27 Mai 2018, 01:08:18 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 27 28 [29] 30 31 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 421273 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #280 : 03 Iunie 2012, 06:13:46 »
Răspunde folosind un citatCitat

Nu spun o noutate ca acel caine care latra, este Kerberos. Interesant este faptul ca el capata  in cadrul acestui basm,  aspectul de apa. Si iata-l pe Iason fata in fata cu Medeea:
"Si s-a facut o casa cum este asta. Acolo, zana Soarelui.
-Ce e cu tine Ionele?
-Pai,-zice- am venit sa te fur."
Urmeaza apoi, scena mortii lui Euridice. Ionel devine in cadrul aceluiasi basm din Iason, Orfeu.Iata ce se intampla:
"Cand s-a dus, a ajuns la niste raspantii unde l-a lasat sarpele. I-a iesit sarpele inainte:
-Ce-i cu tine Ionele?
-Pai ce sa fie mai sarpe. M-am insurat. Uite, astia sunt cumnatii si cumnata mea si astalalta este nevasta mea.
-Nu e Ionele nevasta ta.
-Cum mai sarpe sa nu fie nevasta mea , cand am luat-o.
-Nu e Ionele.
Si l-a luat in dinti, si l-a azvarlit in nouri verzi,  si cand a picat in jos, s-a dus in fundul oamantului pe taramul celalalt."
Ironie a sortii, cel care moare, este Ionel. Urmeaza o descriere a  lumii infernale, care este identica cu imparatia  lui Helle din Mitologia Germana:
"Cand a picat pe taramul celalalt sarpele a si pierit. Acolo, da de-o casa. Cand intra in casa aia acolo, era plina numai de serpi si de serpoaice."
Baiatul este pus sa-si aleaga u femeie  din neamul serpilor. Dintr-o data cadrul basmului s-a schimbat si il avem alaturi pe regele Solomon care se casatoreste cu fiica lui Faraon.
Ma gasesc in fata unui basm Solomonian.Dupa casatoria  cu regina din Saaba sau cu  fata etiopianca a lui Faraon, Ionel se intoarce,- nu se specifica unde- si isi construieste  un bordei. Cand Ionel  pleca la vanatoare, serpoaica se prefacea in fata si facea curatenie prin casa, dupa care se ascundea sub vechea infatisare serpentiforma.Ionel  pandeste sa vada despre ce este vorba si descopera siretlicul. Ii cere fetei sa nu se mai prefaca in sarpe. Fata sufla si apare din senin un palat de aur. De fapt apar doua palate. Unul era Casa Domnului sau Templul lui Solomon, celalalt era casa construita vreme de 13 ani pentru el si regina egipteanca. Calatoria lui Ionel sa aduca  bastonul lui Aaron, si celelalte intamplari, amintesc fractionat de Exodul sau Iesirea .Pebtru ca bastonul lui Aaron este carja fermecata a lui Moise care ii fusese data lui Moise de catre Dumnezeu, pe muntele Horeb.
« Ultima modificare: 09 Iunie 2012, 06:20:16 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #281 : 06 Iunie 2012, 19:21:18 »
Răspunde folosind un citatCitat

Frumoasa lumii

Frumoasa lumii, face parte din vol.2  "Basme Fantastice Romanesti" a colectiei lui Ionel Oprisan. Un baiat care se facuse de insurat si isi cauta de lucru pe la diverse intreprinderi ( tendinta de a introduce basmul in universul nostru contemporan , sau invers, aceasta este portita de trecere de la universul contemporan, datorita unei motivatii,  la miraculos)intalneste mereu in calea sa un oarecare . Persoana aceea tinea o lada in spinare pe care dorea sa o vanda. Baiatul o cumpara si pana sa ajunga acasa  o desface de curiozitate. Inauntru gaseste un sarpe. Incercand sa il taie, sarpele se transforma intr-o fata foarte frumoasa, care ii raspunde la cererea lui de casatorie ca este fata lui Scaraotzchi si ca-i va produce necazuri.Singura solutie este ca baiatul sa mearga  la tatal fetei si sa ii ceara ca recompensa pentru fata, o cutie de tabac, cutitul pe care il tine la brau si margelele.
Am spus si inainte ca aparitia sarpelui - fata intr-o cutie si prezenta unui flacau prin preajma sugereaza cateva directii de cercetare.Datorita aluziei la "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" care apare in text, vom aborda basmul din perspectiva noastra nationala.Aici lucrurile sunt foarte simple. Scaraotchi este Negru voda, sub cele doua reprezentari ale sale: de apa a mortii dar si de zeu chtonic, respectiv Hades. Flacaul este Iason, Orfeu, Iovan Iorgovan,  Hercule, mesterul Manole. Chiar daca numele se schimba, locatia ramane aceeasi. Cutia in care se afla fata este de fapt mormantul ei.Fata spune la un moment dat:
"-Eu-zice-sunt cu lada asta de cinci mii de ani, vrajita de o vrajitoare si singura conditie  ca sa scap era  sa cumpere cineva lada si sa aiba numai o suta de grosi in buzunar, cat cere ala si fara sa se tocmeasca."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #282 : 07 Iunie 2012, 08:10:14 »
Răspunde folosind un citatCitat

Sa repetam. In "Frumoasa lumii," un baiat  ca sa isi implineasca la urma urmei destinul, va cumpara de la un necunoscut o lada. In lada aceea este un sarpe care  se transforma in femeie. Sa insiram vizual ce ne spune basmul: lada, sarpe, femeie.
Este posibil sa nu stim sau sa putem  sa intelegem mesajul criptic al acestei succesiuni de imagini. Aceasta incapacitate se adanceste si mai tare din cauza ca noi luam spre analiza basmul in mod punctual. Metoda de lucru este corecta, dar exista si posibilitatea ca sa intelegem mesajul basmului, studiind mai multe basme simultan. Ma refer la acele basme care sunt asemanatoare. Asemanarea nu este o consecinta stricta a  existentei variantelor, desi acest aspect nu poate fi neglijat.Sunt basme care au un continut cu totul strain fata de acela care este supus analizei. In ciuda acestei diferente de structurare se intampla ca unele dintre ele sa povesteasca cu totul altfel acelasi lucru.Pe urma nu trebuie neglijat studiul unei arii folclorice mai largi si am aici in vedere extinderea mesajului in diferite productii culturale: Basm, legenda, balada, cantec, etc.In  cartea lui Creanga, in basmul: " Fata babei si fata mosneagului ", fata cea harnica ( mai tarziu si cea lenesa) ajunge la sfanta Duminica. Sfanta ii cere sa aiba grija de copiii ei.
"Si cand se uita fata ce sa vada?Ograda se umpluse si  padurea fojgaia de-o multime de balauri si de tot felul de jivine mici si mari."
Acest motiv l-am numit"motivul Circe" sau"al locului cu animale".El apare povestit in Odiseea in  episodul "Circe" unde sotii lui Ulise cand ajung la casele zeitei dau acolo de animale salbatice: lei si lupi . Acelasi motiv al lui Circe se regaseste in basmul lui Ispirescu; "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte." Inainte de a ajunge la destinatie, calul ii spune ca vor trebui sa zboare pe deasupra padurii, deoarece locul este impanzit de tot felul de animale salbatice si foarte periculoase. Daca la Creanga, fata se va sui in pod sa isi aleaga o lada, alte basme spun ca sfanta se culca si o atentioneaza pe fata ca va trece prin fata casei o apa cu tot felul de lazi. Ea sa-si aleaga una pe care o doreste ca simbrie fiindca a avut grija de copiii sfintei.
O explicatie interesanta o vom gasi legata de tezaurul principelui Serbiei- Milos Obrenovici.Dincolo de mentionarea faptului ca acesta a ingropat un tezaur pe Valea Cernei la Cerna Varf,-reactualizand povestea lui Decebal cu ascunderea tezaurului regal si omorarea acelora care l-au ajutat sa  indeplineasca acest lucru,- mai exista o mentiune extrem de incitanta:
"...Singura sursa de identificare ar fi o piatra patrata ( cutia din basmul nostru )incrustata cu un snop de grau si un sarpe."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #283 : 08 Iunie 2012, 09:49:05 »
Răspunde folosind un citatCitat

Comentariile dintre povestitor si autorul culegerii de folclor, devine la un moment dat straniu, ca sa nu folosesc alte cuvinte. Diferenta  culturala se simte, chiar daca amandoua persoanele navigheaza in acelasi spatiu cultural.
" Ati spus la un moment dat ca fata aceea a lui Scaraotchi era inchisa de cinci mii de ani acolo  si cand a iesit si i-a pus cutitul sarpelui in gura, s-a facut din nou frumoasa si tanara.Cum va inchipuiti ca a stat 5000 de ani fara sa imbatraneasca?Cum era posibil?
-Pai, mai tata, nu prea inteleg de ce imi puneti asa intrebari  pentru ca e poveste.
-Si ce, daca-i poveste trebuie sa fie minciuna?
-A,povestile aproape 80-90 % sunt minciuni."
Asa se inrtampla cand  dialogul se poarta intre doua personalitati ale basmului romanesc.Realitatea tragica este ca povestitorul transmite un mesaj fara sa isi dea seama de realitatea adevarului care il transmite. Basmul povestit este un basm de transmisie informala, ai acest lucru reiese chiar din dialogul purtat la inceput:
"-Dar cine v-a povestit-o? De unde o stiti Dv.?
-Tot de la bunicul.
-Si bunicul de unde o fi stiut-o?
-Nu stiu."
Raspunsurile se gasesc la indemana cercetarii cu conditia sa intelegem semnificatiile simbolice ale cuvintelor.Daca fata reprezinta o divinitate, este posibil ca traditia prezentei ei sa se fi pastrat nealterata in timp. Daca aceasta prezenta este materiala, ea poate fi explicata prin existenta unei reprezentari materiale a divinitatii in cauza, o sculptura sau o bucata de stanca cu un aspect apropiat antropomorfic. Daca este vorba despre un loc unde a fost ingropata o femeie tanara si frumoasa, imaginea acesteia se poate transmite memorial prin legendele tesute in jurul ei.In cazul in care locatia este insa de natura orientala, este posibil ca aluzia sa fie legata de o piramida, si de un sarcofag. Stiind ca cei care isi dormeau somnul de veci in astfel de locuri erau imbalsamati, trupurile  acestora isi pastrau aspectul in ciuda timpului care trecea peste toate lucrurile.Ceea ce facem aici este sa oferim un evantai de posibilitati. Ele raman desigur de domeniul hazardului atata vreme cat nu sunt confirmate de cercetarea arheologica la fata locului.
Spre deosebire de opinia stupefianta a povestitorului care se gaseste in afara intelegerii actului sau de transmitere a basmului, ceea ce lui i se pare adevarat, anume ca fiind poveste, continutul acesteia este o minciuna in proportie de 80-90 %, lucrurile stau cu totul invers.Basmul reflecta intotdeauna o realitate transmisa ascultatorilor, simbolic. Din cauza acestui simbolism, care arunca basmul intr-o aura de neverosimil, foarte multi exegeti cat si povestitori au senzatia ca basmul este o minciuna. Afirmatia este gratuita si lipsita de argumente.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #284 : 16 Iunie 2012, 11:05:55 »
Răspunde folosind un citatCitat

Am sa incerc o scurta creionare a unei mitologii comparative.Este ceva foarte sumar si se refera la aparitia in mitologie a unor motive care se regasesc la un moment dat in folclorul romanesc.
Motivul Atalanta.
Atalanta era sotia  regelui Acast. Ea l-a denuntat pe Peleu  sotului sau, folosindu-se de un neadevar  ca acesta ar fi incercat o  purtare necuviincioasa fata de ea.Acast desi era prieten cu  Peleu, l-a dus  pe acesta la o vanatoare pe muntele Pelios  si l-a lasat acolo prada  animalelor salbatice si centaurilor.
Motivul  se repeta si in cazul Anteei.Anteea l-a denuntat pe  Bellerofon  sotului ei  Procul, de fapte necugetate fata de ea. dupa care si-a pus capat zilelor.
Fedra-fiica lui Minos si a  reginei Pasifae,  il denunta pe Hippolit  lui  Teseu ( dar Teseu inseamna: Te deos sau Te theos, adica, zeul Te sau Ti ) ca nu ar fi fost cuviincios fata de ea.Ucis de Teseu, Fedra si-a luat zilele.
Mitologia ebraica, in Vechiul Testament povesteste o  intamplare asemanatoare, sotia faraonului sau al unuia dintre slujitorii de rang inalt, il acuza pe Iosif de purtare necuviincioasa fata de ea. Din aceasta cauza, Iosif va fi condamnat pentru o perioada de timp.
Acest tip de motiv apare si intr-un basm romanesc, cand  Fat-Frumos o duce pe Ileana Cosanzeana sa fie de nevasta unei monstruozitati pe jumatate om calare de regula pe un iepure schiop. Intr-unul dintre popasurile facute, flacaul adormind, fata  profita si il saruta, ceea ce face ca la trezirea eroului acesta sa ii traga o palma sa auda chiar si cainii din Giurgiu.
« Ultima modificare: 18 Iunie 2012, 14:37:23 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #285 : 18 Iunie 2012, 14:35:05 »
Răspunde folosind un citatCitat

Absirt
Este fiiul lui Eete ( rege al Colchidei, din partile Georgiei de astazi) si fratele mai mic al Medeei.Aceasta, dupa ce a pus mana pe lana de aur  si a fugit cu Iason si-a taiat in bucati  fratele si l-a aruncat in urma ei  pentru a-l impiedica pe batranul rege Eete, tatal ei  sa o mai urmareasca. El  s-a oprit intr-adevar  sa adune resturile propriului sau copil si le-a ingropat  potrivit legendei  la Tomis ( Constanta de astazi.)
Absirt  in sine, pare sa nu fi generat basme, totusi acest lucru ar trebui sa fie regandit cu o mai mare atentie. In mitul lui Isis si Osiris, apar doua divinitati din care una este facuta bucatele iar cealata se straduieste sa le adune si sa le ingroape intr-un templu din  insula egipteana Abatos.
In basmele noastre romanesti, uneori eroul este facut bucatele de catre zmeu, fara ca explicatia sa se indrepte  comparativ catre mitul grec. O situatie paradoxala care va face sa schimbe toate datele problemei se refera la sacrificiile umane voluntare sau intamplatoare in timpul ridicarii unui oras.Legat de Tomis, amintim ca numele inseamna in definitiv " a taia", verb care il vom intalni mai tarziu si sub forma cuvantului anatomie. Legarea numelui lui Absirt de Tomis, da nastere unui paradox straniu. Daca expeditia Iason se indrepta paralel cu coasta de sud a Marii Negre spre Georgia, unde se considera ca a existat Colchida, moartea lui Absirt pe coasta  vestica a Marii Negre, chiar din punct de vedere legendar, nu se prea explica.
Teoretic ar fi trebuit ca Absirt sa fie omorat in apropiere de Colchida ceea ce nu se intampla, decat daca vom considera ca acest tinut se gaseste in Romania.Atunci  mitul  Argonautilor ar trebui sa se regaseasca in spatiul nostru cultural si sub forme locale, in prezentari  criptice inca nedescifrate suficient. Mentionam ca unul dintre raurile noastre pastreaza  denumirea  de Argos  a corabiei lui Iason sub o forma usor deformata-Arges.
« Ultima modificare: 18 Iunie 2012, 14:40:08 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #286 : 18 Iunie 2012, 14:58:43 »
Răspunde folosind un citatCitat

Acale

A fost nepotul lui Dedal.A inventat compasul si ferastraul.Invidios, Dedal l-a aruncat  din varful unui turn.Pallas Atena, protectoare a artelor, l-a preschimbat  in timpul caderii intr-o potarniche. Aceasta este deosebirea dintre intamplarea mitologica greaca si basmele noastre romanesti, desi exista si la noi legende in care personaje umane sunt transformate in pasari suflet, ceea ce reprezinta o forma  de inger intermediara  pentru suflet inainte de a ajunge in rai. La noi cea mai cunoscuta intamplare  a prabusirii  unor oameni de pe o constructie se leaga de  cunoscuta balada  a Mesterului Manole sau balada Manastirii Curtea de Arges, cat si a altora cu un continut similar. Spre exemplu, Soarele si luna, cand pentru a scapa de incest, Ileana Cosanzeana se arunca de pe podul cosmic in apele involburate aflate dedesubt fiind transformata intr-o mreana, culeasa de un sfant sau de catre Dumnezeu insusi si aruncata pe cer unde a luat infatisarea atat de cunoscuta a lunii.Dar simbolica acestei intamplari, vorbeste despre cele trei infatisari ale Hekatei : Cea umana, subterana si cosmica.In toate trei isi pastreaza virginitatea, fiind de fapt o zeita Fecioara. Mitul grec va mai dezvolta o forma asemanatoare ceva mai complexa, acel mit al lui Dedal si Icar, in care Icar va cadea in valurile marii pentru ca a cutezat sa se apropie prea mult de soare.In afara de asta mai gasim un mit, al fiului solar care preluand prerogativele cosmice ale tatalui sau, a reusit sa lungeasca ziua , sa parjoleasca totul  pentru ca in cele din urma sa fie lovit de Zeus cu un trasnet, entru a scapa astfel universul de Apocalipsa ce incepuse sa se contureze. Este posibil ca aceasta sa fie imaginea  cometei Haley, ori ale altei comete apocaliptice care ar fi putut provoca sfarsitul lumii.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #287 : 30 Iunie 2012, 07:22:11 »
Răspunde folosind un citatCitat

Adevarurile dezvaluite  de basme si  legende, sunt pulverizate in masa miturilor nationale, si pentru ca tot am vorbit pe undeva despre tezaurul descoperit de Pavel Varga, uneori el tasneste  sau intregeste imaginea din directii la care nu te astepti. Amintesc in cateva randuri despre ce este vorba.Pavel Varga a descoperit intrarea intr-o hruba, sau pestera, ori un spatiu realizat si amenajat in mod special de catre oameni. Acest spatiu, era strajuit de catre doi caini de argint, doi lei de aur, iar inauntru in fata unui rege stand pe tron se aflau doisprezece regi cu coroanele pe cap si avand sceptrele domnesti in maini.Acestia erau toti din aur si batuti cu pietre scumpe. In afara de asta, pivnita care urma era plina cu bogatii de nepretuit.
Intrebarea pusa se lega de scopul construirii acestui locas, care putea fi un fel de banca secreta a antichitatii, sau o necropola regala.Urmatoarea intrebare, a fost, cui apartinea aceasta necropola. Aceasta in ciuda faptului ca unii comentatori sau chiar martorii insisi au afirmat ca locasul in cauza era necropola regala a lui Decebal statuile de aur reprezentandu-l pe rege cat si o parte din familia sa regala.
Referitor la acest aspect, exista o contradictie intre acea acumulare de aur transformata in obiecte de cult sau de alta natura, si austeritatea regelui Decebal si in general a dacilor condusi de catre acesta, care se ocupau mai degraba cu arta razboiului decat cu acumularea de tezaure.Citind in cartea doamnei Maria Ionita-Cartea Valvelor, am gasit la un moment dat o legenda centrata tot pe Chicera comorii din preajma orasului Cluj in care informatorul povesteste legat de tezaurul ascuns in mod real sau ipotetic in aceasta zona geografica:
In "Imparatia lui Dar(ie sau Darius) imparat " cel care  ingroapa sau ascunde  bunurile materiale  dobandite este Dar (ius) de teama lui Alexandru ( Macedon).Locul unde  au fost facute pivnitele se leaga de un loc cu numele de Tiganeasa:
"S-o fost in Tiganeasa  tigani multi.Si pe tigani i-o bagat sa sape pentru bani.S-au facut pivnitele, le-au ziduit cu bolti.Si o bagat vin si bani sa nu vina razboiul  sa puna mana pe ele.Si apoi s-a gandit Darie imparat  ce-are sa fie atunci cand tiganii  atunci cand va veni Alexandru imparat  si vor destainui locul de taina. Atunci i-a trecut prin minte sa ii prapadeasca. Tiganii au simtit  si au fugit din Tiganeasa pe la Casoaie in sus. Acolo inca ii zice tiganeasa.Acolo i-a ajuns si i-a omorat  ca sa nu se stie."
Ceea ce urmeaza devine la fel de interesant:
"Un batran s-a bagat acolo sa ia galbeni.
"Si o zis ca prima data s-a temut sa se bage acolo, ca pe masa a fost un capau( copoi, caine ) cu gura cascata si patru mere de aur.Si masa a fost de aur.Si roata prin pivnita  au fost doua randuri de buti.(...) Se zicer ca  atunci cand rasare soarele  da oblu in locul acela, unde-i  usa pivnitei.(...) Si-o umplut batranul o pereche de desagi  cu bani de aur  si a mers catre casa.Pe drum s-a intalnit cu un om:
-Dar ce ai in desagi?
-Bani de aur.
-Da-mi si mie ca vad ca ai destui.
Abia-i ducea calul.Batranul l-o dus sa-i arate de unde sa-si ieie dar nu a mai aflat nimic."
Textul acesta mi-a sugerat urmatoarele idei:
-Aceasta legenda ca si cea scrisa in testamentul lui Pavel Varga se petrece in zona muntilor Apuseni.
-Daca povestea din testament reprezinta prima parte-aceea a descoperirii intamplatoare a tezaurului,- dupa plecarea celor trei tovarasi in directii diferite, nu mai stim  nimic ce s-a intamplat cu dansii. Ori la un moment dat intalnim un om calare cu desagii plini cu aur si care spune celui dintai drumet pe care il intalneste, ca acolo, in desagii aceia  are bani de aur. Nu este cumva aceasta o continuare a povestii lui Pavel Varga?
Ori aceasta ar insemna ca Pavel Varga, nu locuia  cel putin la inceput la Cluj, ci intr-unul din satele  dimprejurul acestui oras, care poate fi chiar identic cu satul povestitorului legendei respective-poate chiar unul dintre descendentii lui Pavel Varga.
-Ni se spune ca in pivnite erau butoaie cu vin.
Una dintre intrebarile pe care ni le punem, este cand in istoria geto-dacilor se vorbeste despre consumul de vinuri.
-O alta intrebare este legata de o nedumerire care trebuie eliminata din mintea cercetatorului. Daca tezaurul este a lui Decebal, ce cauta in aceasta legenda prezenta regelui Darius, al persilor? A existat in istoria noastra sau a acestor locuri un moment cand regele persilor a intrat in contact cu aceste locuri si cu ce popoare anume?
-" Inauntru  daduram de un om,-povesteste Pavel Varga- care statea pe un scaun de aur si tinea in mana un baston de aur."
Toate aceste elemente - butoaiele cu vin, regele din aur cu un baston de aur in mana, prezenta in legenda a regelui persilor Darius fiul lui Hystaspes, -creeaza impreuna o ghicitoare orfica care daca este ghicita, denumeste poporul  a carei necropola regala a fost descoperita de Pavel Varga.

"
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #288 : 30 Iunie 2012, 13:44:46 »
Răspunde folosind un citatCitat

Intr-un articol care se numeste: "Povestea aurului romanesc" avandu-l ca autor pe  Nicu Parlog putem citi:
"Pe lista invadatorilor ahtiati  dupa aurul din Apuseni, au urmat la rand ( dupa greci ) stravechii persi. Herodot, -parintele istoriei-relata in scrierile sale  ca imparatul Darius  fiul lui Hystaspes , stapanitor al tuturor persilor, a pornit razboi impotriva triburilor dacice ale AGATARSILOR care locuiau in muntii Apuseni, indeosebi pe malurile Muresului ( raul Maris ) pentru ca  aceasta ramura  a daco-getilor  se desfata in podoabe de aur."
Arheologic au fost descoperite unele morminte  de tipul Ciumbrud  pe Muresul superior  datate din perioada  550-450 i.H.
Stim ca Agatarsii s-au stabilit pe vaile Muresului Superior si al Tarnavelor  prin sec. al VI i.H. ocupandu-se de cresterea viilor, plugarit si oierit. Desi autorii nu o spun, faptul ca le placeau podoabele de aur, insemna ca una dintre meseriile practicate era si  exploatarea aurului aluvionar si prelucrarea lui in podoabe. Conform  lui Pliniu cel Batran, Agatarsilor le placeau podoabele de aur.Pe langa tatuajul practicat si vopsirea parului sau a corpului cu albastru, ei purtau aur si diamante.
Mai am de adaugat un amanunt:
Denumirea de Agatarsi in limba greaca: Agathirsoi, vine din doua cuvinte grecesti:"Aga=Conducatori sau conducator, cu sau purtatori de Thirsus=toiag.
Este exact ceea ce a vazut Pavel Varga in necropola regala.
Mai mentionez faptul ca  Darius cel Mare, (522-486 i.H) a pornit o expeditie de pedepsire a scitilor in  perioada 514-512 i.H. ca el a intrat in contact cu getii de la nord de Dunare si afland ca trebuia sa dea lupte in defileurile muntoase cu Agatarsii, a ezitat si s-a retras.
In concluzie,  Pavel Varga a facut din intamplare una dintre cele mai mari descoperiri: O necropola a unei uniuni de triburi Agatarse situata in aria raului Mures catre munte. Norocul sau intamplarea   a dus la pradarea unei necropole de o importanta deosebita pentru istoria patriei noastre.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #289 : 09 Iulie 2012, 18:03:26 »
Răspunde folosind un citatCitat

Levizoara şi Mugurel

Basmul face parte din "Basmele Fantastice Româneşti" vol.1 : "Fata Răpită de Soare." (pg.46)
Basmul este de ţinută Vetero-Testamentară, deoarece aşa cum am mai spus, o serie de motive populare  care apar în discursul narativ al povestitorului-în cazul nostru, povestitoarea-se regăsesc în Vechiul Testament. Voi merge pe interpretările făcute, fără a intra prea mult în detalii.
-Zâna Soarelui care îl fură pe Mugurel, este imaginea feminină a lui Faraon . Făcând o astfel de afirmaţie Mugurel devine Iosif. Sora lui Mugurel -sunt de fapt fraţii lui Iosif care pun la cale mârşăvia vânzării fratelui mai mic acelei caravane  de ismaeliţi care se îndreaptă spre Egipt.Motivul se mai regăseşte şi în balada Mioriţa mai puţin conturat şi în Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creangă, la fântâna unde destinele dintre Harap-Alb şi Spân se schimbă.
-Motivul tufanului.
A fost un motiv care m-a făcut să oscilez mult.Iată conţinutul său primar care se regăseşte în  epopeile lui Homer.
"Mergând prin pădure întâlneşte un tufan mare.Tufanul acela mare ce făcea? Era un  şarpe mare pe el şi trei puişori erau acolo.Pe fiecare an şarpele mânca puişorii".
În Iliada, proorocul Calha, interpreta numărul puişorilor ca fiind  corespunzător anilor până când  aheii vor cuceri cetatea Troia. Numărul puilor era de nouă, iar la sfârşit şarpele o va înghiţi şi pe mama lor. Fiind vorba de o pasăre, ca un simbol al divinităţii şi mai ales a unei mame,mama celor nouă puişori deşi ar trebui să fie Hera şi o cetate închinată acestei zeiţe, în realitate, este vorba de zeiţă fecioară şi respectiv cetatea Atena, aflată în conflictul cu şarpele-simbolul persan a lui Darius şi respectiv a lui Xerxes I. Puişorii zeiţei Atena sunt de fapt celelalte cetăţi greceşti.Această este explicaţia legată de cetatea Troia din Iliada lui Homer. Dacă mutăm scena în Egiptul antic, tufanul acela ar reprezenta Egiptul. Şarpele care vrea să mănânce puişorii şi chiar o face pentru o vreme, este însuşi Faraon. Deşi aici, explicaţia nu este dată de Războaiele Medice ( Persano-Greceşti ) ci de înmulţirea excesivă a populaţiei Egiptului prin apariţia Prinţilor Păstori sau a Hixoşilor, în cea de-a doua perioadă interimară.Din perspectivă Biblică, Faraon cere moaşelor  egiptene să omoare toţi copiii de sex bărbătesc ai lui Israel şi să lase în viaţă numai fetele. Putem adăuga aici şi întâmplarea lui Avraam şi a soţiei sale Sarai pe vremea când amândoi călătoreau spre Egipt. De teamă să nu fie omorât, Avraam, îi cere lui Sarai să nu spună că el este soţul,  ci fratele ei. Conflictul nu se desfăşoară aşa cum suntem tentaţi să credem între Faraon şi nişte copii nevinovaţi din moment ce Israeliţii din Egipt purtau cu toţii numele de "Copiii lui Israel", chiar atunci când aceste persoane erau adulte.
-Motivul lui Dumnezeu
"Mergând aşa înainte, dă de-un om.Şi-atâta ţipa şi-atâta zbiera. Şedea  pe nouă stânci de piatră.-Cine se va găsi să-mi scoată-zicea,-ţeapa din ochi, i-oi face mult bine.
Fata s-a suit binişor pe stăncile acelea  până la el şi i-a scos ţeapa din ochi.
'Ce:
-Levizoara ce bine  să-ţi fac eu ţie  după binele pe care mi l-ai făcut? Căci eu sunt Omu Pământului.( de fapt el este Omul care a făcut Pământul, Dumnezeu.)
Scena orbirii apare şi în episodul Polyfem din Odiseea lui Homer şi la Moara Dracilor în "Isprăvile lui Păcală" a lui Petre Dulfu.( Este mare păcat că acest mare apocrif Biblic nu este reeditat, făcând parte din patrimoniul nostru popular cultural.) Scena este identică cu mâncarea Scufiţei Roşii de către Lup şi  cu imaginea  iconică a lui Dumnezeu văzut pe Muntele Horeb în mijlocul unor mărăcini care ard şi nu se mistuie.Sunt convins că unii cititori sunt mai reţinuţi în ce priveşte interpretările mentionte de mine. Vă amintiţi episodul Biblic când copiii lui Israel au ajuns la apele Amare şi se plângeau de sete lui Moise. Acesta sfătuit de Dumnezeu, loveşte cu toiagul stânca Horebului şi de acolo ţâşneşte apa care domoleşte setea oamenilor şi a dobitoacelor. În basm, scena este descrisă astfel:
"Când s-a dus vântul şi s-a umflat în ei, i-a suit pe Muntele Secetei.Când i-a suit pe Muntele Secetei, Levizoara  a-nceput să plângă:
-Mugurel, noi aicea murim şi de foame şi de sete."
Motivul este însă fragmentat din moment ce vom citi puţin mai departe:
"Omul Pământului ( Dumnezeu) i-a dat un baston în mână.Când dădea cu bastonul, se deschidea câte-o uşă.Când a trecut tunelul acela-nainte,iacătă şi zâna şi  cu mă-sa. Şi când  a dat un ţipăt,  de-abia ţinea Omul Pământului  Pământul în mâini  şi-n picioare să nu se scufunde şi  să moară Levizoara şi cu Mugurel.'
Bastonul ţinut de fată, a funcţionat asemenea unei săbii care a retezat-o pe Zână Soarelui şi pe Mama acesteia. Ori în clipa când le-a fost tăiate gâturile din ele a început să ţâşnească sângele. Dacă sângele este similar apei, aceasta presupunând că femeile erau de fapt reprezentări ale  zeiţei Pământ sau ale Nilului, atunci vom înţelege explicaţia gestului  făcut de Levizoara.
Anterior acestui motiv, mai există unul care merită toată atenţia.
"Şi-a luat nuieluşa  şi a rupt-o-n două, a rupt-o mărunt şi-a aruncat-o în gârlă, de s-a făcut  un pod de treceau  tancurile pe el.Şi l-a luat pe Mugurel şi a trecut dincolo."
Este acelaşi pod peste care treceau furnicile din Povestea lui Harap Alb. Este podul peste care au trecut copiii lui Israel peste Marea Roşie
« Ultima modificare: 09 Iulie 2012, 21:28:12 de către vanghelis007 » Memorat
Pagini: 1 ... 27 28 [29] 30 31 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: