Basme

[vanghelis007]

Povestitorul poseda  la un moment dat memorial cateva elemente  sau jaloane ale basmului . Restul s-a pierdut asa cum este si firesc, prin uitare. In aceste conditii, el este obligat, prin forta lucrurilor, sa recurga la propria sa fantezie pentru a umple spatiile  acelea care au ramas goale. Si o face cu prisosinta. Amestecul acesta fictional dintre lucrurile cunoscute si improvizate, face sa se piarda in timp, personalitatea celor dintai. Transformate in simboluri, imaginile se mistuie treptat in colbul vremii intr-un univers care devine necunoscut si ostil.
Mistretul din cauza caruia se stinge focul are o semnificatie destul de larga, incepand cu moartea lui Adonis, omorat de catre un mistret, la semnul lasat din tinerete de un mistret pe piciorul lui Ulise, pana la semnificatia conflictuala a razboiului.Razboiul da ca un mistret prin gradinile oamenilor si le ravaseste viata.Dar zeul razboiului este Ares. Si nu de putine ori Ares al grecilor sau acel Ares Oriental al Asiei Mici va fi prezentat in iconografia pagana sub forma unui porc mistret.Prin urmare, sangele scurs din mistret stinge focul pe care il pazea fata langa mormantul tatalui ei, un simbol complex al  mortii( prin tata) si al vietii ( prin focul ramas viu),ca si cum am spune ca in ciuda acelora din jurul nostru care mor, viata merge mai departe. Dar focul mai are aici o semnificatie care scapa.
"Ce sa faca ea? Ca nu mai avea foc.Se stinsese de nu mai ramasese nici o licura ( scanteie) de foc. Se suie fata pe casa si si se uita in departare.Vede o luminita de foc, departe, departe.
-Acolo ma duc. ( zice ea. Si se duse.).
Ne aflam aici intr-un gol nepovestit al basmului, in care povestitorul incearca sa o apropie pe sora lui Bogdan de acea flacara despre care nu stim nimic, pentru ca textul este reconstruit altfel. Citim in cartea lui Alexandru Mitru:
"Atata doara  ca atunci cand trebuia sa vada lumea unii dintre feciorii sai Hecuba (regina cetatii Troia sau Ilionului ),a avut un vis.Si se facea ca  ar fi nascut nu un copil ci o torta aprinsa. Flacara tortei se intindea  pana ce cuprindea  orasul si il mistuia in intregime."
Torta aceea se numea Paris si era unul dintre fiii regelui Priam si al Hecubei. Datorita acestuia grecii vor porni impotriva cetatii Troia, o vor cuceri si ii vor da foc. Catre acest foc- care in definitiv era soarta ei- se va indrepta fata-ca urmare a promisiunii facute de zeita Afrodita lui Paris in schimbul marului de aur.Pentru ca fata fusese daruita focului tot asa cum cetatea se va intalni mai tarziu cu flacarile sale.Ori fata si cetatea poarta acelasi nume: Atena. Este singurul loc in istorie unde destinul celor doua se suprapune.

[vanghelis007]

Sa comentam urmatorul motiv:
"I-a dat o oala mare plina cu cenusa si i-a bagat trei-patru carbuni in cenusa acolo, sa nu se stinga.Oala a fost sparta-n fund.Pe unde mergea fata, facea dara de cenusa noaptea."
Povestitorul da dovada de un umor spontan de-a dreptul incredibil  in ceea ce priveste opiniile lui despre femei.Pentru ca aici avem numai simboluri erotice.Inca dinainte de a primi aceste daruri de la femeia aceea batrana, povestitorul spune:
" Fata frumoasa de pica."
Intr-un dictionar de mitologie greaca, primul lucru pe care il aflam despre Helena sau Helene, este urmatorul:
"Cea mai frumoasa dintre muritoare". Cred ca  aceasta descriere, corespunde cu caracterizarea facuta de povestitor: "Era frumoasa de pica."
Se pare ca fiica  lui Zeus si a Ledei, trebuie sa fi fost intr-adevar de o frumusete deosebita sau rara, din moment ce aflam ca " inca copila fiind,ea a fost rapita de catre Theseus , ajutat de prietenul sau Pirithous si dusa in Attica.Eroul a lasat-o in paza mamei sale Aethra  si a plecat in Infern pe urmele Persephonei. In lipsa lui, Helena este gasita de catre  fratii ei, Castor si Pollux care pornisera sa o caute. Dandu-si seama ca fata reprezinta pentru el un veritabil butoi cu pulbere gata sa faca explozie cand nu te astepti, tatal ei pamantesc, Tyndareus o marita cu Menelaus. Dar casnicia are nabadaile ei. Helena fuge cu Paris, generand in felul acesta razboiul Troian. Dupa moartea lui Paris, se recasatoreste cu unul dintre fratii acestuia, Deiphobus, ca pana la urma sa auzim ca a ajuns sotia lui Ahile traind cu acesta pe o insula Alba, departe de patimile lumii dezlantuite.
In felul acesta , din cauza oalei sparte in fund, fata din basm a reusit sa lase (mai ales noaptea)o dara de cenusa prin toate locurile prin care a trecut. Intotdeauna trebuie sa platim vama dorintelor noastre, iar daca dorim cu adevarat sa avem o viata cu un curs linistit, trebuie sa fim foarte atenti ce ne alegem.

[vanghelis007]

Ceea ce este derutant in cadrul basmului se leaga de persoana careia i-a venit prima data ideea Calului Troian. In basm  zmeoaica ( dar zmeoaica, la nivelul basmului defineste  sau substituie zeita , fara ca aceasta sa fie insa numita ) vine la fata si  ii da un pieptene vrajit pe care folosindu-l asupra fratilor sai, fata ii transforma in cai. Dictionarul de mitologie greaca, spune clar ca ideea i-a apartinut lui Ulise sau lui Odyseu, numele grec al eroului popular. In cadrul basmului, femeia batrana si rea, care apare si in Alba ca zapada si cei sapte pitici, este zeita vrajbei, Erys.Dar este ea chiar Eris? Cea care il sfatuieste pe Ulise in diferite imprejurari este zeita intelepciunii Atena. Ca divinitate putea sa ia diferite infatisari, una dintre acestea fiind aceea de pasare: bufnita. Aceasta deoarece intelepciunea este intotdeauna treaza, iar ochii intelepciunii pot vedea si intelege toate lucrurile si tot ce se intampla in adancimile noptii. Aceasta fiind legat de personajul care este implicat in sfat. Vom simplifica problema si vom merge pe explicartia universala ca Ulise este cel caruia i-a venit ideea Calului Troian, desi Calul Troian este o explicatie dintre mai multe explicatii pe care le-a oferit in decursul timpului Exegeza:
-Calul troian era un  facut de ahei pentru a o imblanzi pe zeita Atena a carei statuie, Paladion, a fost furata de catre Ulise si Diomede. Dar de ce neaparat cal si nu o bufnita uriasa, sau un numar de vite care puteau fi sacrificate si oferite ca ofranda zeilor olimpieni, sau orice altceva?
-Pentru ca fiind gol inauntru, calul ascundea o parte din eroii greci. Introducand Calul Troian in cetate, troienii nu faceau decat sa isi sape mormantul cu propriile lor maini. In afara de asta, calul fiind foarte mare, ii determina pe troieni sa sparga poarta si zidurile ca sa mute calul in cetate. Iata ce spune Alexandru Mitru:(pg.511) :
"Insa troienii au  luat moartea sarmanului Laocoon drept semn ca zeii  porunceau sa  vare calul in oras.Si bucurosi, cu galagie, au inceput sa-si sparga zidul ( cetatii) .Si-au spart ei zidul ca nebunii.Zidul acela intarit , cladit de catre cei doi zei olimpieni ( Apollo si Poseidon) care le aparau orasul de aheii cei razbunatori. Caci astfel calul nu avea loc  pe porti  sa intre in cetate."
Faptul ca acest cal va fi dus pe Acropole, semnifica insa cu totul altceva.
Zidul cetatii fusese ridicat potrivit traditiei ateniene de catre cei doi zei: Apollo ( Soarele ) si Poseydon Hypios ( sau Poseidon Calul). Deoarece orasul Troia fusese construit potrivit marturiilor mai mult de catre Poseidon, era si normal ca numele  zeului sa sfinteasca orasul. Astfel orasul a capatat numele de "orasul  lui Poseidon", Platon povestind de acest oras in cele doua dialoguri ale sale despre Atlantida si numindu-l Poseidonia.
Constructiile orasului fiind de lemn si de piatra  si reprezentand orasul calului, aheii au reusit sa intre in oras adica sa intre in Calul de lemn, sugerat ca stratagema de Ulise.Sa ne amintim ca una dintre muncile lui Heracles a fost aceea de a lua braul reginei amazoanelor, Hypolita. Adevarul istoric sta in citirea numelui reginei, si iata de ce:
Hypolyta, este un nume compus alcatuit din doua cuvinte separate: Hypos care inseamna Cal si Lytos care semnifica piatra. Deci numele Hypolita inseamna, "Calul de piatra".  Hercule, a fost trimis sa ia braul Hypolitei, adica, braul de piatra al calului. Dar braul de piatra era zidul protector al cetatii, construit de zeii Apollo si Poseydon despre care am vorbit mai inainte.

[vanghelis007]

Fata Nevazuta, Neauzita, din cer cazuta

Fiind criptice, de cele  mai  multe ori basmele raman la stadiul de citire profana, fara a avea un inteles. Sa luam spre exemplu titlul acestui basm:
"Fata Nevazuta, Neauzita, din cer cazuta." Este promisiunea facuta intr-o doara de catre imparat fiului sau, pentru ca acesta sa se nasca. Aceasta cu conditia calitatii oraculare a imparatului, care substituia astfel ursitoarele. Dar cine este in definitiv aceasta fata despre care insasi basmul nu explica  prea mare lucru? In mitologia greaca, legat de razboiul troian exista o poveste legata de Troia:
"...locul unde se ridica  orasul (Troia) , se zice ca s-ar fi chemat inainte "Dealul greselilor" deoarece  intr-o buna zi  Zeus  s-a maniat  pe Ata sau Ate, zeita a greselilor si a azvarlit-o  din Olimp."
Dar istoria se repeta din moment ce  unul dintre fiii lui Tros,-Ilos, vrand sa aiba incuviintarea cerului pentru construirea orasului Troia sau Ilion, se va ruga de zei si semnul primit a fost o statueta misterioasa care o infatisa pe zeita Pallas Atena. Aceasta statuie era de lemn ( ceea ce este o minciuna, deoarece din cer nu cad obiecte de lemn ci numai pietre-respectiv meteoriti), si tinea in mana dreapta o lance iar in mana cealalta un caer cu lana si un fus, reprezentand cele doua aspecte ale zeitei: de razboinica si de initiatoare a treburilor casnice.Dupa Mitru, zeita era inalta de 1,50 m. Numele statuii, era acela de Palladion, insemnand="zeita Atena."Ulise si cu Diomede au furat statuia intr-o noapte din cetate si in acest fel, Troia a devenit vulnerabila si a putut fi invinsa.Dar legat de Palladion, exista doua versiuni legendare. Cea greaca, care vorbeste de statuia de lemn a zeitei Atena si cea romana care sustine ca cei doi eroi greci au furat un fals Palladion, din moment  ce statuia autentica a fost adusa de catre Eneas la Roma dupa arderea cetatii Troia. Dar singura statuie care va fi adusa in secolul al III-lea i.e.n. la Roma nu este Palladionul , ci statuia zeitei  Kybele din Pessinunt, care era  o piatra de origine meteoritica. Ea a fost depusa in templul zeitei Victoria  din Roma.

[vanghelis007]

Fata din icoana

Volumul V al Basmelor fantastice romanesti este numit dupa al doilea  basm postat la inceputul cartii si care se numeste: "Fata din icoana". Pe undeva am mai scris despre acest tip de basm, reprezentat in acest volum prin basmele: "Fata din icoana", "Lemnisoara", "Lemnisoara"(reinregistrare), "Cojocel de lemn", "Cu Buflita".
Basmele respective au ca tema incestul  (efectuat sau nu) in care moartea mamei, dertmina sotul vaduv sa o ia de sotie pe fiica sa. Aceasta fuge,  ascunzandu-se intr-o icoana, fie intr-un vesmant de lemn sau de alta natura. In cadrul primului basm, iata ce o sfatuieste pe fata o batrana:
"Te duci si ii spui sa iti cumpere o icoana mare  cat usa asta. s-o aiba in casa  ca sa va rugati la ea cand o sa va luati amandoi."
Cand icoana a fost adusa in casa, fata sfatuita tot de baba, s-a rugat lui Dumnezeu sa se deschida icoana si icoana deschizandu-se, a inghitit fata.Tatal ei, vaduvul, a vrut sa  distruga icoana dar in cele din urma a vandut-o unui imparat vecin. Surpriza imparatului a fost mare in momentul cand venea acasa sa manance, gasea masa goala, mancarea fiind mancata de o fiinta nevazuta. Abia cand slugile se apuca sa pazeasca locul, vad ca  icoana se deschide si dinauntru iese o fata foarte frumoasa care ii mananca mancarea imparatului lasandu-l flamand.
Interesul meu catre acest tip de basm a sporit in momentul cand, cautand pe google, am gasit un articol foarte interesant,  al carui nume este: "Tablourile blestemate".Iata o intamplare scrisa in articol si pe care o redam in materialul de fata:
"Portretul frumoasei printese  rusoaice Maria Lopuhina, realizat de pictorul Vladimir Borovikovski, a starnit  in Moscova veacului  al XVIII-lea o adevarata groaza in  randul tinerelor femei. La scurt timp dupa ce i-a pozat artistului tanara printesa s-a imbolnavit si a murit fulgerator. Despre tatal ei Ivan Tolstoi,  se soptea in taina  demult prin saloanele  luxoase in care  se intalnea nobilimea  rusa , ca era pasionat de  fenomenul paranormal, un adept al misticismului si  totodata  membru important al unei loji francmasonice. De altfel dupa moartea unicei fiice  prin intermediul unor forte oculte  ar fi reusit sa  transfere spiritul Mariei  in portretul  pictat de Borovikovski de unde  din dorinta de razbunare sufletul nelinisrtit al printesei ar fi "furat" vietile mai multor fete de varsta maritisului. Peste zece fete ar fi murit subit dupa ce privisera imaginea.Lantul nenorocirilor s-a sfarsit  cand colectionarul  de arta, Pavel Mihailovici  Tretiakov a cumparat portretul  si l-a expus  in celebra sa galerie din Moscova."
Mecanismul mintii omenesti este foarte ciudat, sau functioneaza dupa o serie de legi inca necunoscute. Intrebarile pe care mi le pun si la care doresc sa gasesc raspuns sunt desigur mai multe, dar in acest moment pornesc de la doua:
-Care este arhetipul de la care a pornit basmul tip : Fata din icoana".
-Care este misterul care inconjoara tabloul  Mariei  Lopuhina si in ce masura  aceasta enigma poate fi dezlegata.

[vanghelis007]

Fata din icoana ( urmare )

23/07/2012 de vanghelis008 | Editare

Fata din icoana face parte – potrivit clasificarii lui Lazar Saineanu- din ciclul incestului, tipul Peau-D’Ane. Acest tip cuprinde urmatoarele peripetii:
-O femeie sfatuieste la moarte pe barbatul ei s nu ia alta sotie decat pe una care sa-i semene.
-Parintele se hotaraste de a se casatori cu propria sa fiica.
-Copila fuge cu trei randuri de haine intr-alta tara unde se marita cu un fiu de imparat.
In afara de basmele mentionate la inceput din colectia lui Ionel Oprisan, mai mentionam urmatoarele basme:
“Gainareasa”,”Departe, departe”, “Fata de imparat cu stea in frunte”,”Lisandra”, “Fata imparatului in coteneata”, “Fata imparatului gascareasa.”
O forma mai indepartata a tipului, din care a disparut motivul casatoriei cu propriul ei tata este basmul “Cenusareasa”,desi la inceputul cercetarii hermeneutice i-am acordat acestui basm o cu totul alta explicatie.
Al doilea tip este acela al “Fetei cu mainile taiate.”
Dincolo de traversire, apare motivul mutilarii fetei si pe acela al omorarii copiilor ei de catre parintele firesc ca semn de razbunare. Basmele care fac parte din acest tip sunt:
“Imparatul cel fara de lege”, “Fata popii a cu stem”, “Fata din sfesnic”, “Gainarita”, “Frumoasa”, “Fata din buturuga”, “Pajura”, “Feciorul de imparat si fata pajurei”,” Nora cea rea”.
Este interesant de subliniat faptul ca acest tip a fost adaugat mitologiei crestine in miturile populare despre Craciun si Craciunita.

[vanghelis007]

Ca sa reluam un discurs  narativ anterior, -cele doua motive-"al vesmintelor" si cel "al mainilor taiate", desi in cadrul basmelor s-au dezvoltat la un moment dat separat, amandoua se regasesc  in legenda istorica  povestita de Herodot despre faraonul Mykerinos.De altfel, aceasta istorie ( cu valoare de arhetip ) sta la baza basmelor populare pe care le gasim clasificate de Lazar Saineanu  in "ciclul  incestului".
Rezumata intamplarea povestita de Herodot suna astfel:
Fata faraonului Mykerynos moare si faraonul vrea sa o inmormanteze cu fala. In acest scop el porunceste mesterilor sa construiasca o junca din lemn scobit , care dupa ce fu aurit, servi ca sarcofag sau mormant pentru fiica sa. Herodot povesteste ca aceasta junca putea fi vazuta  in palatul imparatesc din Sais, chiar in vremea sa, fiind asezata intr-o camera  bogat impodobita unde ardeau  miresme de tot soiul iar toata noaptea  sta acolo aprinsa o lampa.
In basmele care au un astfel de continut, fata cere tatalui ei trei randuri de vesminte -de culoarea cerului, lunii si soarelui , iar in afara de acestea, o lada, o cutie de lemn, o icoana, o imbracaminte de lemn, un taur de aur, doua sfesnice mari s.a.m.d.
Mykerinos mai era cunoscut sub numele de: Menkaure (citit, de asemenea, ca Menkaura)  şi Menkheres .Potrivit Manetho, el a fost succesorul la scaunul de domnie al regelui Bikheris, dar în funcţie de dovezile arheologice  mai degrabă a fost succesorul regelui Khafre. Menkaure a devenit faimos pentru mormântul lui,piramida de la Giza, şi datorita acelor grupuri de statui cunoscute sub numele de triade reprezentandu-l  pe faraon , împreună cu o zeita (  fiica sa ?) şi soţia sa, Khamerernebty. Dar pentru ca Herodot povesteste ca Mykerinos a luat-o de sotie pe propria sa fiica, s-ar putea ca Khamerernebty, sa fi fost chiar fiica faraonului.

[vanghelis007]

Una dintre intrebarile la care trebuie sa raspundem, este:
-De ce a ales la un moment dat faraon sa ii construiasca  fiicei sale un sicriu asa de original, reprezentat dintr-o vaca de lemn.
Vaca sau junica de lemn este reprezentarea iconica, simbolica a unei zeite ceresti, altfel nu ar apare pe ea insemnele cosmice. Vom vedea la un moment dat ca si in alte basme, printesa, fata imparatului,Ileana Cosanzeana  sau chiar Fat-Frumos vor purta in vesmintele lor  sau pe trup semnele cosmice. Fiind distantate de basmele care fac parte din ciclul incestului, aparitia acestor semne miraculoase sunt surprinzatoare si de cele mai multe ori greu de explicat de catre exegeza.In Egiptul antic, exista doua zeitati care reprezinta cerul:
-Neith-cea cu care se va insura Iosif-numele acesteia fiind in legenda  Biblica:  Asineta, Asineith, Aseneth, Asnath, Asiatha. Potrivit textelor, ea era  zeita cereasca, in vreme ce sotia lui Iosif era cunoscuta ca preoteasa a zeitei Neith. In calitate de slujitoare a zeitei, mi se pare normal ca locul zeitei sa fie uzurpat in mod pasnic de catre slujitoarea ei care ii pastra cultul. Singurul neajuns este ca zeita nu apare cu trup  sau cap de vaca. Ori lucrul acesta il infaptuieste cealalta zeita cereasca, Hathor. Dictionarul de mitologie generala scrie despre Hathor:
-"Hathor, -zeita a cerului, in mitologia greaca, adorata in tot Egiptul, de obicei in ipostaza de vaca. Socotita mama zeului solar Horus si maica universala. Era sugera  sufletul viu al arborilor( sicomorului), intruchiparea vie a aurului, ocrotitoarea femeilor insarcinate si patroana artei mositului.
La Teba era protectoarea mortilor. Era cunoscuta sub numele de "cele sapte Hathor," imagine iconica sub care erau cunoscute zanele ursitoare. ( Din cauza ca zeita era  ocrotitoarea femeilor insarcinate ).
Era fie o femeie frumoasa, fie o femeie cu cap de vaca.O ipostaza cosmica ii confereau  stelele presarate pe tot trupul de vaca.
Din perspectiva simbolica a  lui Faraon, murind, fata acestuia a devenit zeita Hathor. Faptul ca s-a intruchipat in zeita cereasca statea marturie vaca de lemn, cat si stelele pictate pe corpul acestei vaci.Ciclul incestului,  sau ca sa ne exprimam mai apropiat de adevarul mitologic, istoria lui Mykerinos, cu gradul ei de imoralitate acceptata sau respinsa va fi imprumutat de mitologia greaca , in povestea  regelui mitic al insulei Creta. Hai sa o spunem mai simplu. Cretanii imprumuta misteriile zeitei Hathor, sau insasi povestea faraonului Mykerinos si o planteaza in  insula lor. Este vorba de dragostea stranie a lui Pasiphae sotia regala a lui Minos legat de taurul trimis de Poseidon sa pustiasca insula Creta, dupa incalcarea promisiunii facute de Minos de a-l sacrifica.Dedal sau un alt mester, va construi pentru regina o vaca de lemn si aceasta impreunandu-se cu taurul lui Poseidon va da nastere unei monstruozitati in spiritul zeilor egipteni: o fiinta  cu trup de om si cu capul de taur, pe care o cunoastem sub numele de Minotaur. ( Cu toate ca numele inseamna cu totul altceva: Minos Taurul,- sugerand mai degraba puterea monarhului decat relatia nefireasca la care s-a dedat sotia sa.) Este posibil ca acea vaca de lemn sa reprezinte vaca cereasca Hathor, care va juca la fel ca si pentru fata lui faraon rolul de mormant ceresc.Asa cum am mai spus-o si in alta parte, daca scoatem din  numele faraonului o anumita grupare fonetica, obtinem numele de Mynos. Eu cred ca acest lucru nu este deloc intamplator.

[vanghelis007]

As putea spune ca basmele din acest ciclu se rotesc in mod constant in jurul celor doua motive: a vesmintelor si  respectiv a mainilor taiate. Explicatia pe care o dam este ca aceste motive isi au obarsia in istoria lui Mykerinos. Dar basmele mai contin o serie de motive de natura vetero-testamentara, ceea ce ne face sa punem la indoiala  situarea acestora in ciclul incestului. Apar in cadrul basmelor inca doua motive:
-Acela al omorarii copiilor.
-Gasirea unor obiecte de argint si de aur in buzunarele sotului pe care acesta nu le furase.
Omorarea copiilor de catre parintele fetei sau de popa-ca referire la faptul ca Faraon era o fiinta sacra si mare preot, apare si in Biblie  in capitolul Exodul sau Iesirea. Aici Faraon da ordin  moaselor egiptene sa omoare toti copiii de sex barbatesc  care se vor naste, lasand sa traiasca numai fetele.
Legat de gasirea obiectelor furate sa amintim ca fratii lui Iosif au venit in Egipt sa cumpere grau. Ei au platit cu aur si argint. Totusi, nu mica le-a fost surpriza si spaima cand  intorcandu-se acasa, au descoperit aurul si argintul in sacii lor. Mai exista o scena a invierii copiilor. Mergand cu caruta, rotile acesteia a omorat puii de sarpe rataciti pe drum. Serpoaica mama, a gasit insa iarba care putea sa reinvie puii morti si folosindu-se de aceasta, a reusit sa-i readuca la viata.In istoriile vetero-testamentare, copiii lui Israel sunt nevoiti sa treaca printr-o vale a mortii, multi dintre participantii la Exod fiind muscati de reptile si osanditi in felul acesta la moarte. Dar Moise, la sfatul lui Dumnezeu, pune sa se faca un sarpe de arama si cei care privesc catre acesta scapa cu viata.
Sa spunem   cateva cuvinte despre tablourile blestemate. Cel care a scris articolul, se referea  la faptul ca o pictura, la fel ca limbajul folosit de oameni, poate induce o stare de bine sau de disconfort, acesta din urma prin forta sa sugestiva, putand produce moartea acelor persoane sensibile si sugestionabile care il privesc. Intrebarea care ne-o punem este daca autorul articolului sau cei care scriu astfel de articole spun adevarul sau fabuleaza. In sprijinul lor, autorii aduc si alte exemple de picturi celebre care au produs o serie de decese inexplicabile. Daca totusi lucrurile se intampla, atunci ce explicatie ar exista in masura sa demoleze mitul? Sau poate ca o astfel de explicatie nu exista si va trebui sa luam drept adevarate explicatiile acelea indoielnice, legate de paranormal?

[vanghelis007]

Citesc dintr-o carte a lui Paul Stefanescu legat de Hipnoza:
"Religia, cu ceremonialul ei si perceptele pe care le propaga , nu este altceva decat sugestie. Propaganda si reclama , arta vanzarii, a marketingului fac apel la sugestie. Haina militara, - fie a politiei sau a armatei, nu face altceva decat sa impresioneze , sa sugestioneze cu alte cuvinte. Medicina se bazeaza intr-o mare masura pe autosugestie. Justitia si regimul scolar cu disciplina lui  sunt sugestie..."
In momentul cand ne gasim in fata unui tablou, acesta reuseste in functie de arta de care da dovada artistul pentru a prezenta realitatea, sa ne impresioneze puternic. Sa adaugam la un moment dat faptul ca tabloul acela reprezentand o persoana din casa in care se gaseste, dupa un timp scurt, acea persoana a murit si familia a trait drama acestei pierderi inestimabile. Eu cred ca atat tabloul cat si imprejurarile legate de tablou, sporesc sensibilitatea privitorului, impingand-o undeva catre extreme.In mod cu totul inconstient, tabloul ne transmite modelul dramei traite de familia respectiva. Ori spiritul nostru este astfel plamadit incat foarte multe persoane sunt tentate sa se substituie persoanei din tablou si sa retraiasca acelasi tip de drama, ceea ce chiar se intampla. Nu vreau decat sa reamintesc de cazul acelei persoane care vazand filmul Batman, s-a substituit unuia dintre personajele negative din film si a inceput sa traga cu arma intr-o sala de cinematograf. Vreau sa amintesc ca in anumite spitale de specialitate sunt inchise persoane care se identifica cu o serie de personalitati istorice din trecut. Aflate sub tratament si intr-un spatiu inchis, acestea nu pot face rau nimanui, spre deosebire de faptul ca se gasesc in libertate. Si in cazul unei anumite categorii, modelul mortii sau cel suicidar este folosit in propriul lor beneficiu.
Vorbind despre Mesmer,  Paul Stefanescu, deapana urmatoarea intamplare:
"Mesmer a alunecat spre variante naive.Si-a varat degetele intr-un vas plin cu apa, spre a-i conferi magnetism  si privea satisfacut cum dupa o baie, multi bolnavi plecau  vindecati.Dar unii aveau frica de apa sau, daca vremea era nefavorabila, se putea apela la "copacii magnetizati" de Mesmer, a caror simpla atingere aducea nenumarate vindecari.(...) Precursorul psihoterapiei, utilizase fara sa stie hipnotismul, exploata fara sa constientizeze, sugestibilitatea bolnavilor."
O persoana puternica, cu puteri hipnotice ar fi putut stimula sugestionabilitatea privitorilor, povestind despre moartea copilei lui in timp ce tinerele fete priveau tabloul blestemat al Mariei. Aceasta este o a doua  propunere de a explica situatia. Este foarte usor sa aplici mecanismul de magnetizare a lui Mesmer nu asupra apei sau copacilor cat asupra unui tablou sugerand insa aspectele negative.
Inainte de a incheia acest material, vreau sa reamintesc o intamplare din domeniul paranormalului, lasand  finalul desdchis:
"In 1913, moare o batrana  dintr-un sat  din cantonul Putzig ( Prusia).Sapte decese unul dupa altul, rapesc membri din familia ei si oamenii sunt incredintati  ca defuncta nu si-a gasit linistea si  ca isi trage dupa ea rudele. Simtind ca i-a venit  vremea, unul dintre feciorii batranei  cere sfatul satenilor. I se spune sa deshumeze cadavrul  sa-l decapiteze si sa puna capul intre picioare, ceea ce si face , iar la putin timp dupa aceasta declara ca se simte mult mai bine."
(pg.39, Strigoii)