24 Aprilie 2018, 19:49:25 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 10 11 [12] 13 14 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 417095 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #110 : 15 Octombrie 2009, 15:40:01 »
Răspunde folosind un citatCitat

Nasterea Atenei din Dafinul cel verde este redat in urmatoarele versuri din basmul lui Fundescu:
"Deschide-te dafin verde,
Sa iasa fata curata,
De soare nevazuta,
De vant nebatuta,
De ploaie neudata,
De voinic, nesarutata"...
Toate aceste insusiri care vin si redau cu generozitate  calitatile deosebite ale fetei, subliniind fecioria ei, vin si spun  in acelasi timp ca mama ei Metis a fost inghitita de Zeus ca urmare a unei proorociri nefaste, dar in acelasi timp fac o referire indirecta nu numai la existenta in tata a fiicei, ci si ca aceasta fecioara are legatura cu noaptea sau cu luna: "De soare nevazuta."Basmul, se refera la nasterea Atenei, iar Amor si Psyche , se va derula ulterior, povestind in limbajul colorat al simbolurilor neintelese, despre agresiunea persana impotriva grecilor.Calugarasul care apare mai apoi la sfarsitul basmului, este Ulise.
Fata din dafini a lui N.D.Popescu,este mai degraba o Odisee, identificandu-se cu Tinerete fara batranete datorita aparitiei acelui tinut plin cu oase si care nu este altul decat tinutul sirenelor din Odiseea, corespunzand Egiptului antic.
Ori tot la N.D.Popescu, aflam ca tatal fetei fusese preschimbat de o vrajitoare rea intr-un dafin:
"In gradina palatului se afla un dafin mare si gros, in marginea unui raulet( este cel facut de Poseidon in concursul cu Atena), inconjurat de stane de piatra cu chip voinicesc.Erau voinicii care venisera sa o peteasca.(...) Bunica-sa, o zana rea si razbunatoare, schimba pe tatal ei in dafin, iar pe fata o arunca la tulpina copacului."In basmul Calugaras al lui Stancescu, iubitul fetei, este prefacu intr-o stana de piatra si tot palatul de asemenea.Asta din cauza unui zmeu care isi pedepsise cu cruzime nevasta care se dovedise infidela, traind pe ascuns cu fiul imparatului Rosu.In basmele din tipul al doilea ni se povesteste exact cum Hefaistos ii crapa capul lui Zeus:
"Fata care traieste inchisa intr-o rodie(sau aiurea intr-o narazma sau o lamaie/de fapt capul lui Zeus,) cum iese la lumina, cere apa, si necapatand piere in aceeasi clipa.A doua moare din acelasi motiv si numai a treia ramane in viata si se cununa cu feciorul imparatului."(pg.211)
Stiti de ce fata care este zeita Atena cere apa?
Pentru ca suparat pe Atena, Poseidon, care a pierdut concursul pentru stapanirea Aticii, a inundat-o.Aceasta inundatie i-a servit mai tarziu lui Platon sa povesteasca in cele doua dialoguri celebre ale sale, Timaios si Kritias, despre scufundarea Atlantidei.Consecintele au fost nefaste, mai ales pentru cercetatorii de mai tarziu care au cautat Atlantida peste tot, numai acasa la ea nu prea sau uitat.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #111 : 15 Octombrie 2009, 18:28:06 »
Răspunde folosind un citatCitat

Inainte de a merge mai departe, vreau sa mai spun ca mitul grec al nasterii miraculoase a zeitei Atena, din capul lui Zeus, va fi preluat de catre noua mitologie crestina, unde, unele apocrife, vor vorbi despre nasterea lui Iisus Cristos in acelasi mod, dar de data aceasta intr-o versiune inversata, tatal schimbandu-si locul cu fiica.Numai ca relatiile si personajele se vor transforma, tatal devenind fiul iar fiica  va fi de aceasta data  mama care va naste.Nasterea insa va fi tot prin capul sfantei fecioare Maria.In acest loc, vom intalni trei traditii diferite. Mitul ebraic al nasterii Mantuitorului, suprapus peste actul de nastere al  zeitei Leto in insula Delos, la care se va adauga si nasterea miraculoasa a zeitei fecioare Atena din crestetul lui Zeus.Toate aceste traditii sunt risipite  in folclorul romanesc, in basme si colinde.Probabil ca aceeasi raspandire o au si in folclorul grec si al celorlalte popoare invecinate.
Cel putin pana in momentul de fata, am observat ca la capitolul basme exista doua centre de influenta culturala deosebite: unul este cel ebraic care face trimitere prin basme, la cartile sapientiale vetero-testamentare si alt centu de respiratie deosebita, il reprezinta Grecia antica, care a facut posibila nasterea unor apocrife romanesti avand ca punct de plecare razboaiele medice si cetatea Atena.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #112 : 16 Octombrie 2009, 07:39:34 »
Răspunde folosind un citatCitat

In Amor si Psyche,  fata este condamnata sa se marite cu un sarpe uracios care provoaca teroare nu numai oamenilor dar starneste panica chiar in lumea zeilor.Sarpele este  coautor la facerea lumii.In credintele pelasge,(vezi Ghidul esential de mitologie clasica de Kevin Osborn si Dana L. Burgess),zeita Eurinome, mama tuturor lucrurilor, aparuse goala din Haos,  a separat  marea de cer, pentru a avea pe ce sa stea,si in timp ce dansa pe valuri provocand vantul prin miscarile trupului, a prins acest vant intre palme si l-a  modelat, transformandu-l intr-un sarpe urias, al carui nume era Ofion.Probabil ca zeita era foarte frumoasa cum topaia asa ceea ce i-a dat lui Ofion care era o creatura mizerabila si primitiva, niste idei nepotrivite , in urma carora, Eurinome a ramas foarte gravida si a dat nastere unui ou, transformandu-se in timpul sarcinii intr-o porumbita.L-a pus pe Ofion sa se incolaceasca in jurul oului , iar acesta a indeplinit cu zel aceasta divina porunca.Fie ca urmare a excesului de zel, fie pentru ca era timpul, oul a crapat si a dat nastere universului, a obiectelor printre care si a Pamantului gata facut, cu munti si ape, asa ca nu mai trebuia nimic  ca lucrurile sa fie perfecte.Mircea Eliade, spunea ca oamenii nu fac altceva decat sa repete gesturile sacre ale divinitatii.In felul acesta, Persii, care sunt asimilati cu balaurul sau cu sarpele,-vom intalni la popoarele semite chiar numele de levit ( in araba, laha), desemnand  aceasta apartenenta sau descendenta din universul ofidian, incercand sa cucereasca Troya/Ilion/Atena, nu faceau altceva decat sa repete gestul sacru al sarpelui Ofion, pentru a recrea lumea prin casatoria divina cu cetatea pe care vroiau  sa o cucereasca.Luptele mitologice ale lui Zeus cu titanii si gigantii, sunt iarasi un ecou al conflictelor dintre persi si grecii atenieni.Ca o curiozitate si in spiritul cultural grec, titanii sunt niste entitati pe jumatate oameni pe jumatate serpi.Un ecou al acestora apare si in religia galilor, la care a fost descoperit un monument destul de bizar,denumit "calaret cu anghiped",infatisand un calaret inarmat calare pe un cal  cabrat ce isi pune picioarele din fata pe umerii unui monstru cu cap omenesc si trup de sarpe.(Jean Paul Clebert-Bestiar fabulos).Zeul calaret nu il reprezinta numai pe Jupiterul galic, ci pe Zeus al grecilor, sau toata Grecia in lupta cu sarpele persan.Este acelasi motiv care va patrunde in iconografia crestina sub numele de:"Sfantul Gheorghe omorand balaurul".Atragem atentia insa ca motivul eroului care omoara balaurul este mult mai vechi, si chiar repetabil, forma si mai arhaica este aceea a victoriei regelui Cyrus cel Mare impotriva Babilonului si regelui acesta, care va lua in scrierile vetero-testamentare, chipul ingerului damnat.Dar in ciuda vechimii motivului, pericolul asupra lumii se nastea in acelasi  cuib infernal.Si el ii avea ca protagonisti pe oamenii-sarpe.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #113 : 16 Octombrie 2009, 17:33:03 »
Răspunde folosind un citatCitat

Conflictul la nivelul basmului dintre sarpele "indragostit" si fata victima (a profetiei sau a blestemului,) pusi laolalta de soarta intr-o situatie conjugala la un moment dat exploziva,consta in arderea pielii primului, pentru a i se restitui in felul acesta infatisarea umana.Insa distrugerea acestei piei malefice, chiar daca simbolul se va reduce la numai la picurarea unei lacrime de ceara pe pielea celui adormit,(conform Amor si Psyche,) este mai mult decat un soc de moment.Gestul poseda intensitatea unui conflict armat,care determina distrugerea partiala a unui aparent "invingator" si cautarea lui disperata de catre sotie, nu pentru a reinvia o relatie aflata oricum sub semnul intrebarii dincolo de aspectul inocent, domestic sau familial promovat pe final. Cautarea este sub semnul urmaririi , iar scopul final este neutralizarea definitiva a agresorului.Ceea ce am facut acum a fost o citire printre randuri a basmului, o explicare a blestemului inversat din basmul lui Stancescu "Sarpele mosului", unde fata, culmea este la randul ei blestemata de iubit:
"sa umble ratacind prin toata lumea(grecii erau corabieri vestiti), avand poe cap o caciula, pe trup vesminte, in picioare opinci, toate de fier, iar imprejurul pantecului unde incepuse sa zamisleasca copilul, sa fie incinsa cu cercuri de fier(sau un brau, care in mitologia greaca va fi de piatra)si pana nu i s-or rupe hainele, sa nu dea de el"(Basmele Romane, L.S. pg.172).
Dar descrierea vesmintelor in blestemul adresat de barbat femeii sale, seamana in mod izbitor cu descrierea unei armuri.Si ceea ce nu trebuie uitat, cu o astfel de armura s-a nascut si zeita Atena din capul tatalui ei, maretul Zeus.Cercul, care inconjoara pantecul fetei, nu este acea centura de castitate despre care se vorbeste in perioada cruciadelor, in definitiv o forma barbara de protejare a femeii seniorului de ispitele carnale in lipsa sotului.El ne aminteste de una dintre muncile lui Herakles sau Herkules, aceea de a lua centura reginei amazoanelor  Hypolita.Ori cum spuneam si in alta parte, numele acestei femei razboinice sub care se ascunde atat zeita Atena cat si zeul Poseidon (prin simbolul calului), insemna-Hypos=Cal si Lit/Litos=Piatra.Nume destul de neobisnuit din moment ce Hercules/Herakles trebuia sa ia braul de piatra al Calului(Poseidon).Aceasta munca semana extraordinar cu asediul unei cetati.Sa nu uitam ca in Cantecul Nibelungilor, Sigurd va face acelasi lucru, luand centura Brunhildei.Despre asediul cetatii Atena se mai vorbeste in balada romaneasca  Iovan Iorgovan, iar o situatie asemanatoare va fi descrisa si in Apocalipsa lui Ioan Teologul, apartinand Noului Testament.
Dar ceea ce este valabil aici, nu mai corespunde acelor basme din tipul Melusina, care fac parte din ciclul Solomonian asa cum am aratat mai inainte intr-un alt capitol.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #114 : 17 Octombrie 2009, 09:59:32 »
Răspunde folosind un citatCitat

Am amintit mai inainte de balada Iovan Iorgovan si de Apocalipsa lui Ioan Teologul.Iata cum apare in balada descrius asediul Atenei , lupta dintre Sigurd si Brunhilda pentru obtinerea centurii, nasterea pelasga a universului sau munca lui HerKules:
"De pe-o piatra,/O hala se-arata,/O hala cumplita/Jos incarlogita./Fata cum vedea,/Spaima o prindea/Tare ca-mi fugea/Si tare tipa./Sarpele curea/Fata tabara/Si mi-o ajungea/Si mi-o apuca/Coada-ncolacea/La brau o strangea/Fata se-ngrozea/Mai tare tipa/Codrul rasuna./'Ori daca acest episod ne creeaza o  dilema a alegerii intre mitologia pelasga si mitologia greaca,iata varianta persano-ebraica  a incercarii de asediere a cetatii ateniene:
"In cer s-a aratat un semn mare.O femeie invaluita in soare, cu luna sub picioare, si cu o cununa cu douasprezece stele pe cap.(Este vorba de constelatia Virgo/Fecioara si cununa de douasprezece stele reprezinta cele douasprezece constelatii zodiacale.)Ea era insarcinata, tipa in durerile nasterii si avea un mare chin ca sa nasca."
Eu vad in asta asedierea cetatii Atena, deoarece se vorbeste de o zeita fecioara. La aceasta se  adauga si  confuzia care se face in cadrul mitologiei grecesti dintre  zeita  Fecioara  Atena si zeita Leto, care trebuia sa nasca cei doi zei divini, Artemis si Foibos Apolon.Semnificatia a fost deturnata in sprijinul cultului ebraic pentru a crea mitul nasterii lui Cristos.
"In cer s-a mai aratat inca un semn.Iata, s-a vazut un mare balaur ros, cu sapte capete, cu zece coarne, si sapte cununi imparatesti pe capete.(...) Balaurul a stat inaintea femeii care se pregatea sa nasca, ca sa-i manance copilul cand il va naste."
Posibilitatile care ni le ofera textul se refera la:
-mitul pelasgic al Facerii lumii.
-Asediul cetatii Atena de catre persi.(Balaurul)
-Mitul ebraic al nasterii lui Cristos.
In ultima varianta avem aceeasi stil de citire cosmica asemanator celui al magilor care vor veni in Betleem.
Dupa ce am spus toate astea, aratam basmele care fac parte din acest tip:
Sarpele uncheasului,Porcul cel fermecat, Fat-Frumos si fata negustorului, Dovleacul, Fratele Bucatica, Sarpele, Uitatul, Feciorul mosului, Povestea porcului, Petrea Fat-Frumos si zanele, Trandafiru si povestea banateana Psyche.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #115 : 17 Octombrie 2009, 10:35:25 »
Răspunde folosind un citatCitat

Lazar Saineanu, mai aminteste in acest ciclu "al parasirilor" si tipul B.,numit "Tipul Melusina".Exegetul scrie intr-un mod surprinzator:(pg.180.):
"Acest tip se confunda cu cel precedent, numai rolurile sunt schimbate."
Rog sa am iertare.Daca o femeie spune ca pruncii ei sunt gemeni, dar numai unul are nasul lung, aceasta inseamna dupa opinia mea ca ei nu sunt gemeni.Existenta nasului mai lung ii diferentiaza.Prin urmare, daca"rolurile sunt schimbate", tipul Melusina despre care vorbeste exegetul, nu se mai confunda cu cel al lui Amor si Psyche, pentru ca unuia dintre ele ii iese ori nasul afara,ori un picior sau o mana.La un moment dat vom observa ca diferentele sunt atat de evidente incat ne intrebam daca cele doua tipuri nu au fost puse din greseala alaturi, pentru ca nu seamana de loc."Aici, barbatul calca interzicerea zanei metamorfozate si porneste apoi in cautarea ei.Unele dintre versiunile noastre, (a doua munteana si cea ardeleana, )contin peripetiile sarcinilor impuse barbatului si care care aduc aminte de insarcinarile Psychei din partea Venerei, mai ales porunca de a se duce pe lumea cealalta, (Sa aduca inelul de logodna a maica-sii, sau pe insusi Dumnezeu), coincide cu coborarea in infern spre a cere Proserpinei o portiune(?!) din frumusetea-i divina...."Basmul tip, din acest tip al Melusinei, este Zana Zanelor de Petre Ispirescu.Cei trei fii de imparat trag cu sagetile ca sa vada in ce directie se gaseste implinirea sortii lor si a celui  mic, ajunse intr-o padure, unde i se agatara de spuinare o bufnita si sase dintre suratele ei.Flacaul capata de la niste draci, trei obiecte miraculoase, -opinci cu care puteai sa treci marea, o caciula care il facea nevazut si un bici care impietrea.Cu ajutorul acestora descopera locul unde sedea zana Intra in casa nevazut(ca nici petitorii si nici  Penelopa nu-l recunoaste), se-aseaza langa ea si copilasul pe care fameia il nascuse(Telemah) este zarit de copil si si la urma se recunosc si se imbratiseaza.Bufnita este zeita intelepciunii, Atena iat celelalte personaje le-am enumerat in parantezele deschise.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #116 : 17 Octombrie 2009, 11:05:35 »
Răspunde folosind un citatCitat

Daca prin valoarea de semnificatie,basmul se identifica cu Amor si Psyche, putand fi pus in aceeasi categorie fara a fi gresit, in schimb, varianta ardeleana a lui Pop-Reteganul, Zana apelor, nu se mai incadreaza nici pe departe  clasificarii impuse de Lazar Saineanu.Pentru ca basmul spune cu totul altceva.
"Un tanar pescar, Alexandru, pescui o data o mreana si cand vru sa o spintece, se pomeni in locul ei cu o fata ca rupta din soare.Era Zana apelor sortita sa ii fie sotie."
Deja ne aflam in fata unui apocrif vetero-testamentar.Numai  faptul ca flacaul este trimis sa-l aduca pe Dumnezeu si pentru a trece in cealalta parte, apa se desface in doua, ne aminteste de Exodul sau Iesirea.Animalele slabe se regasesc iarasi in visele lui Faraon povestite de catre acesta lui Iosif.Copilul aruncat in cuptor, ii reprezinta pe copiii lui Israel aflati in robia Egipteana.Ei sunt vii si se joaca acolo, pentru ca Dumnezeu a facut miracolul acesta ca viata sa supravietuiasca in tinutul mortii.
Diferenta cea mai mare apare insa intre balada Broasca Roasca avand in mod vadit acelasi continut si  fiind prin detaliile oferite, o referire vetero-testamentara la  viata si faptele lui Solomon.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #117 : 17 Octombrie 2009, 20:15:00 »
Răspunde folosind un citatCitat

O aluzie in acest sens, vom gasi si in Povestea Porcului, a lui Ion Creanga.Spre  deosebire de basmul lui Ispirescu unde motivul constructiei lipseste, Creanga il pune pe mos sa ii povesteasca urmatoarele babei sale:
"Imparatul a dat de stire prin crainicii sai, in toata lumea ca oricine s-a afla sa-i faca de la aceluia si pana la curtile imparatesti un pod de aur pardosit cu pietre scumpe, si fel de fel de copaci pe  deoparte si  pe de alta, si in copaci sa cante tot felul de pasari, aceluia ii da fata..."
Fantastica nu este realizarea acestor lucruri in basme, ci faptul ca s-a facut asa ceva, chiar daca intr-o forma redusa in realitate pe vremea lui Solomon si din dispozitia acestuia.Astfel, pe langa templu, si diferite scule sacre necesare cultului, el a mai cerut sa i se faca doi stalpi de arama."A facut inaintea casei doi stalpi, de treizeci si cinci de colti inaltime, cu un cap de cinci coti in varful lor.A facut niste retele care erau in Locul prea sfant, si le-a pus pe varful stalpilor.Apoi a facut o suta de rodii pe care le-a pus pe retele.A asezat stalpii in partea dinainte a Templului , unul la dreapta si altul la stanga.A numit pe cel de la dreapta Iachin, si pe cel de la stanga, Boaz."
Amintirea celor construite din ordinul lui Solomon, nu s-a pierdut in totalitate, din moment ce mai gasim  pomenit intr-un basm povestindu-se despre furtul  "vasului " de botez(Din fata, fecior), iar in baladele Broasca Roasca, detaliile cuprind o arie si mai mare de obiecte apropiindu-se de istoria scrisa in "2 Cronici"In acelasi timp, cred ca ar trebui sa acordam o atentie marita si la ceea ce cere fata  fratelui sau sa construiasca, din moment ce acesta vrea sa se insoare cu ea.Gheorghe Vrabie, in Balada Populara Romana scrie despre acest lucru in comentariul sau la Nunta Soarelui:(Balada Populara Romana, Editura Academiei, pg.1966, pg.179):
"Ca sa evite cererea fratelui, sora il supune la nesfarsite incercari, cele mai frecventa fiind:cladirea unui pod de fier si otel de arama ori argint,ba chiar de ceara peste Marea Neagra. La capatul acestuia trebuie sa ridice o manastire(Este vorba de Templul Domnului construit de Solomon):
...Chip de pomenire
Chip de cununie,
C-o scara de fier,
Pan'la -naltul cer."
Daca aceasta manastire poate la fel de bine sa reprezinte memorial constructia turnului Babel, asa cum am aratat in materialul dedicat Mesterului Manole, constructia unei vii mari,
Cu noua razoare
Pe razor de vii,
Gutui si lamai, Pruni si zarzalii, s.a.m.d., aminteste in mod straniu de cei doi stalpi de arama construiti in fata Templului, din ordinul regelui  Solomon.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #118 : 18 Octombrie 2009, 07:07:06 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul acesta al parasirilor, mai prezinta un al treilea tip, si anume, "tipul Neraida".Exegetul deosebeste aici  trei forme:(pg.186):
"Niste zane cu chip de pasari, lebede sau porumbite, se scalda intr-un lacsi un flacau fura celei mai tinere, hainele, in care sta toata puterea zanei.(La regina amazoanelor, Hypolita si la Brunhilda, puterea se gasea in centura.)Nevoita astfel sa se cunune cu dansul, ea cauta sa le recapete si piere in cetatea nevazuta, unde barbatul sau o regaseste ca porumbita."
Voi reda si celelalte doua forme, dupa care vom analiza din perspectiva hermetica, continutul acestora.A doua forma consta in:
"Un fecior de imparat se scalda in lacul zanelor si adoarme.Trei zile de-a randul, zana il cheama jelindu-se, dar in zadar.A treia zi dispare, lasandu-i un inel cu numele sau.Desteptandu-se din amorteala, Fat-Frumos porneste in cautarea zanei si dupa multa ratacire ajunge la taramul celalalt, unde o gaseste si se cununa cu dansa.Zana ii incredinteaza toate cheile, oprindu-l sa intre intr-una din camerele poalatului.El nu asculta si zmeul ascuns acolo, o rapeste pe zana.Fat-Frumos nu o poate recapata decat  dobandind manzul unei iepe nazdravane, pentru care serveste un an la o baba vrajitoare."
Si in sfarsit, cea de-a treia forma:
"Un flacau se scalda in lacul zanelor si parul i se daureste.El fuge cu hainele zanelor si , punandu-si o bucatica de cirvis pe cap, se baga argat la gradina imparateasca.Pe cand lipsea de acasa imparatul si oamenii curtei, el cutreiera gradina cu mandrele-i haine, si este vazut de domnita cea mai tanara care ramasese acasa.Ea il alege atunci de barbat dintre mai multi feciori de imparati, care venisera sa o peteasca."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #119 : 18 Octombrie 2009, 09:17:44 »
Răspunde folosind un citatCitat

Vreau sa trageti invataminte din urmatoarea situatie.Neavand la indemana toate colectiile de basme in momentul cand fac analiza de text a cartii lui Lazar Saineanu, sunt obligat de imprejurari sa ma folosesc de materialul  sau, in care insa, basmele sunt rezumate.Aceasta situatie( a basmelor rezumate, )ma frustreaza pur si simplu, pentru ca basmele sunt reduse la cativa numitori comuni, pierzandu-se din vedere o serie de motive folclorice care pot deschide usile lor secrete catre o explicatie corecta, reprezentand valoarea lor de semnificatie.Pentru ca ceea ce simt in clipa cand trec prin aceste basme, este o pendulare si chiar un amestec dintre motive ce se gasesc in ciclul grecesc sau Atlant si ciclul mai vechi vetero-testamentar.Cred ca este important ca o clasificare a basmelor sa se faca in raport de aceste doua cicluri, sau in functie de modul in care motivele folclorice sunt adaugate pe firul narativ al basmelor.Este daca vreti, un fel de cod genetic, particularizat in cadrul fiecarui basm, dupoa modul de insertie a motivului.Spre exemplu, avem motivele folclorice, a,b,c,d,e.Aceste motive puse in aceasta succesiune, creeaza un basm de tipul:abcde.Dar asta nu inseamna ca nu vom gasi basme de alte tipuri, in care motivele folclorice sunt asezate altfel in cadrul basmului:bdace, adbec, si asa mai departe.Aceasta ar presupune insa stabilirea exacta, inventarierea motivelor folclorice utilizate in basm, si abia ulterior, urmarirea modului in care motivele sunt folosite in cadrul narativ.Va trebui tinut cont si de faptul ca unele motive folclorice se schimba pe parcursul evolutiei culturale, ceea ce ne-ar determina in necunostinta de cauza, sa identificam ca motive folclorice diferite, acelasi motiv, care desi poseda alt aspect, se refera la acelasi lucru.(Din punct de vedere simbolic.)Mai ar exista si posibilitatea ca in cadrul unui context narativ, un motiv folcloric, sau chiar mai multe, sa  isi piarda semnificatia initiala incat sub o imagine cunoscuta, el sa vorbeasca despre cu totul altceva.
Memorat
Pagini: 1 ... 10 11 [12] 13 14 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: