc insa, eventuala pregatire scenica cu ajutorul mai noului arbitru tehnic, computerul, caruia nu i se pot pune in sarcina eventuale comportamente electorale injuste. Cu programe adecvate, specializate, se pot cintari nepartinitor potente fizice, intelectuale si chiar psihice ale eventualilor aspiranti, degrevind in mai mica sau mai mare masura responsabilitati umane predispuse la frauda.