23 Octombrie 2018, 19:47:51 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 12 13 [14] 15 16 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 436320 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #130 : 20 Octombrie 2009, 23:21:44 »
Răspunde folosind un citatCitat

Oul de aur al lui Bota, ramane un basm discutabil.Nu suntem siguri ce reprezinta motivul celor doi batrani orbi care au niste oi in paza.Stiu ca oile sunt copiii lui Israel, dar nu stiu  cine sunt cei doi batrani orbi, la care s-a angajat baiatul sarac din acest basm.Cararea oprita apare si in vechiul testament, si este aceea pe care vroia sa urce Moise catre Dumnezeul din mijlocul rugului, ori acesta, asa cum va amintiti i-a interzis lui Moise sa calce pe acel pamant sustinand natura sacra a acestuia.De altdel, Dumnezeu apare aproape instantaneu,acesta fiind Zmeul cu sase capete cu care se imprieteni,si care a inceput sa danseze la glasul fluierului flacaului.Dansul, poate sa fie aici si o sugestie nu numai a bucuriei, dar si dansul focului, cat si manifestarea cutremurului de pamant.Dansul este un simbol solar al flacarilor care ard, deoarece pentru soare, exista cuvantul hora, o pronuntie alterata a numelui soarelui care era Horus.Acelasi Horus se mai pronunta in alte parti si horociun de unde mai tarziu a derivat la noi cuvantul Craciun, ca sarbatoare pagana a soarelui.Fluierul este steaua calauzitoare.Mai putin inteles pentru noi, este motivul pacalirii zmeului si prinderea mainilor lui (in alte basme cele care isi prind mainile in trunchi, sunt ielele)  in trunchiul despicat al stejarului.Personal am asimilat motivul legarii lui Ulise de catarg, ca sa poata asculta cantecul sirenelor si sa poata scapa cu viata.Cantecul sirenelor fiind de fapt cunoasterea intamplarilor vietii, de catre preotii egipteni din Sais.Motivul acesta al mainilor prinse, nu este pe deplin lamurit.Cu totii stim despre motivul mainilor taiate, legat de ciclul incestului.Sa fie vorba despre acelasi lucru, si atunci inseamna ca avem in fata acelasi motiv dar reprezentat in ipostaze diferite?Dupa cum observati, cercetarea nu este infailibila.Si pentru mine, ca si pentru alti colegi care lucreaza in domeniul acesta atat de fascinant al folclorului, mai exista nenumarate zone albe, semne de intrebare la care inca nu exista un raspuns sigur.Indiferent de metodele folosite, de inteligenta investita, pana la urma suntem oameni.Ceea ce este derutant in cazul prinderii mainilor, este ca eroul ii taie capetele.Daca i-ar fi taiat mainile, atunci cu siguranta ar fi fost vorba despre cu totul altceva.Ma intreb  daca orbirea celor doi batrani nu se datoreaza  cumva "intunericului de trei zile" pe care il regasim in Vechiul Testament.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #131 : 20 Octombrie 2009, 23:51:21 »
Răspunde folosind un citatCitat

Urmeaza motivul fetelor pasari, care ne este familiar, muncile copiilor lui  Israel in Egipt, motivate de frumusetea inegalabila a Frumoasei-Lumii.Imparatul locului se indragosteste de fata eroului si ii pune gand rau acestuia.Este cred, scena care se petrece intre Avram si Sara, la intrarea in Egipt.Ce-i spune Avram Sarei? Sa se dea drept sora lui, ca sa nu fie omorat de catre oamenii lui Faraon iar ea dusa sa fie concubina sau sotie pentru acesta.O scena similara ii va implica si pe Paris si Elena, numai ca motivatia este de cu totul o alta natura.Cele doua personaje, cel ce poarta vanturile si cel ce poarta luna, sunt interesante, si se pare ca se gasesc in panteonul Egiptean.Dupa wikipedia, "Amon-Ra este cea mai renumita zeitate din pleiada de zei a Egiptului. La început zeu al aerului, al vântului si al luntraşilor, Amon devine zeu de stat la Teba si este asimilat cu Ra, zeul Soarelui la Heliopolis. Amon este zeul local al Tebei, considerat divinitate a aerului sau a fecundităţii."Dar putem vorbi si despre zeita lunara. Tot dupa wikipedia,
"Bastet era protectoarea familiei. Ea era considerata si zeita a lunii. In templul lui Bastet erau crescute pisici, sacrificate si apoi mumificate."
In ce priveste "oul", la egipteni creatia lumii incepe cu formarea unui ou pe intinsul apelor.(Sursa de iformare, wikipedia)
Foarte interesanta mi se pare varianta macedoromana "Dumnezeu din lumea cealalta,de Cosmescu.Basmul incepe cu gasirea lui Moise in apele Nilului.Este un motiv care nu apare la basmele anterioare, dar caruia nu i se poate nega originea vetero-testamentara.Rezumatul basmului spus de Lazar Saineanu, este urmatorul:

Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #132 : 21 Octombrie 2009, 05:15:44 »
Răspunde folosind un citatCitat

"Un om scapa un copilas de a se ineca (Exista doua traditii ale acestui gest salvator.Primul se refera la fata lui Faraon care scoate sicriasul cu pruncul Moise din apele Nilului, si a doua care se refera la Dumnezeu.Acesta este cel care ii scapa pe copiii lui Israel din mlastinile Nilului, salvandu-i.Dar salvarea nu se rezuma la acest gest fizic, simplist  al tragerii unui sicrias nesemnificativpe malul unei ape.Gandind asa nu facem decat sa il jignim pe Dumnezeu.Este vorba despre tot poporul pe care il adopta, transformand acest popor in copiii sai.)si neavand copii,  il lua de suflet.Copilul se facu mare, dar fiind un stricat, tatal sau il duse in padure, unde il lega de radacina unui arbore.Acolo baiatul se hranea cu radacini.Odata sapand cu unghiile, dadu de treapta unei scari ce ducea in lumea de jos."Daca arborele este in definitiv arborele lumii, legarea lui la radacinile copacului, apare ca ceva straniu.Copilul a crescut "stricat".Episodul acesta seamana cu Facerea lumii pe care am gasit-o in Legendele lui Tony Brill.La inceput cand a facut lumea, Dumnezeu care plutea deasupra apelor si era singur, de ciuda sau de manie ca nu avea un prieten, a aruncat baltagul in apele primordiale.Si atunci a vazut cum din apele acelea a iesit arborele lumii si jos la radacina, l-a vazut pe Nefartatul.Prin urmare, povestitorul incepe cu motivul salvarii pruncului, dar grefeaza langa acest motiv, povestea autohtona a Facerii sau a Genezei.Nu este un paradox, din moment ce am vazut in gestul apocrif al Creatorului, acela de a arunca cu barda sau securea(simbol sexual )in mare, pe Moise aratand cu toiagul spre apele Marii Rosii, acestea despicandu-se si permitand trecerea peste apele ei , ca pe uscat.
"Aici gasi un batran sezand la masa, si se puse si dansul nepoftit."
Va amintiti de seceta care bantuia tot tinutul Canaan si de faptul ca singura tara care scapase pentru moment de seceta, era Egiptul, din cauza asezarii sale priincioase?In aceste conditii ce le spune Iacov fiilor lui?Sa coboare in Egipt, si sa cumpere de acolo grau, daca nu vor ca sa moara cu totii de foame.Va amintiti ca in Stan Patitul a lui Creanga, un dracusor a gasit un bulz de mamaliga pe care infometat l-a mancat, fara sa ceara voie, dar mai ales sa-i multumeasca in vreun fel aceluia care il lasase pe buturuga din padure?Scenele variaza intre ele datorita imaginatiei autorilor ei, dar continutul este acelasi.Este vorba de seceta, de foamete, de hrana si de supravietuire.In Povestea  lui Harap Alb, seceta va fi prezentata fizic prin cele doua personaje Setila si Foamea Pamantului.Acestea se aseaza la masa imparatului si mananca  si beau supraomeneste.Masa pe care o da imparatul Rosu, este bulzul de mamaliga gasit in padure de Nichipercea, este gestul flacaului din Basmul lui Cosmescu de a se aseza langa acel  batran nevazator si a-i manca mancarea care si-o pusese in blid, si ramasese flamand.Esenta motivului folcloric se gaseste , sau cel putin trebuie sa se gaseasca in  mod constant, in toate variantele motivului, indiferent de aspectul formal pe care le iau acestea, datorita fanteziei autorilor lor.Intuind ca  langa el mai exista o persoana, pe care insa nu o vede,  batranul recunoaste cu glas tare lucrul acesta si ii propune "adoptia" ca o solutie rezonabila de ambele parti.Gestul adoptiei, se refera la coborarea lui Iosif dar si a fratilor acestuia in Egipt, pentru a cumpara grau.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #133 : 21 Octombrie 2009, 05:27:40 »
Răspunde folosind un citatCitat

Intr-un rand am observat ca Fat-Frumos il pacaleste pe zmeu si il  determina  sa isi puna mainile intr-o despicatura de copac, care se incide si il prinde acolo.In alta parte am vazut ca pruncul creste si devine un "stricat", iar pedeapsa va consta in legarea acestuia de  trunchiul unui copac.Primul este Zmeul, creatura malefica, rea si proasta prin excelenta.In al doileas rand este copilul care este tot o creatura rea datorita naravurilor capatate.Nu cumva motivul este acelasi?Adica arborele lumii care iese din apele primordiale este legat de umanitatea care se dezvolta odata cu el, reprezentata prin Nichipercea, prin Strcatul despre care am amintit sau de Zmeu, toate acestea fiind niste personaje negative?Nu cumva chiar scena marina cu Ulise prizonier de catarg, asultand glasul sirenelor sau al lui Dumnezeu, reprezinta acelasi motiv ca si cele dinainte numai ca are o alta forma?
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #134 : 21 Octombrie 2009, 10:21:26 »
Răspunde folosind un citatCitat

Basmul a foist scris dupa legenda Biblica a lui Moise.Influenta a fost atat de puternica, incat  ecorile elementelor legendei initiale, se gasesc imprastiate in basm parca aruncate de o explozie, sau mai degraba de o implozie memoriala.Iata de ce spun asta:
"Afland ca e baiat, batranul ( care era Dumnezeul lumii de jos,) ii dadu cele douasprezece chei de la cele douasprezece camere, spunandu-i ca poate intra in toate dar in cea din urma sa nu intre.El insa nu asculta.In acea camera era un lac si el se ascunse in trestie. Peste putin timp, venira doua zane,isi scoasera si intrara in apa."
Haideti sa facem urmatoarea experienta.Asezam laolalta anumite fragmente din rezumatul textului povestit de Saineanu si apoi citim originalul Biblic vetero-testamentar si sa vedem ce iese:
In basm:
1)-Un om scapa un copilas de la inec.
2)-Il lua de suflet.
3)-In acea camera era un lac si el se ascunse in trestie.
4)-Peste putin venira doua zane, isi scoasera camasile si intrara in apa.
Acestea sunt cateva motive care sunt scrise in ordinea agreata de povestitor.Sa vedem acum comparativ aceeasi situatie cum este povestita vetero-testamentar:
-3)"Nemaiputand sa-l ascunda (pe copil). a luat un sicrias de papura, pe care l-a uns cu lut si cu smoala.A pus copilul in el SI L-A ASEZAT INTRE TRESTII."
-1)"Fata lui Faraon s-a pogorat  la Rau(Nil )sa se scalde.Si fetele care o insoteau, se plimbau pe marginea Raului(fluviului Nil )."
-4)""Ea a zarit sicriasul in mijlocul trestiilor si a trimis pe roaba ei sa-l ia."
-2)"Fata lui Faraon i-a zis:"Ia copilul acesta, alapteaza-mi-l, si iti voi plati."
Femeia aluat copilul si l-a alaptat.Copilul a crescut si ea l-a dus fetei lui Faraon.Si el i-a fost fiu."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #135 : 21 Octombrie 2009, 15:04:12 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ajungem la motivul obiectelor sacre, care acum nu mai apartin creaturilor malefice, ci se gasesc asupra a doi oameni.Si obiectele sunt:Comanacul, sfesnicul si toiagul.Comanaculse pune de data aceasta in cap-probabil ca este tot un obiect de cult ebraic.El nu mai este aici pieptarul de preot ci comanacul care se pune in cap.Sfesnicul, l-am mai intalnit si sub forma de lampa intr-unul dintre basme, care il urma poe erou fara sa il arda asa ca acesta a ajuns la un moment dat sa il ascunda in san.Cine lua comanacul si toiagul putea sa zboare.Este desigur o exagerare.Povestitorul ar fi trebuit sa spuna, ca putea sa o rupa la fuga.Ramane sfesnicul.Aceea este steaua calauzitoare.Este Dumnezeu ascuns ziua intr-un stalp de  nor si noaptea intr-un stalp de lumina.Repetam aceasta idee Sfesnicul este steaua care ii calauzeste pe israeliti prin desert, este Dumnezeu.La sfarsit, flacaul ajunge datorita darurilor nazdravane la iubita sa si cei doi traiesc pana la adanci batranete.
Perpilita pastorul cu Frumoasa Pamantului de Obedenaru, este interesanta datorita motivului gasirii unui copil.Exegetul nu ne explica unde sau cum este gasit copilul.Dar aceasta "gasire" seamana extraordinar de mult cu ceea ce s-a intamplat in basmul anterior al lui Cosmescu.Ar trebui facuta poate o inventariere a acestor gasiri misterioase.Vreau sa atrag atentia asupra simbolului care poate imbraca forme total diferite de originalul vetero-testamentar.In loc de copil, povestitorul poate sa arunce acest copil nou nascut intr-o scorbura, imaginea scobita a sicriasului de trestie.In acelasi timp, el poate sa gaseasca pe o carare o bucata de lemn, care fie ca este sculptata sub chip omenesc, fie se transforma intr-un copil, reprezinta acelasi motiv al inecului pus la cale de Faraon impotriva pruncilor de natura barbateasca.Cred ca pe undeva va trebui acordata o atentie deosebita nasterilor miraculoase despre care a scris o exegeta.Pentru ca o nastere miraculoasa poate fi cu totul altceva decat ceea ce ni se spune in mod aparent.La 16 ani Perpilita se face pastor la o stana, vede fetele acelea zane este schimbat in cerb s.a.m.d.Preschimbarea lui Perpilita m-a dus cu gandul la mitologia greaca unde este intalnita o situatie similara.Sa fie vorba de acelasi motiv, sau este vorba despre altceva?
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #136 : 22 Octombrie 2009, 10:46:26 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul interzicerilor.
Lazar Saineanu spune asa:(pg.216):
"Interzicerile joaca in basme un rol important.La tot pasul rabdarea eroului este pusa la grea incercare si mai totdeauna,curiozitatea neputand rezista ispitei,el are sa sufere urmarule neascultarii sale."Saineanu enumera urmatoarele interziceri:
-Sa nu te uiti inapoi.
Sunt citate aici motivul impietririi sotiei lui Lot,si cel al lui Orpheu, care a pierdut-o,din cauza incalcarii tabuului, pe Euridice.
-Interdictia :de a nu vorbi.
-Interdictia (care se  adreseaza de regula femeilor )de a nu descoperi chipul sau forma animala a barbatului.
-interdictia de a bea din urma unui animal, pentru a nu fi transformat in animalul respectiv.
-Interdictia de a calca in locuri oprite.(munte, mosie, rau, vale, imparatie, camera.).
-Interzicerea de a intra intr-o camera oprita.
-Interzicerea de a lasa focul vetrei sa se stinga.
S-ar putea ca numarul acestor  motive ale interzicerilor sa fie mult mai mare, si el va face probabil obiectul unor studii ulterioare.
Prima intrebare care mi-o pun in chip firesc pornind de la citirea celor scrise de exeget, la care adaug experienta vetero-testamentara, se leaga de dorinta de a sti daca Vechiul Testament  ca o carte care a conservat memorial, mentalitatea omeneasca, cuprinde in scrierile sale sapientiale referiri la existenta unor interdictii Biblice.Suntem tentati sa consideram ca aceste interziceri apar in basme  ca o modalitate de a dezvolta continutul narativ, tocmai prin incalcarea acestora.Exista aceeasi tentatie, nedeclarata, de a pune aceste interdictii pe seama fanteziei creatorului popular.Am observat insa ca o serie de motive folclorice sunt simboluri ale unor evenimente reale sau istorico-legendare.Aceeasi lege care actioneaza pe acest segment folcloric, nu poate sa fie o exceptie, ea trebuie sa actioneze pe o arie si mai vasta.Urmatoarea intrebare pe care ne-o punem, este daca interdictiile aparute in Vechiul Testament au patruns sub o forma apocrifa in basme sau in folcor, in general.
Vechiul Testamet incepe cu o interdictie, sa nu se manance fructe din cei doi pomi aflati in mijlocul Gradinii Edenului.Incalcarea acestui tabu impus de divinitate duce la izgonirea din Rai a perechii primordiale, Adam si Eva.Ajuns la Muntele lui Dumnezeu, Horeb, Dumnezeu il cheama pe Moise sa-i dea cele zece porunci:
-Sa nu ai alti Dumnezei in afara de mine.
-Sa nu-ti faci chip cioplit.
-Sa nu te inchini in fata acestora.
-Sa nu iei in desert numele Domnului.
-Sa nu incalci ziua de odihna.
-Cinsteste pe mama si pe tatal tau.
-Sa nu ucizi.
-Sa nu preacurvesti.
-Sa nu furi.
-Sa nu marturisesti stramb.
-Sa nu poftesti casa aproapelui tau.
Unele interdictii s-au transformat in legi.O astfel de lege este si aceea a nazireatului,pe care o redam in varianta rezumata povestita de Robert Darnton in Marela masacru al pisicii:(pg.51):
"Ca o conditie a angajarii,sale, diavolul ii cere soldatului sa nu-si taie unghiile, sa nu-si tunda parul si sa nu se mai spele niciodata in timpul celor sapte ani de serviciu."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #137 : 22 Octombrie 2009, 20:26:58 »
Răspunde folosind un citatCitat

Doamna Sabina Ispas, spune un lucru foarte interesant:"La români, lege însemna «credinţă», religie; cel «fără de lege» era cel fără credinţă în Dumnezeu. "
Se intampla insa un lucru foarte interesant.Daca acordam credit acestui rationament, ajungem la concluzia ca toti ateii sunt oameni fara de lege, numai pentru faptul ca ei neaga existenta lui Dumnezeu.De asemenea popoarele care nu au nimic de a face cu cultura ebraica sau greaca, fiind pagane din punctul de vedere al relatiei despre care am amintit mai inainte, sunt popoare fara de lege.Nu cred acest lucru, deoarece "legea" a existat din cele mai vechi timpuri."In epoca domniei lui Hammurapi sau Hammurabi,spre exemplu, rege al Babilonului (1792-1750 sau 1730.1635 î.e.n.), s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripţie redactată cu litere cuneiforme, alcătuită din trei părţi : un prolog, o grupare de 280 de articole şi un epilog. „Codul lui Hammurabi" a fost descoperit de arheologul J. de Morgan, în apropierea localităţii Susa, în 1902."Neapartinand in mod obligatoriu religiei crestine, il putem oare considera pe marele Hamurabi, ca fiind un om fara de lege?Mi se pare ca este foarte important sa aratam existenta la popoarele semite a unor interesante legi sociale si religioase.Legile lui Moise, sunt dinaintea crestinatatii.Astfel putem citi in wapedia:"O altă categorie de scrieri care au precedenţă în alte culturi ce i-au dominat pe evrei, sunt legile: "Legile sunt indispensabile oricărei societăţi cât de cât organizate; pentru a le spori autoritatea, ele erau puse adesea pe seama unei divinităţi, aşa cum s-a întâmplat cu celebrul cod al lui Hammurabi (sec. al 18-lea î.e.n.), pe care i-l înmânase zeul Şamaş. În Israel se socotea că toate legile îi fuseseră date lui Moise de către Iahve şi din această pricină ele sunt consemnate în Pentateuh."[2]Aceasta inseamna ca popoarele semite erau popoare fara de lege?Eu cred ca ar trebui sa regandim acest aspect dintr-o alta perspectiva, care sa fie valabila si social si folcloric, fara sa se contrazica.As pleca spre exemplu, de la teoria ca legile s-au nascut ca urmare a respectarii unor tabuuri, au fost promovate de anumite interdictii legate de prezenta sacrului, si de aici s-au extins asupra profanului.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #138 : 23 Octombrie 2009, 07:35:44 »
Răspunde folosind un citatCitat

In Craiasa zanelor a lui Pop-Reteganul, mai gasim :
-interzicerea zanelor /zeitelor de a se amesteca prin casatorie cu profanul, consecintele constand in pierderea puterilor divine.
In ciclul "Fecioarei razboinice", interdictia este transformata in blestem.Astfel, tot intr-un basm de-a lui Reteganul, Ileana ceru :feredeu de la Dumnezeu si de la sfantul Soare,stergatoare.Fata se urca cu calul pana la cer si fura lucrurile de-acolo, pe cand Dumnezeu si sfantul Soare nu erau acasa.Soarele ruga pe Dumnezeu sa-l blesteme pe hot, ca:"de-ar fi fata sa se faca fecior, si de-ar fi fecior, fata sa se faca."(pg.341)Legat de acest furt, mentionez ca vom gasi doua excelente studii de caz la Andrei Oisteanu si la Vasile V.Filip.M-as fi asteptat ca exegeza sa ofere niste explicatii mai profunde, si inteleg prin asta, corespondenta dintre gestul inregistrat folcloric si gestul istoric.Ori datorita unor prejudecati care considera folclorul ca fiind o creatie emotionala a producatorului, se pierde din vedere, caracterul memorial al produsului folcloric avand la baza realitatea istorica.Daca nu se va tine cont  in prezent si in viitor de aceasta legatura, exprimata prin egalitatea dintre realitate si motiv, folclorul, va batea in unele locuri, pasul pe loc.Pentru ca trebuie sa tinem cont si de capcana pe care o prezinta generalizarea.Despre interdictia/blestem din basmul lui Retaganul,se va vorbi mai detaliat in acele tipuri de colinda, pe care Monica Bratulescu, le-a numit"Furarea astrelor."Exegeza mai foloseste o denumire mai sofisticata si anume, "Raptul cosmogonic"As vrea sa adaug aici o problema.O informatie, poate fi prelucrata obtinandu-se un anumit produs folcloric, -spre exemplu un basm, sau o colinda, o legenda sau o balada.Toate analizele se fac de regula, tintindu-se numai catre obiectul respectiv, spre exemplu, colinda, rupand produsul folcloric din masa intregului, desi informatia prelucrata artistic se regaseste sub alte forme si in celelalte produse folclorice.Pentru a cauta valoarea de semnificatie, cred ca cercetarea ar trebui extinsa, fara sa se tina cont de bariere.In felul acesta, anumite detalii, mai consistente, pot completa golurile informative, acolo unde specificul produsului folcloric, limiteaza uneori chiar drastic aceste informatii.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #139 : 23 Octombrie 2009, 08:27:10 »
Răspunde folosind un citatCitat

Vasile V.Filip, observa in mod judicios, ca denumirea Monicai Bratulescu de"Furarea astrelor" se limiteaza la disparitia unor astfel de obiecte cosmice.Ori obiectele furate, sunt nu numai de origine cosmica, sau cel putin capata conotatii cu obiectele profane care se gasec in spatiul cultural al umanitatii.De aici necesitatea exegetului de a inlocui prima denumire cu aceea de Raiul pradat sau Raptul cosmogonic.In ciuda termenului folosit, problema nu se schimba, deoarece, Raptul cosmogonic se refera la ceea ce se fura din cer, ori aceasta ar presupune existenta unor fenomene de natura cosmica capabile sa oculteze o serie de constelatii, care prin aspectul lor, amintesc de diferite obiecte folosite in  activitatea  curenta. Problema devine si mai palpitanta daca aplicam teoria lui Hermes Trismegistul, ca anumite fenomene petrecute in cosmos influenteaza si ceea ce se intampla pe pamant, datorita apartenentei pamantului la spatiul cosmic.Numai ca noi procedam in mod exagerat, considerand ca evenimentele cosmice produc replici asemanatoare si pe pamant.Un razboi cosmic, poate produce un razboi similar pe pamant, o dragoste cosmica va da nastere unei replici similare in lumea noastra.Vom merge tocmai pe aceasta latura exagerata, care apartine mentalitatii omenesti si vom considera ca raptului cosmologic, ii corespunde similar, un rapt terestru de aceeasi anvergura.In afara de Soare si de luna, se fura din rai, si scaunul de-mparatie sau de judecata, batul de vitejie, sau de otanjie,ciubarul botezului, paharelul mirului, spicul cel mai bun, s.a.m.d.
Observati un lucru.In basmul lui Reteganul, apare ca fiind furat, un feredeu.Acestui feredeu ii corespunde la nivel de colinde, ciubarul botezului.Corespondenta merge prin a identifica existenta obiectului, sub doua denumiri diferite.Poate ca denumirea obiectului furat din rai-ma refer numai la acest obiect, poate sa varieze de la un povestitor la altul.Spre deosebire de Andrei Oisteanu si de Vasile V.Filip, eu imi pun intrebarea urmatoare:
Ce obiect material, terestru corespunde feredeului cosmic.
Daca descoperim acest lucru, ne putem da seama de mai multe lucruri:De unde s-a produs furtul, cine a faptuit acest furt si ce s-a intamplat in acel segment de istorie care este povestit, sau reflectat atat de sumar in mit, indiferent de fata pe care ne-o prezinta mitul.Daca deschidem Vechiul Testament la 1Imparati, vom citi acolo ca printre obiectele puse de regele Solomon sa se faca pentru templu,a fost si acest feredeu.
"A facut marea, turnata din arama.Avea zece coti de la o margine pana la cealalta, era rotunda de tot,
inalta de cinci coti,si de jur imprejur se putea masura cu un fir de treizeci de coti.Sub buza ei erau sapati niste colocintzi, cate zece la fiecare cot, de jur imprejurul marii.Colocintzii asezati pe doua randuri, erau turnati impreuna cu ea dintr-o singura bucata. Era asezata pe doisprezece boi,din care trei intorsi spre miazanoapte, trei intorsi spre apus.Trei intorsi spre miaza zi si trei intorsi spre rasarit.Marea era deasupra lor si si toata partea dinapoi a trupurilor lor, era inlauntru.Grosimea ei era de un lat de mana.Si marginea ei era ca marginea unui potir, facuta ca floarea crinului.Avea o incapere(capacitate) de doua mii de vedre.
Memorat
Pagini: 1 ... 12 13 [14] 15 16 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: