22 Iunie 2018, 11:12:46 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: [1]
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Italo Calvino - Daca intr-o noapte de iarna un calator...  (Citit de 5677 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
maria_dobos
Vizitator
« : 06 Martie 2009, 21:22:30 »
Răspunde folosind un citatCitat

O carte despre placerea de a citi....ce oare cauti atunci cand citesti o carte? Intrebari sau raspunsuri? Siguranta, claritatea sau incertitudinea? Urmaresti sensul aparent clar al naratiunii sau tot timpul ai impresia ca se ascunde ceva mai mult dincolo de tot ceea ce este prezentat ca fiind real? Cauti realitatea sau preferi sa evadezi in propria-ti minte? Si dintre atatea zeci, sute sau mii de carti, miloane, ce anume te face sa te opresti asupra uneia singura?

„Carti Pe Care Nu Le-ai Citit, Carti De Care Te Poti Lipsi Sa Le Citesti, Carti Create In Alte Scopuri Decat Lectura, Carti Deja Citite Fara Sa Fost Nevoie Sa Le Deschizi Pentru C aApartin Categoriei Cartilor Deja Citite Inainte De A Fi Scrise, Carti Pe Care Daca Ai Avea Mai Multe Vieti de Trait Le-ai Citi Si Pe Acestea, Carti Pe care Ai Intentia sa le Citesti, Dar mai Inainte Ar Trebui sa Citesti Altele, Carti Pe Care Toti Le-au Citit Deci e Aproape ca si cum Le-ai Fi Citit si Tu, Carti pe care De Atata Vreme ai Programat sa le Citesti, Carti Citite cu Mult Timp in Urma pe care Ar Fi Momentul Sa le Recitesti, Carti pe care Te-ai Prefacut Intotdeauna Ca Le-ai Citit dar ar fi Momentul Sa Le Citesti Cu Adevarat....”.....eu am cam ametit...yahoo_giggle

Subiectul Romanului:  CITITORUL care incepe de 10 ori sa citeasca o carte, mereu alta, pe care, datorita mai multor imprejurari nefavorabile, nu reuseste niciodata sa o termine...zece povesti diferite care poti spune ca reflecta coordonatele majore ale literaturii mondiale...nu stiu despre voi, dar eu ador inceputurile yahoo_huggs si fiecare dintre aceste romane reuseste sa contureze in cateva pagini o lume intrega...cam stranie, dar completa.

Dupa atatea inceputuri fara sfarsit, te intrebi, oare orice poveste trebuie sa aiba in mod necesar un inceput si un sfarsit?.... unul dintre Cititori afirma la final: „ sensul ultim la care trimit toate povestirile are doua fete – continuitatea vietii, inevitabilitatea mortii”....Oare chiar la atat se reduce fiecare carte?... inca nu stiu...
« Ultima modificare: 07 Martie 2009, 17:06:26 de către Lucian Velea » Memorat
Pagini: [1]
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: