24 Septembrie 2018, 23:40:02 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 11 12 [13] 14 15 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 433500 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #120 : 18 Octombrie 2009, 10:23:19 »
Răspunde folosind un citatCitat

Un motiv folcloric singur, nu intotdeauna te face sa descoperi adevarul.El se lumineaza pe sine numai in prezenta altor motive, sau cu cat coboram pe verticala vremurilor, pentru a descoperi arhetipul, sau cel putin formele care sunt cel mai aproape de acest arhetip.Daca citim despre motivul coborarii scorpiei din copac sa se incalzeasca la foc, nu ne dam seama ca este vorba despre motivul vetero-testamentar al lui Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul de flacari care nu se mistuie.Dar si acest motiv biblic porneste de la o anumita semnificatie solara, care il determina pe lupo sa o manance pe bunicuta si poe Scufita Rosie, si pe Polifem sa ramana orb din cauza lui Ulise.
"Niste zane cu chip de pasari..."-spune Saineanu legat de prima forma.Dar sub aceasta forma de pasari divine, unele posedand chiar chipuri de femeie datorita cantecului lor,erau reprezentate sirenele, si prin simbolul acesta, preotii zeitei Neith din templul din Sais, Egiptul antic.Sub forma de pasari sunt reprezentate unele zeite grecesti si chiar unele personaje care par sa nu aiba nimic de-a face cu divinitatea, desi ele ar putea fi o reprezentare a castitatii, asemenea zeitei Artemis:Atena, Cyrce, Penelopa.In spiritul credintelor ebraice, chiar Dumnezeu este prezentat sub forma unui porumbel.La scaldat mergea si Batia, fata lui Faraon, atunci cand l-a auzit pe Moise scancind in cufarul sicrias impletit din papura prin stufarisul apelor Nilului.Ori la Atena se inregistreaza inca un obicei interesant legat de zeita cu acelasi nume, cand statuia de lemn a zeitei  imbracata in peplum, era dusa si scufundata sau imbaiata in apele marii.De aici si aceasta dilema de a stabili ca o certitudine unde se petrece evenimentul scaldei: In Grecia antica, sau pe malul Nilului.Furtul hainelor zeitei, poate insemna si protectia celui care il savarseste.Daca este vorba de Moise, atunci avem o alegorie a cresterii lui Moise printre fetele lui Faraon.Despre un furt de haine si de alte obiecte casnice, din argint si de aur se povesteste in Exodul, inainte ca, copiii lui Israel sa paraseasca Egiptul.Gestul mai poate fi interpretat ca o forma de infrangere in lupta a adversarului, punerea la pamant al acestuia, permitand sa ii iei armura si armele.Vorbind iarasi despre divinitate, poate insemna doar gestul de a cere protectie.Exista insa si varianta mai putin fireasca, atunci cand femeia iubita este inlocuita printr-unul dintre obiectele pe care le poarta.Din toate aceste posibilitati destul de numeroase, cercetatorul este pus sa aleaga varianta care se apropie cel mai mult de adevar.Ori disparitia fetei, intr-o cetate nevazuta si intangibila(cerul), cu redescoperirea ei sub forma de porumbita, nu simplifica de loc problema motivul apartinand unei arii culturale care ii implica pe greci in aceeasi masura ca si pe semiti.In egala masura, basmele din aceasta forma, lasa interpretarea in coada de peste.Numai citirea basmelor in totalitate si intelegerea detaliilor poate duce la o separare a celor doua cicluri despre care am vorbit, Atlant si cel vetero-testamentar cunoscut sub numele de Exodul, sau ciclul lui Iosif.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #121 : 19 Octombrie 2009, 08:52:42 »
Răspunde folosind un citatCitat

In basmul tip Ioan Buzdugan, a lui Fundescu, se intampla urmatoarele lucruri:
"Un vacar sarac, gasi in padure o comoara.Desi se imbogatise, fiul sau Ioan, nu vru sa traiasca fara munca, si se apuca sa pasca capre.Intr-o zi vazu trei zeite scaldandu-se intr-un parau, lua hainele celei mai mari si fugi.Dar ademenit de strigatele ei, se intoarse.Ea ii dadu o palma si i le lua  inapoi.Tot asa poati cu cea mijlocie.A treia oara lua hainele celei mai mici si se intoarse acasa.
Tatal baiatului  gasi pe zeita invelita intr-un cearsaf in podul grajdului.Se invoi sa-i dea hainele si sa-l ia de barbat pe Ioan.Ea primi, caci toata puterea ei sta in haine.La nunta jucand ruga pe socru sa-i dea hainele si tot jucand se inalta si zise: Sa vie dupa mine in Cetatea de Aer.Ioan porni in cautarea ei.Pe drum omora un zmeu cu 24 de aripi, care lua puii imparatesei pasarilor.Drept recunostinta o intreba unde este "Cetatea din Aer."Numai un pitigoi stia.Mai departe intalni trei zmei certandu-se pentru trei lucruri minunate.O coroana care te facea nevazut, o batista cu care zburai, si niste papuci cu care treceai marea ca pe uscat.Le lua si imbracandu-se cu ele, se pomeni in palatul zeitelor unde isi gasi nevasta."
Deoarece continutul basmului este rezumat,apare acea dilema despre care am amintit mai inainte,in sensul ca modelul folcloric se preteaza la cele doua mari interpretari, Atlanta si vetero-testamentara.Inclinarea balantei catre o interpretare sau alta, nu se poate face decat daca pornim de la motivele folclorice continute de text.Cum ar suna basmul din perespectiva vetero-testamentara?(Atrag atentia cititorului, asupra caracterului speculativ a ipotezei pe care o prezentam):
Comoara, flacari pe comoara,= imaginea lui Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul care arde si nu se consuma.
Baiatul pascand capre=Printii pastori, (Hicsosii).In economia narativa a basmului, este vorba de Iosif.
Cele trei zeite, sunt fetele lui Faraon.Furtulhainelor, poate avea doua explicatii:
-Furtul este de fapt un motiv al travestiului, Moise este luat  si crescut la curtea lui Faraon sub infatisarea unei fete.Ideea va patrunde si in mitologia greaca unde copilaria lui Achile reface copilaria lui Moise.Unul dintre motive este ca eroul este ascuns intre fetele lui Lykomede, sa nu participe la razboiul impotriva Troyei, prezenta lui pe campul de lupta dintre Simoeis si Scamandru aducandu-i moartea.
-Furtul mai apare si in momentul Exodului, unde copiii lui Israel, povatuiti de Dumnezeu si de Moise, cer de la egipteni diferite obiecte de uz casnic si de cult, -din aur, argint si arama,-la care se adauga si haine.
(Exodul, 13;35-36):"Copiii lui Israel au facut ce spusese Moise, si au cerut Egiptenilor, vase de argint, vase de aur si haine.Domnul a facut ca poporul sa capete trecere inaintea Egiptenilor, care le-au implinit cererea.Si astfel, au jefuit pe Egipteni."
Chiar daca aici exisrta cele doua alternative, faptul ca este vorba si in basm de un furt,iar acest furt este urmat de o fuga, ma determina sa cred ca povestitoril, voit sau nu, a avut in vedere in subconstient acesta scena a Exodului.Ceea ce ma deruteaza putin sunt palmele incasate de bietul baiat de la fetele lui Faraon.In mod logic, in viata lui Moise si a lui Iosif, trebuie sa gasim prezente aceste palme date sau primite, sau cel putin o motivatie care sa justifice gestul, chiar daca acesta nu este savarsit asa cum este redat de simbolica basmului.Mentionam ca in istoria lui Iosif, exista o situatie conflictuala care ar fi putut degenera .El este descris la inceputul vietii lui Iosif in Egipt, cand fiind robul lui Potifera sau Putifar, sotia acestuia incearca sa il ispiteasca, iar la refuzul lui, il acuza de agresiune sexuala.Intr-unul dintre basmele romanilor, fata chiar primeste o palma serioasa pentru ca cedand ispitei, l-a sarutat in somn, desi era destinata altui personaj fantastic din cadrul basmului.Scena din basmul acela, este apocriful motivului Biblic al nevestei lui Potifera.O alta situatie conflictuala apare ca o explicatie a fugii lui Moise la Median.
"A iesit si in dimineata urmatoare.Si iata ca doi evrei se certau.A zis celui ce n-avea dreptate:
-Pentru ce lovesti pe semenul tau?"
Si o a treia situatie se leaga de sosirea lui Moise la preotul Madianului, Ietro, unde se bate cu ceilalti ciurdari  permitandu-le fetelor lui Ietro sa adape animalele.Mai mult decat atat, el le ia apararea fetelor in conflictul care se iscase in preajma fantanii sau a izvorului.Spun acest lucru pentru ca desi pare ca este vorba despre acelasi lucru, sunt doua aspecte diferite.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #122 : 19 Octombrie 2009, 09:39:33 »
Răspunde folosind un citatCitat

Dificil mi s-a parut si momentul gasirii zeitei in podul grajdului, invelita in cearsaf.Desigur, nu sub aspectul cautarii si al gasirii ei.Aici este vorba despre altceva.Simbolul este multiplu, tinand seama ca Iisus a fost nascut intr-un grajd, in Betleem, conform traditiei folclorice, tot de catre o zeita fecioara.A fost primul nostru moment de deruta.In mod sigur, povestitorul a folosit traditia folclorica din acest context, numai ca aceasta imagine s-a suprapus peste alta mult mai veche, aceea in care, copiii lui Israel, ajung la Muntele lui Dumnezeu, Horeb.Fata in podul grajdului, este Dumnezeu  pe Muntele Horeb.Ea este invelita in cearsaf, pentru ca Dumnezeu cand apare este intotdeauna invaluit intr-o ceata groasa sau un nor.
Dansand, fata ii spune tatalui sau fiului sa il urmeze in Cetatea de Aer.Aceasta Cetate de Aer, este  Tara Fagaduintei lui Dumnnezeu, actualmente Israelul.Dansul, poate sa fie cutremurul de pamant de care au avut parte copiii lui Israel la iesirea din Egipt:(Psalmul 68, 7-8):
"Dumnezeule, cand ai Iesit Tu in fruntea poporului  si cand mergeai in pustie, s-a cutremurat Pamantul, s-au topit cerurile inaintea lui Dumnezeu, s-a zguduit Sinai, dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel."
Sau in psalmul 77, descrierea se repeta:
"...cand Te-au vazut, apele s-au cutremurat, si adancuruile s-au miscat."
Acestei manifestari cosmice deosebite i s-a asociat mai inainte sau dupoa,  bucuria copiilor lui Israel, care:
"(Dumnezeu ) a scos pe poporul Sau cu veselie (din Egipt) pe alesii Sai in mijlocul strigatelor de bucurie."
Basmul, este in definitiv  o istorie populara, romantata, exagerata.Ma intreb in clipa aceasta, din ce cauza, povestitorul foloseste cateva simboluri, in continuare, pe care noi le punem pe seama  Iliadei si Odiseei, pentru ca  zmeul(balaurul) care mananca puii imparatesei pasarilor, apare si in Iliada, reprezentand in simbolistica lui Calha, profetul grec, prin sarpe pe ahei iar prin pasarile ucise de catre acesta, numarul de ani pana cand cetatea Troya va fi cucerita.Potrivit parerii mele, sarpele ii reprezenta pe Persi, iar pasarile inghitite de acesta, cetatile grecesti, pasarea mama fiind Atena.La fel ca si pitigoiul acela schiop sau cu o aripa rupta, il reprezenta pe legendarul Filoctet, sau in registrul istoric pe Miltiade.Sfarsitul basmului, povesteste de fapt, intoarcerea lui Ulise in Itaka.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #123 : 20 Octombrie 2009, 05:09:07 »
Răspunde folosind un citatCitat

Sa vorbim acum cateva cuvinte despre basmul care este varianta munteana "Zanele", a lui N.D.Popescu:(pg.194):
"O mama vitrega urgisea pe copilul barbatului sau, care-l parasi intr-o padure.Baiatul rataci mult timp si ajunse la un urias, care-l primi, trimitandu-l la vanat.Vrand sa se insoare, uriasul il sfatui sa se duca  la apa unde se scaldau zanele si ielele.Acolo, dupa doua incercari zadarnice, izbuti  sa ia paioiara de pe mal, si se cununa cu zana, stapana ei.La o petrecere, zana ca sa-si poata arata maiestria jocului, recapatand paioara de la barbatul sau, se sui in vazduh zicand:
"De astazi nu ma vei mai vedea, dar daca vrei sa ma cauti, eu locuiesc in partea unde este pamantul ca piftia."
Pe drum capata de la niste draci pacalindu-i, un islic ce te facea nevazut, un toiag ce impietrea, si niste paouci cu care treceai apa ca pe uscat.Apoi un pitigoi schiop il duse intr-acolo, unde isi regasi nevasta.La acest basm am inteles mai bine simbolurile, poate pentru ca am patruns, as putea spune, in mentalitatea populara.Mama vitrega care iusi urgiseste copilul, apare si in Preminte Solomon , cartea doamnei dc.Sabina Ispas.Este mama lui Solomon, aceea care isi blesteama fiul sa rataceasca prin lume si sa implineasca trei lucruri imposibile.Dar aceasta egalitate este formala, pentru ca nu ne duce catre valoarea de semnificatie a simbolului.In spatele mamei vitrege ca si in spatele mamei lui Solomon, se ascunde Pamantul.Acest pamant mama s-a purtat in mod vitreg cu unul dintre copiii ei facandu-l sa rataceasca aiurea.Ratacirea baiatului, se refera la vanzarea lui Iosif caravanei de ismaeliti care se indrepta spre Egipt.Uriasul, este Egiptul dar poate fi identificat in egala masura cu Faraonul Egiptului, in Vechiul Testament,-Putifera sau Potifar.Furtul "paioarei", este motivul cererii hainelor si obiectelor de argint si de aur de catre copiii lui Israel inainte de Exod.Inaltarea fetei in cursul dansului si remarca privind locul unde poate fi gasita,  se refera la doua aspecte, care pot fi luate in mod separat, sau impreuna:Inaltarea este Dumnezeu pe Muntele Horeb si seamana din punct de vedere simbolic cu fata descoperita in podul grajdului, invaluita in cearsaf.Pamantul vazut ca o piftiue, poate fi interpretat ca un loc al cutremurelor sau ca o aluzie la cutremurul resimtit de israeliti la iesirea din Egipt.Iar cea de-a doua varianta se refera la existenta unui teren plat.Sa ne amintim ca piftia datorita prezentei gelatinei, se clatina daca misti farfuria cu continutul ei.Pacalirea dracilor, se refera iarasi la furt, acest motiv al dracilor pacaliti, este sinonim cu adevaratul furt savarsit de israeliti inainte de Iesirea israelitilor din Egipt.Pe mine m-a incurcat acest motiv, pentru ca practic, il dubleaza pe acela al furtului hainelor zanei celei mici.Ori avem acelasi motiv in diferite stari de simbolizare, ori furtul hainelor zanei celei mici se refera asa cum am sugerat inainte, numai la scaparea lui Moise din apele Nilului de catre fata lui Faraon, Batia, deci simbolul ar fi ca Moise ca si Achile cu care se identifica, desi barbat ,a crescut ascuns  printre copilele lui Licomede.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #124 : 20 Octombrie 2009, 07:40:06 »
Răspunde folosind un citatCitat

Exista trei obiecte scacre, sau mai putin sacre, le-am putea numi pe unele dintre ele, alegorice, pe care le dobandeste eroul pacalindu-i pe diavoli:
-un islic ce facea omul nevazut,
-un toiag ce impietrea
-niste papuci cu care treceai apa ca pe uscat.
Aceste obiecte, apar in rezumatul lui Saineanu, la varianta munteana "Zanele" a lui N.D.Popescu.(pg.194)Cel putin doua din aceste obiecte mentionate  ne sant apropiate de intelegere.Ultimul, cel putin formularea care se leaga de obiect, -papucii-, si anume:"Cu care treceai apa ca pe uscat",este primul lucru care m-a izbit, pentru ca am gasit o formulare aproape identica, in Vechiul Testament, chiar in timpul trecerii Marii Rosii:(Exodul, 14;22):
"Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii CA PE USCAT, si apele stateau ca un zid in dreapta si la stanga lor."-incheiat citatul.
Desigur ca exista mai multe teorii cu privire la conditiile in care copiii lui Israel au reusit sa savarseasca aceasta trecere.Daca acest lucru s-a facut cu piciorul, aceasta l-a determinat  pe povestitor sa spuna ca acesti oameni erau vrajiti, aveau picioarele vrajite, sau niste incaltari vrajite, care i-au ajutat sa infaptuiasca un lucru pe care nimeni nu a putut sa il faca in conditii normale.Nu este cel putin in clipa de fata, cazul sa discutam pro sau contra, daca traversarea s-a facut per pedes, sau s-au folosit  barci ori substitute ale acestora.
Al doilea obiect este toiagul.In basmele cu zane, toiagul se transforma intr-o nuielusa cu stea intr-o extremitate si mai tarziu, va deveni o bagheta magica, incarcata cu energie cosmica sau cu puterea data de Dumnezeu.Ori in varianta primara este vorba de ceea ce va deveni toiagul sacerdotal al lui Moise  investit de catre Dumnezeu cu forte extraordinare.
Sa ne amintim ca folosind acest toiag, Moise va determina apele Marii Rosii sa se desfaca in doua.Legat de puterea de a impietri a acestui toiag, sa ne amintim cum a facut Moise sa tasneasca apa din stanca.
Mai putin clara este prezenta islicului.Spun asta deoarece exista doua posibilitati.Ca sa o stergi de acasa, sau sa pleci de acasa, trebuie in primul rand sa te imbraci, sa iti pui haina pe tine.Aceasta este conditia  ca sa dispari, sa te faci nevazut dintr-un anumit loc si sa apari oriunde in alta parte.Punerea unei haine pe tine este sinonim cu "a pleca".Cel de-al doilea aspect se leaga de poruncile lui Dumnezeu, dincolo de cortul templului, panze si alte obiecte de cult, un loc aparte ocupandu-l hainele preotesti.Cu totul intamplator, am gasit o referire in acest sens in Povestea lui Harap Alb, aici haina preoteasca fiind comparata cu pielea cerbului, acoperita cu pietre pretioase.Insa, in mod real, aceste pietre reprezentau simbolic cele douasprezece triburi ale lui Israel.Si ele se gaseau pe haina marelui preot.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #125 : 20 Octombrie 2009, 08:14:46 »
Răspunde folosind un citatCitat

Vom discuta mai tarziu despre motivul arborelui lumii de semnificatia lui si din ce cauza, obraznicul acela de sarpe balaur, se urca in copac si mananca puii de pasare pe care ii gaseste in cuib.Inainte de a va povesti ce se intampla in realitate dincolo de simbol, mai am nevoie sa gasesc cateva repere sau argumente, pentru ca demonstratia sa fie desavarsita.Ceea ce pot spune in cateva cuvinte, este ca motivul este intr-adevar vetero-testamentar si nu atlant cum am crezut multa vreme.Ca acest motiv a fost imprumutat din spatiul cultural al Egiptului antic, si adaptat de catre Homer, la poemul sau Iliada, devenind prin aceasta imagine infatisata prima sursa de informare a motivului, fapt ce m-a determinat in mod eronat sa stabilesc originea lui in cultura Greciei antice.Sunt nevoit sa schimb incadrarea acestui motiv, sub presiunea celorlalte motive folclorice care imi arata o cu totul alta desfasurare a evenimentelor, sub aspectul valorilor lor de semnificatie transmise prin timp.Mult mai obscur ramane motivul pasarii cu aripa rupta sau cu piciorul rupt, care il calauzeste pe Fat-Frumos catre aleasa inimii sale.Daca aceastei pasari i-am gasit un corespondent real in basmele de origine atlanta, legate de Troya /Ilion/Atena, prin personajul legendar Filoctet si cel istoric Miltiade,in momentul de fata nu reusesc sa-mi dau seama despre ce este vorba in realitate, fara efectuarea unui studiu de specialitate  pe marginea acestui motiv.Nici macar nu stiu daca exegeza a acordat atentie acestui subiect incitant, ceea ce ma va determina sa iau lucrurile de la zero.Sa spunem acum cateva cuvinte despre prima varianta ardeleana, "Voinicul Parsion" a lui Reteganul.
"Un mosneag avea trei feciori si cel mic se numea Parsion.Ducandu-se odata la secerat, se minunara vazandu-si holda cu spice de aur.Punandu-se la panda,veni pe la miezul noptii o pasare si smulse un spic de grau chiar din gramada pazita de Parsion.El se lua dupa pasare, si azvarlind dupa ea cu  o zburatura de lemn, ii rupse o aripa care cazu jos, si pana sa o gaseasca, pasarea cu spicul de aur se facu nevazuta."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #126 : 20 Octombrie 2009, 09:09:06 »
Răspunde folosind un citatCitat

Prima interpretare, este cea clasica, ca ne aflam in fata  motivului  vetero-testamentar al Facerii sau a Genezei.Motivul il vom regasi sub o alta infatisare in Praslea cel voinic si merele de aur, unde in locul lanului si al spicelor de grau aurite, imparatul avea un mar de aur.Partea rea statea in faptul ca tocmai cand merele erau gata sa se coaca, venea cineva si fura fructele  din pom.Ori in Facerea/Geneza, apare acelasi motiv folcloric al furtului merelor. Hotii se dovedesc a fi, in ordinea savarsirii pacatului originar, sarpele,Eva si Adam.Este motivul care explica izgonirea perechii primordiale din Rai sau Paradis.Numai ca ceea ce se referea la un anumit segment de umanitate, s-a generalizat prin scrierea repetitiva a textului original, sau luarea textelui ca fiind ceva general ceea ce a dus la schimbarea semnificatiei initiale, devenind si aceasta un adevar general.Sunt acele mutatii insesizabile care schimba la nivelul faptelor omenesti, directia istoriei, iar aceasta  o ia in alta parte.Iar noi o luam ca pe un adevar absolut, fara sa ne dam seama ca schimbarea directiei s-a produs pentru ca vantul a batut in partea aceea.In definitiv nu-ti dai seama de acest lucru de prima data.Ceea ce spun acum, suna destul de obscur, dar pot sa simplific acest lucru spunand ca Facerea/Geneza, este sinonima cu mama cea vitrega care isi izgoneste copilul, sau cu blestemarea lui Solomon de catre mama sa.Ceea ce se intampla in Facerea, se intampla si in Istoria lui Iosif.Numai ca spicul de aur furat de pasare, sau marul de aur furat de Eva, reprezinta ca istorie legendara, plecarea lui Iosif dupa fratii sai.Ceea ce initial pare o plimbare oarecare, neprimejdioasa, la un moment dat, se transforma intr-un joc periculos si instabil al sortii, prin vanzarea lui Iosif de catre fratii sai in Egipt, sau de capturarea -ca eveniment istoric, vazut de catre evrei -a unui segment  semit si aducerea lui in Egipt.Ceea ce unii vedeau ca o robie, altii o considerau ca o invazie si o numeau cu un nume:invazia printilor pastori/hicsosii.Ori acesta reprezenta puntul de vedere egiptean.Apar deci doua segmente care se leaga logic unul de celalalt:Primul menit sa explice miscarea acestei mase invadatoare catre Egipt, dupa care urmeaza cel de-al doilea moment discutabil din perspectiva din care se face discutia, a robiei.Cel de-al treilea moment se refera la restituirea drepturilor de care au fost frustrati copiii lui Israel.Este momentul in care Dumnezeu, corecteaza blestemul initial si il transforma intr-o salvare.Este clipa in care El ii spune lui Moise sa iasa cu copiii lui Israel din Egipt, pentru a-l aduce in tara Fagaduintei, unde curge lapte si miere.Ori tara aceasta este chiar Raiul din care Adam si Eva a fost izgonit.Si cum se numeste aceasta tara, este mentionat in destainuirea pe care Dumnezeu i-o face mai departe lui Moise.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #127 : 20 Octombrie 2009, 09:35:04 »
Răspunde folosind un citatCitat

"Umbland prin padure, zari un foc mare, si in juru-i se incolacise un urias.Parsion se baga in maneca sumanului sau, si uriasul gasindu-l acolo, cand se destepta, il lua de suflet".
Uriasul incolacit in jurul focului, este Dumnezeu vorbindu-i lui Moise din maracinii care ardeau si totusi nu se mistuiau.Din aceasta cauza, uriasul "il lua de suflet " pe Parsion.De cele mai multe ori, dam vina pe povestitor sau pe poveste cand nu suntem  siguri de propria noastra interpretare.De aici si nehotararea in ce priveste valoarea de semnificatie a unui anumit simbol.Aceasta nesiguranta, uneori sugerata chiar de text, ma face sa consider ca imaginea uriasului se leaga de trei posibilitati, in raport de textul care se ia in discutie:
-Uriasul este Dumnezeu, sau  forma  palpabila a muntelui Horeb.
-Uriasul este Egiptul antic.
-Uriasul este Faraon.
Cred ca aceste optiuni depind de  semnul raului sau al binelui pe care uriasul il revarsa asupra eroului.
Apare acum secventa porumbitelor care se scalda si furtul aripei uneia dintre ele, de regula a celei mai mici si casatoria.Despre acest furt am vorbit ceva mai inainte.
"Peste catva timp, lovindu-l dorul de tata si frati, Parsion se ruga de urias sa il sloboade cateva zile la ai sai."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #128 : 20 Octombrie 2009, 13:39:23 »
Răspunde folosind un citatCitat

In ce priveste cerinta aceasta a lui Parsion, aici concura doua lucruri deosebite.In primul rand este dorul lui Iosif de tatal sau si fratii sai, motiv pentru care trimite veste tatalui sau si neamurilor sa vina sa se stabileasca in Egipt.In al doilea rand este vorba despre Exod, cand Moise si Aaron se duc la Faraon si il roaga sa le dea drumul lor si poporului sa se intoarca in tara de bastina.Dar sa nu uitam ca inainte de a se ruga de Faraon sa le dea drumul , aceasta rugaminte este adresata cu tot focul lui Dumnezeu.De aceea Dumnezeu incepe sa-i spuna lui Moise:
"Am vazut asuprirea... si am auzit strigatele..."
Ori aceste strigate, nu erau altceva decat rugaciunile adresate de copiii lui Israel, lui Dumnezeu.Totusi ramane aceasta dilema , aceasta intrebare, cui se roaga Parsion sa fie lasat cateva zile sa se intoarca   la ai sai.
Fiecare basm, are secretele lui.Secretele acestea sunt ascunse sub forma de motive folclorice, sub forma unor afirmatii care poate ca noua ni se par la prima vedere aiurea, dar ele au o anumita semnificatie care in momentul de fata ne scapa.Scapandu-ne valoarea de semnificatie, ni se pare mult mai comod sa dam vina pe fantezia autorului.Ori acesta este de foarte multe ori, ca un camionagiu care transporta marfa si nu stie ce i s-a pus in camion din moment ce a fost platit corect pentru transportul pe care l-a efectuat.
"Acolo, cumnatele, se minunara de frumoasele cantece ale zanei, dar ea zise:"...hm.si mai frumos as canta , dar glasurile imi sunt cusute in pieptarul   lui Parsion si acum nu cutez sa-l trezesc sa mi le dea."
In primul rand, pentru ca fata spune acest lucru, ea este Dumnezeu.In aceasta clipa, facand aceasta marturisire, fata este Dumnezeu.Numai Dumnezeu  este cel care i-a spus lui Moise ce sa coase pe pieptarul lui.Haideti sa vedem in ce consta taina coaserii acestor glasuri pe haina lui Parsion.V-am spus putin mai inainte ca pieptarul este asemanator pielii de cerb vanat cu ajutorul Sfintei Dumineci(tot imaginea lui Dumnezeu) de catre Harap Alb.Ce-i spune Dumnezeu lui Moise pe Muntele Horeb?
In Biblie, chiar asa este numit aceasta parte a vesmantului purtat de parsion:Pieptar.
"Sa faci apoi pieptarul, judecatii, lucrat cu maiestrie, sa-l faci din aceeasi lucratura ca efodul.Si sa-l faci de aur, de fir albastru,purpuriu si caramiziu si de in subtire rasucit.Sa fie in patru colturi si indoit.Lungimea lui sa fie de o palma si latimea tot de o palma."
Acum am sa subliniez faptul ca Dumnezeu vorbeste despre glasurile pe care fata/Dumnezu le-a spus cumnatelor sale ca sunt cusute in pieptar:
"In el sa tesi o tesatura de pietre si anume de patru randuri de pietre: in randul intai, un sardonix, un topaz si un smaragd.In al doilea rand: un un rubin, un safir, si un diamant.In al treilea rand: un opal, un agat si un ametist.In al patrulea rand: un hrisolit, un onix si un iaspis.Aceste pietre sa fie legate in ferecatura lor de aur."
Si acum urmariti semnificatia cantecelor:
"Sa fie douasprezece, dupa numele fiilor lui Israel, sapate ca niste peceti, fiecare cu numele uneia dintre cele douasprezece semintii."Deci pietrele acestea sunt simbolurile celor douasprezece semintii.Sunteti de acord ca si mine ca daca fata/Dumnezeu ar fi imbracat acest pieptar si ar fi pus cele douasprezece semintii sa cante ar fi iesit ceva de-a dreptul grozav.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #129 : 20 Octombrie 2009, 16:36:19 »
Răspunde folosind un citatCitat

Cumnatele ii trag de sub cap lui Parsion pieptarul,fata zboara ca o porumbita intr-un pom(refacand simbolul lui Dumnezeu pe muntele Horeb si ii adreseaza prin cumnate, invitatia sa il urmeze.Este ceva de-a dreptul straniu.Deoarece drumul Exodului se repeta.Directia insa nu mai este catre casa, unde eroul deja se gaseste, ci spre Muntele lui Dumnezeu.Ori povestitorul nu a citit sau ascultat prea atent Biblia, ori a uitat unele amanunte, ceea ce l-a determinat sa combine motivele la un moment dat nerespectand cronologia vetero-testamentara.Parsion ajunse la uriasul(se pare ca in Egipt din moment ce este in cautarea fetei/Dumnezeu)iar acesta il trimite catre uriasul fratele sau, imparatul peste fiarele padurei, de unde este este indrumat catre imparatul pasarilor.Daca prima intalnire nu este prea clara, a doua poate fi explicata prin episodul sau motivul Biblic al prepelitelor.Daca teoria mea este adevarata, motivul acesta al regasirii cu pasarea care a furat spicul de aur este in definitiv o regasire cu sine.Dar unde apare in povestea lui Iosif motivul spicului de grau?
"Iosif a visat un vis si l-a istorisit fratilor sai care l-au urat si mai mult.El le-a zis:
"Ia ascultati ce vis am visat:Noi eram la legatul snopilor, in mijlocul campului.Si iata ca snopul meu s-a ridicat si a stat in picioare.Iar snopii vostri l-au inconjurat si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui."
Fratii au inteles foarte clar unde bate Iosif si i-au spus-o in fata:
"Doar n-ai sa imparatesti tu peste noi?Doar n-ai sa ne carmuiesti tu pe noi?"
Ori ca visul lui Iosif sa se inmplineasca, spicul de grau, sau snopul, trebuia sa fie furat si dus in Egipt.De fapt, purtatorul de visuri, fiind vandut de catre fratii sai caravanei ismaelite, isi luase si visul cu el, astfel ca acest vis s-a implinit acolo unde trebuia sa se intample.
Memorat
Pagini: 1 ... 11 12 [13] 14 15 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: