23 Noiembrie 2017, 13:18:31 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 47 48 [49] 50 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 388528 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #480 : 15 Noiembrie 2015, 09:34:18 »
Răspunde folosind un citatCitat

In conflictul sau cu Tyfon, acesta reuseste vremelnic sa il invinga pe Zeus, taindu-i tendoanele si muschii bratelor si picioarelor, azvarlindu-l dupa aceea pe Olimpian intr-o pestera. Este salvat de Hermes si Zeus se razbuna lovindu-l cu trasnetul si ingropandu-l sub muntele Etna. Daca tinem cont ca numele titanului  inseamna : "a fumega, a orbi pe cineva"vom observa ca acest conflict primordial, se va transforma in scena orbirii lui Polyfem de catre Ulise. Este desigur o propunere de discutie, o abordare care ramane libera pentru exegeza in masura in care este interesata de acest lucru. Sa mai spun ceva. Daca Tyfon este sinonim cu muntele Etna, ( si cu Polyfem) putem stabili ca scena orbirii lui Polyfem s-a produs odata cu eruptia vulcanului Etna, grecii colonizatori fiind martorii oculari legat de acest eveniment grandios si inspaimantator.O a doua idee, este legata de infrangerea temporara a lui Zeus. Acest lucru devine explicabil daca tinem seama de cateva aspecte simbolice. Zeus simbolizeaza cerul. Eruptia vulcanului Etna, nu a facut decat sa umple cerul cu pacla, cu fumul combustiilor telurice, astfel ca oamenii au considerat ca Zeus / Cerul, a fost cucerit de titan. Dupa terminarea acestei activitati extreme vulcanice, cerul a redevenit limpede si atunci s-a considerat ca Zeus a castigat batalia.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #481 : 26 Noiembrie 2015, 07:51:37 »
Răspunde folosind un citatCitat

Naramza a frumoasa.( Basmele romane,-G.Dem. Teodorescu.)

Basmul debuteaza cu fata de imoparat cea frumoasa care este pedepsita de catre mama ei vitrega, din cauza motivului rivalitatii  pe care putem sa il numim"Cea mai frumoasa."Motivul il gasim la Fratii Grimm in basmul cu un continut similar: "Alba ca zapada si cei sapte pitici." Fiecare povestitor care a  citit varianta istorica a razboiului troian,  a razboaielor medice povestite de Herodot, ori alte variante potrivit surselor, este impresionat de cate ceva si  asa cum este normal, pune in cadrul basmului amanuntele acelea iesite din comun. Sub simbolismul cuvintelor din basm, istoria revine la forma sa reala.Mastera cea rea vrea s-o omoare pe fata, o da pe mana unui gealat care insa o lasa in voia Domnului si fata rataceste ajungand la casele unor zmei. Se implica in viata lor, zmeii o accepta ca sora si pentru ca este tanara si frumoasa, i-au construit niste case deosebite de a lor: "Si ce facura si dresera,  ca deasupra casei  ridicara trei foisoare de sticla care se-nvarteau dupa soare si-o pusera sa locuiasca acolo, osebit de dansii."
Ceea ce este povestit aici, reprezinta constructiiled care s-au facut pe Acropola Ateniana, dupa care zmeii, piticii sau mesterii cetatii au adus aici, statuia Atenei.Simbolismul marului aruncat de zeita Discordiei, Eris, se transforma in basm intr-o pereche de cercei si ulterior in niste prajituri otravite. M-am intrebat cum este si normal, de ce anume, in loc de mar au aparut in basm cerceii. Foarte simplu. Fructele marului sunt rotunde si stau agatate de ramurile acestuia. Cand eram copil, vecinele mele se jucau cu ciresele agatandu-le cate doua de urechi, transformand aceste fructe in cercei vegetali. Dar marul este prea mare ca sa poata fi folosit ca cercel, asa ca mastera, sub imaginea unei femei batrane si bine intentionate ii daruieste nu un mar  ca in alte basme ci o opereche de cercei otraviti. Mai tarziu, cerceii sunt inlocuiti de catre prajiturile otravite, marul supravietuind prin sugestia de dulce care o risipesc prajiturile respective. Fata moare, zmeii se pregatesc sa o ingroape si atunci apare un tanar fiu de imparat care o revendica asa cum este ea, moarta sau vie.Scena care se desfasoara acum in fata noastra este legata de furtul Palladionului. In timp ce zmeii se bat cu oamenii lui Ulise si ai lui Titid Diomede, acestia fura statuia Atenei si dispar cu ea. Vreau sa atrag atentia, ca basmul povesteste despre moartea masterei care s-a sinucis cu ajutorul unei cutit. Interesantb este ca Agamemnon, fratele lui Menelau va fi omorat in timp ce facea baie de catre sotia sa Clitemnestra,soarta care o va impartasi si Xerxe , fiind omorat din cauza unei "revolutii " de palat.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #482 : 26 Noiembrie 2015, 23:30:20 »
Răspunde folosind un citatCitat

Fat-Frumos si fata  Crivatului - G.Dem Teodorescu, Basme Romane.

Toate cercetarile de investigatie, aceasta arheologie culturala pe care o savarsim aici sub ochii Dvs. se transfiorma la un moment dat pe masa cititorului, in propuneri de a vedea motivele folclorice dintr-o anumita perspectiva. Propunerile nu sunt batute in cuie. Ele nu reprezinta inchiderea cercetarii dupa ce materialul de hermeneutica este parcurs. Cei care se ocupa de cercetare au libertatea de a vedea lucrurile din perspectiva lor, venind cu argumente rezonabile in acest sens. Basmul de mai sus face parte din ciclul Solomonian, despre care am amintit in unele basme si balade din folclorul nostru romanesc si universal. Ele au aparut sub influenta Vechiului Testament, sau independent de acesta, devenind prin prezenta lor simbolica niste  scrieri sacre de natura profana, atata timp cat continutul mesajului transmis nu este cunoscut sau dezvaluit. In urma unei fagaduieli facute, fiul unui imparat este obligat sa mearga la Crivat-imparat si sa il slujeasca. Prima imagine care ne atrage atentia este de natura comparativa:
"Cand intra in curte, toate slugile se-adunara sa priveasca asa mandrete de flacau
inalt ca bradul,
vartos ca stejarul
su rumen ca bujorul,
ca prin partea locului toti erau
sui ca vantul
si galbui ca pamantul."
De la aceasta afirmatie incepem sa ne intrebam mai multe lucruri. In ce masura afirmatia autorului isi pastreaza autenticitatea initiala, daca aceasta descriere este corecta sau nu, in cea de-a doua posibilitate lasand loc jocului interpretarii. Pentru ca potrivit altor surse cu privire la pamant, acestea spun altceva. Pamantul este descris ca avand culoarea rosie, alteori culoarea pamantului fiind cea care este imprumutata de catre locuitorii care vietuiesc in anumite locatii. Astfel vom intalni denumirea de "pieile rosii" ca in cazul indienilor americani, "Marea rosie"-cu referire la unele denumiri geografice specifice unor locuri, "oameni rosii", "oameni negri", "oameni galbeni", "raul galben" s.a.m.d. Nu mai departe decat in "Cantarea cantarilor",  fata lui  Faraon" pe care Solomon o va lua de sotie, va spune:
"Sunt neagra, dar sunt frumoasa, fiice ale Ierusalimului. cum sunt corturile Chedarului, si cum sunt covoarele lui Solomon."
Aceasta printesa egipteana sau etiopiana, care  face parte din familia "fetzelor arse" cuvantul etiops insemnand chiar acest lucru subliniaza acest amanunt, aceasta apartenenta in versul imediat urmator:
"Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa , caci m-a ars / privit soarele..."
Sosirea fiului de imparat il va determina pe Faraon  sa il supuna unor munci grele pe care reuseste sa le rezolve cu ajutorul fetei lui Faraon. In realitatea istorica, muncile sunt legate de cladirea templului de catre Solomon si cladirea casei sale pentru  fata lui Faraon
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #483 : 27 Noiembrie 2015, 09:21:49 »
Răspunde folosind un citatCitat

Incercarile la care este supus Fat-Frumos in poveste sunt:
- Sa curete o leasa de maracini si locul acela sa devina o holda de grau din care, flacaul sa ii duca imparatului paine  calda pe tava a doua zi dimineata.
-sa curete un loc de o padure deasa si pline de halaciuga-desisuri-pe care pana a doua zi sa o prefaca intr-o vie frumoasa.Din aceasta vie, Fat-Frumos sa ii aduca imparatului  struguri pe tava.
-Sa construiasca de la casele imparatului-putem folosi  fara sa gresim forma-de la casele imparatesti- pana la palaturile imparatiei vecine un pod de aur, marginit de pomi roditori,prin care sa cante fel de fel de pasari cu glasuri si cantece deosebite.La capatul podului sa se gaseasca o fantana,iar la celalalt pod , o biserica de ceara , cu icoane si strane de ceara, cu popi de ceara.
-Ultima incercare este putin mai morbida si consta in aducerea inelului  mamai moarte a zgriptoroaicei de faraoance, cerceii din urechi  condurii din picioare si basmaua din mana.
Mai adaug ca Smanda, fata vrajitoarei batrane, il cheama pe Fat- Frumos la ospat si duopa ce acesta adoarme de fiecare data  isi cheama prin vraja slugile ei credincioase pe care le are sub stapanire si dupa ce sfarseste incantatia chemarii, le spune ce trebuie sa faca pana a se lumina de ziua. Sa nu uitam ca Solomon era considerat in trecut ca fiind stapan peste duhuri, ca el putea sa le cheme si sa le ordone sa faca orice. Daca lucrurile par poate un pic stranii spuse in felul acesta, vreau sa amintesc ca numele de duh, substituie in multe cazuri pe acela de om, separarea termenilor intre ei provocand confuzii. Mai vreau sa atrag atentia asupra incercarii a doua si respectiv a treia, unde este vorba de taierea unor paduri si respectiv de construirea unui drum marginit la capete de o fantana si de o biserica.
Hai sa vedem ce face regele Solomon ope umerii caruia aruncam povara acestui basm.
( 1 Imparati (1 Regi ) 4,5,6...
"Solomon a trimis vorba lui Hiram:
(...)
Iata am de gand sa zidesc o casa Numelui Domnului, Dumnezeului meu(...) Porunceste  acum sa se taie pentru mine cedri din Liban."
La acest lucru se refera si basmul. La construirea bisericii ( de fapt unui templu ) inchinata lui Dumnezeu, constructie pe care datorita vremurilor framantate, regele David nu a putut sa o savarseasca ramanand ca Solomon sa o aduca la bun sfarsit.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #484 : 27 Noiembrie 2015, 19:48:53 »
Răspunde folosind un citatCitat

Dincolo de ce s-a intamplat in cadrul basmului cu corespondentele de natura istorica,-exista in istorie si descrierea fantanii ope care o vom reda intr-o paranteza si descrierea copacilor mai mult cu fructe decat cu pasari, va aparea in cadrul basmului ceva foarte important peste care exegeza s-ar putea sa treaca fara sa acorde o mare atentie momentului. ( In Vechiul Testament, pomii sunt de fapt cei doi stalpi  de arama construiti de mesterul Hiram pentru Solomon  Se poate citi despre ei in
" 1 imparati / 1 regi,-"Cei doi stalpi de arama. Imediat dupa aceasta descriere amanuntita, apare descrierea fantanii: Marea de arama, ligheanele de arama. Capacitatea acestui vas de bronz semanand cu un lighean de bronz  sprijinit oe doisprezece boi, era de  doua mii de vedre.Si iata un amanunt legat de ceea ce spuneam inainte cu privire la printesa egipteanca. Aceasta printesa etiopianca se pare ca a murit -posibil otravita-fiind ingropata in mijlocul unei balti, a unui lac sau unei ape:
"Vazand ca nu poate sorbi atata apa, ca sa prinda rata, incepu s-o blesteme si cu cheile sa faca semne vrajitoresti.
-Sa ramai muica ca o stana de piatra. Trei anisori sa te bata vanturile, ploile  si arsita soarelui."
Ar fi interesant pentru istorie ca acest mormant al printesei egiptene sa fie descoperit, sa stim si noi daca moartea printesei din Saaba si mormantul ei au fost pastrate memorial in acest basm.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #485 : 04 Ianuarie 2016, 07:25:25 »
Răspunde folosind un citatCitat

Sorcova
Am citit un articol interesant legat de "Sorcova" scris de Dan Caragea. Acesta arata faptul ca potrivit unor autori, obiceiul ar veni din Bulgaria. Astfel cuvantul Sorcova ar fi de origine bulgara, din cuvinte ca: survacum sau survaki, insemnand -an nou. Tot in legatura cu Sorcova se mai vorbeste despre survica ( surcov sau surva ), care inseamna "verde". Aceste cuvinte arata catre doua directii oarecum diferite, din moment ce unele arata momentul cand se fo,loseste sorcova iar celelalte vorbesc despre obiectul care serveste la realizarea ritualului pagan. In ce priveste obiectul,el ma face sa ma gandesc la cateva lucruri:
-toiagul sacru al lui Moise cu care acesta a despicat apele marii rosii si a facut sa tasneasca apa din muntele Horeb.
-nuielusa de alun folosita de fantanari (radiestezisti) pentru descoperirea apelor subterane si mineralelor.
-nuielusele fermecate folosite de zane( zeite) dar si de vrajitoare ( tot zeite) cu ajutorul carora acestea puteau sa transmita vrajile asupra unor obiecte sau fiinte vii transformandu-le in altceva.
Aceste lucruri pe care le mentionez aici in fuga,pot deveni un subiect de discutie foarte interesant cand vor fi dezvoltate.
Interesant mi se pare faptul ca autorul articolului nu exploateaza continutul sorcovedi care este doar mentionat:

Sorcova vesela
Peste vara , primavara
Sa traiti, sa infloriti
Sa-mbatraniti,
Sa margariti
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul,
La anul si la multi ani.

Daca in prima parte, exista o analogie intre sorcova si destinatia ei de a transmite puterea ei oamenilor, poate cu referire un pic mai vaga cu privire la constructia sorcovei,cuvintele folosite de catre sorcovar devin interesante prin mesajul care il transmite si care ar suna in felul urmator:

"Daca vreti sa ajungeti la batranete , sa aveti parul alb asa cum pomii infloresc primavara, trebuie sa urcati in munti (piatra-care este mentionata de doua ori, piatra fiind simbolul muntilor ) cat mai repede( iute ca sageata ) sa pregatiti arme de fier sabii de otel)."

Este posibil ca mesajul initial sa fi fost mult mai complex decat acesta si pe masura trecerii timpului, el sa isi fi schimbat continutul adaptat noilor cerinte contemporane.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #486 : 28 Ianuarie 2016, 16:51:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Sfantul Gheorhe omorand balaurul

In cartea domnului Andrei Oisteanu, "Mythos si logos" / studii si eseuri de antropologie  culturala, -editie ilustrata, scoasa de Editura Nemira 1997, primul capitol cu care venim in contact, se numeste: A. Frumoasa si bestia / Relatii magico - erotice. Materialul este structurat pe urmatoarele capitole pe care le enumar mai jos;
1. Fecioara legand fiara.
2. Legarea magico-erotica
3.Tipologia rapunerii monstrului.
4.Patria versus Matria.
5. In loc de paratrasnet.
Autorul  defineste  acest capitol incitant al cartii domniei sale -eseu - subliniind  ca "Este evident faptul ca o problema atat de complexa nu poate fi rezolvata in cateva pagini, orice schematizare,globalizare sau aproximare pot fi fatale opentru autor ( mai ales daca este barbat ) Pentru a nu fi sfasiat de menade, pun sub zodia relativului gandurile de mai sus, ciar daca ele au fost uneori transant formulate." Se pare ca exista in viata fiecaruia dintre noi  un moment cand menadele incep sa bata la usa. Cred ca este momentul sa vedem despre ce este vorba.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #487 : 28 Ianuarie 2016, 18:00:33 »
Răspunde folosind un citatCitat

Trebuie sa marturisesc ca este dificil sa interpretezi  Mythos-ul care sta la baza unei istorii cand autorul face uz de doua arhetipuri diferite pentru a explica aceeasi fabulatie care se misca din antichitatea pagana  pana  in zilele  noastre sub haina crestina a Sfantului Gheorge. Daca  mai adaugam si miturile de intemeiere asa cum sustine autorul, pentru mine cel putin lucrurile se incurca de-a binelea. Am scris si sunt obisnuit cu ideea, ca fiecare legenda, la care se adauga variantele sale, si trebuie sa vedem asta si in cadrul altor produse folclorice apartinand antichitatii, evului mediu sau universului nostru  contemporan, pornesc de fiecare data de la o realitate istorica ( ea poate fi desigur negata de alti comentatori, dar exista ) aceasta realitate fiind specifica fiecarei istorii fantastice povestite de creatorul popular sau de catre acea persoana publica denumita sa faca acest lucru. Intrebarea  care mi-o pun cand citesc ce spune d-l Oisteanu, este:
-Poate dansul sa arate cum ia fiinta  o legenda intr-un loc matriarhal invadat de triburile patriarhale? Sau poate ca uneori ne grabim cu interpretarea si de fapt procesul care se intampla, este mult mai complex iar arhetipul de la care s-a pornit este cu totul altul? Imi pare rau, dar nu pot sa cred ca o generalitate poate da nastere unui motiv folcloric complex care prin particularitatile lui, ma duce in cu totul alta parte. Redau   episodul cu Sfantul Gheorge  :
"...in Palestina langa o cetate, un balaur fioros  isi face lacas intr-un iezer / sau grota , terorizand populatia si  devorand  oamenii si animalele care se apropiau.Pentru a potoli furia distructiva a monstrului , i se ofera periodic  un copil din cetate.Vine  si randul fiicei imparatului care este expusa pe malul unei ape /sau la gura pesterii Cand balaurul este gata s-o inghita , apare sfantul Gheorghe ostas crestin din armata lui Diocletian, care in numele  Tatalui, Fiului si al sfantului Duh s-a repezit cu sulita  si a lovit balaurul cu sulita in gatlej , ranindu-l si doborandu-l la pamant. Iar calul caqlca balaurul cu picioarele. Dupa aceea, Sf. Gheorghe  a poruncit fecioarei  sa lege pe balaur cu braul sau si sa il duca ca pe un caine bland in cetate.Iar poporul vazand pe balaur dus de fecioara in cetate, au inceput a fugi de frica. f. Gheorghe dupa ce ii linisteste oamenii, omoara balaurul, scoate afara trupul lui si ii da foc.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #488 : 29 Ianuarie 2016, 00:40:57 »
Răspunde folosind un citatCitat

Introducerea sfantului Gheorghe ca  ostas crestin  din armata lui Diocletian, este cireasa pentru tort. Aceasta inseamna ca personajele din Iliada  si Odiseea, sunt personaje istorice asa cum afirma candva cineva intr-un numar din Magazinul istoric, in mod indirect, referindu-se la femeia din cauza careia a inceput razboiul troian. Legenda citata de d-l Oisteanu, are radacini istorice, dar introducerea soldatului roman este aceea de a da credibilitate legendei care este mai straveche, intentia autorilor fiind aceea de  a o face credibila. Dar asa cum se intampla mai intotdeauna, continutul legendei, in ciuda personajelor istorice si locatiilor cunoscute este una si adevarul de la care se porneste este cu totul altceva. Trebuie neaparat sa intelegem ca un personaj despre care se vorbeste intr-o opera literara, desi pare real, este de fapt un personaj fictional care nu exista in realitate.Nici unul dintre personajele care continua sa umble prin epopeile lui Homer, nu sunt personaje istorice. Masca lui Agamemnon -asa cum a numit-o Schliemann-nu apartine acestuia, deoarece Agamemnon nu exista ca personaj istoric in realitate. In istorie, el poarta un cu totul alt nume. Dionisos spre exemplu este o fictiune, dar el apartine realitatii culturale si economice a Agatarsilor. Harap Alb, este fictional cata vreme se misca in povestea lui Creanga. Daca tinem seama de numarul de coincidente destul de mare care apare intre povestea lui Harap Alb si vechiul testament,povestea este o reluare a vietii lui Iosif, si a unor episoade -desigur discutabile sub aspectul istoricitatii- din perioada cand hicsosii au invadat Egiptul in a doua perioada intermediara.
Exista foarte multe variante ale povestii cu sfantul Gheorghe si fecioara inlantuita, una dintre ele o putem citi la Apuleius. Interesant este ca aici, fecioara este  lasata sau legata de o stanca. Iar balaurul care vine sa o manance, se transforma noaptea intr-un barbat cu care aceasta va fi obligata intr-un fel se culce. Semnificatiile simbolice spun insa cu totul altceva. Fecioara se opune vehement si intrusul este respins dupa ce dintr-o lumanare cad cateva picaturi de ceara incinse pe pieptul lui. Se pare ca lumanarea l-a ars chiar foarte tare daca el si-a luat picioarele la spinare si s-a oprit tocmai la Babilon.Ecoul acestei "dragoste", a ajuns si in Dialogurile lui Platon, dar si in alte legende-diferite de Amor si Psihe-cum este una dintre Muncile lui Heracles acolo unde eroul grec ( o intelegere gresita a istoriei), a primit sarcina sa ia braul Hipolitei.Spuneam in eseurile anterioare ca numele Hipolitei inseamna de fapt: Hipos=cal si litos+piatra. Haracles era deci obligat ca sa ajunga la Fecioara sa ii ia braul de piatra al Calului, care cal era numele simbolic apartinand zeului Poseidon. Dar exista si fata care era intr-adevar o zeita fecioara. Amor si Psihe spune acelasi lucru. De ce Fata primeste de la  Sfantul Gheorghe sarcina sa lege balaurul cu propriul sau brau? Pentru ca balaurul va fi  purtat ca un caine cuminte in cetate. Stiti cum au numit troienii acest balaur? Calul troian. El va fi tras cu funiile si dus in piata orasului iar in timpul sarbatorilor eroii greci au iesit dinauntru, masacrand populatia si dand foc  cetatii. Ma asteptam  sa gasesc o astfel de explicatie  la  autorul cartii, dar  am gasit doar o trecere in revista si nu o explicatie care sa convinga de realitatea cuvantata.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #489 : 08 Aprilie 2016, 18:12:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Marcel Olinescu, Mitologia Romana.

Cu tot respectul pentru activitatea lui Marcel Olinescu, (vezi Mitologia Romana ) in cadrul cartii acestuia se ascund unele formulari pe care putem sa le numim imprecise.Nu imi propun sa fac o analiza in amanunt al acestei carti ci sa subliniez doar cateva aspecte risipite in cartea acestuia.Vorbind despre Fat-Frumos,personajul orincipal al basmelor romanesti-putem spune chiar a basmelor in general,- autorul spune:
( pg. 340):
"Fat Frumos este personajul din basmele romanesti, care intrupeaza frumusetea trupeasca , frumusetea sufleteasca si vitejia fara seaman.In imaginatia poporului Fat-Frumos are toate calitatile si nici un defect. Nu are puteri supranaturale ci ramane in toate actiunile sale un om,pe care, pentru bunatatea sufletului sau si pentru curatenia intentiilor si faptelor sale il ajuta toate zanele toate babele sfinte toate duhurile bune si insasi Maica Domnului.E vesnic in lupta cu duhurile necurate reprezentate prin zmei , pajure, Muma Padurii si vrajitoare invingandu-le dupa lungi si interesante peripetii."
Pentru o citire simpluta si profana, desigur o astfel de prezentare a lui Fat-Frumos, poate fi interesanta, dar ea nu rezolva toate secretele continute de basm.
Se spune ca eroul nu are puteri supranaturaleci ramane in toate actiunile sale un om.Aceasta afuirmatie este contraziusa chiuar de faptul ca Fat-Frumos este ajutat de catre o serie de fiinte sau entitati neobisnuite care alcatuiesc universul virtual al basmului. Nu-ti poti alege calul nazdravan dandu-i sa manance jaratec, daca tu insuti nu esti o persoana deosebita,capabila sa faci gesturi iesind din sfera omenescului.Calul il indruma pe erou dandu-i o serie de sfaturi.Acelasi cal ii transmite din cunostintele sale stranii si il ajuta pe erou in batalii,sa izbuteasca si sa isi invinga dusmanii.Toate poersonajele acelea fantastice despre care aminteste la un moment dat Marcel Olinescu, sunt de natura fantastica, se gasesc incorporate in universul virtual al basmului, unde se desfasoara actiunea eroului. Aceste aspecte ar fi trebuit sa il faca poe autor sa regandeasca natura eroului sau, mai ales cand intalneste zanele bune, cand intalneste personaje ca Ochila, Flamanzila si Setila, sau chiar sfinti si sfinte, mergand pana la acelea enumnerate de religia crestina, Dumnezeu sau Maica Domnului. Desigur, la vremea respectiva, autorul nu avea habar de Hermeneutica, de arhetipuri si motive populare, de relatia care exista intre arhetip si motive. Imaginatia populara nu inventeaza nasterea ciudata sau absurda a eroului.Sa nu uitam nici-o clipa ca timpul a facut sa se astearna o panza de romantism pe vechea realitate care a devenit in felul acesta fantastica si din acest motiv inexplicabila.Uneori o serie de explicatii care au simplificat interpretarile episoadelor din basm, au facut un oarecare deserviciu cercetarii care si-a limitat in felul acesta cautarile.
Memorat
Pagini: 1 ... 47 48 [49] 50 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: