23 Iunie 2018, 23:11:54 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 17 18 [19] 20 21 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 424038 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #180 : 05 Noiembrie 2009, 07:34:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul femeii perfide.
Basmele din acest ciclu, vorbesc despre infidelitatea conjugala, sau despre tradarea sentimentelor maternale.Cele trei personaje negative devin in cadrul basmului, sotia, iubita, mama sau sora eroului.Saineanu  imparte aceste basme in doua mari tipuri:
Tipul Scylla
Tipul Dalila.
Se observa aceeasi pendulare a exegetului intre cultura greaca si cea ebraica.Primul tip, are urmatoarele motive:
Eroul rapune mai multi zmei, si se aseaza in palatele acestora.Singurul supravietuitor, se indragosteste cu mama sau cu sora eroului si amandoi cauta sa prapadeasca pe binefecatorul lor.Eroul scapa din toate primejdiile si pedepseste pe femeia tradatoare.Basmele din acest tip, sunt impartite in trei clase.Le enumeram mai jos:
-Copiii vaduvului, N-aude Na vede,Busuioc si Musuioc, Baiatul mosneagului, Nea-aude Nea-vede, Striga.
-Voinicul cel fara de tata, Tatal,mama si puiul de leu,Voiniuc indflorit, Pruncul si calugarul, Petrea Voinicul si Ileana Cosantzana, Florianu,Apa vie.
-Cei trei frati imparati, Pasarea ce oua zilnic un ou de aur, Toata pasarea pe limba ei piere,
Coman Vanatorul.
In cadrul celui de-al doilea tip,Dalila, puterea eroului sta intr-un anumit obiect (sau ca urmnare a respectarii unui anumit ritual).Sotia sau iubita, ii smulge taina prin lingusiri sau prefacatorii, facandu-l sa isi piarda puterea, si transformandu-l intr-o victima.Basmele din aceasta categorie sunt urmatoarele:
-Dan si bivolii sai albi, Voinicul cel cu trei daruri, Urma Galbina si Piparus Petru, Fat-Frumos si Fata lui Rosu imparat, Lucer si Aman Catcaun, Busuioc cel frumos, Jumatate de om, In ce sta puterea.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #181 : 05 Noiembrie 2009, 08:03:29 »
Răspunde folosind un citatCitat

Este posibil, si ipoteza aceasta o pun sub semnul intrebarii, ca ciclul femeii perfide sa fie legat de motivul  Klytemnestra.Ea este cea care, la nivel de legenda antica greaca, incearca sa scape de sotul ei, omorandu-l in complicitate cu varul Egist.Motivatia in basm este data de dragoste, cea oferita de legenda este dragostea si razbunarea.Interesant este faptul ca si in basm, victima trebuie sa ramana in pielea goala:
"Apoi, ca sa mai zaboveasca, ii dadu pe rand opincile si caciula, zicand mereu acelasi cantec..."
(Copiii vaduvului... de Ispirescu.)
Sau:
"Mai zabovind, ii dadu opincile si striga iar dupa ajutor..."
(Busuioc si Musuioc de Stancescu.)
Interesant la acest motiv, este faptul ca in afara de sugestia omorarii lui Agamemnon la intoarcerea acasa, in momentul cand face baie, potrivit uneia dintre versiuni, motivul dezbracarii il regasim si in Scufita Rosie, cu trimitere la unul dintre cele mai vechi poeme ale umanitatii, numai ca ideea se lega aici de intrarea pe taramul mortilor fara haine.Ne nastem goi, tot asa ne intoarcem si in lumea cealalta.
In varianta Busuioc si Musuioc a lui Stancescu, mai apare si motivul Iphigenia.Pe motivul ramanerii fetei gravide, ea este dusa in padure cu intentia de a fi sacrificata.Este ceea ce sugeram la un moment dat, intr-unul dintre comentariile anterioare, referindu-ne la moralitatea lui Agamemnon.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #182 : 05 Noiembrie 2009, 21:33:18 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul mamei vitrege.
Ciclul mamei vitrege, cuprinde patru tipuri:
-Tipul Holle.
Mama vitrega, face din fata uncheasului roaba casei, dar bunatatea ei ii rezerva un mare noroc, pe cand fata cea rea si lenesa a babei, este lovita de nenorocire.Basmele cuprinse aici sunt:Fata mosului si fata babei, Fata mosului cea cuminte, Santa Vineri, Rasplata Sf.Sambete, Fata babei si fata mosului, Draga mamei si fata tatei, Vampiru, Talerush, Vaca Neagra, Fa-ma Doamne cu noroc, Candu-i omul cu noroc, Firicel Petru, Legenda vulturilor.
-Tipul Cenusereasa.
Fata oropsita in bucatarie, se arata in doua randuri in haine mandre la petrecerile imparatesti, a treia oara, pierzand un pantof, feciorul de imparat o descopera si o ia de sotie.Basmele care sunt grupate aici, sunt urmatoarele:
Pipelcutza, Zana Muntilor, Fata babei si fata mosneagului, Porumbii Ilenei Cosanzenei, Cenusotca, Petru Cenusotca.
-Tipul Phryxos.
Copiii fug dinaintea mamei vitrege si baiatul se preface intr-un cerb, dar in cele din urma revine la forma primitiva.Basmele care apartin acestui tip, sunt urmatoarele:
Cerbul de aur, Cerbul cu leaganul de matase, Cerbul si imparateasa, Cerbul, Cerbul fratele unei fete, Cei doi baieti parasiti, Mama vitrega, Legenda cucului, Legenda prepelitei.
-Tipul Rodiei.
Mama, de obicei cea vitrega, unelteste moartea fiicei ei, mai frumoasa decat dansa, dar fata este inviata de un fecior de imparat, si mama vitrega sfarseste prin a fi pedepsita.Basmele mentionate sunt:
Oglinda vrajita, Naramza, Cine-i mai frumoasa, Florita din codru, Mama cea rea, Rodia.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #183 : 05 Noiembrie 2009, 22:03:59 »
Răspunde folosind un citatCitat

Sa vedem ce este scris in basmul:Fata mosului si fata babei, a lui Ispirescu:
Gasim in cadrul basmului, motivul vetero-testamentar a lui Dumnnezeu vorbindu-i lui Moise din rugul de flacari:
"Cand se trezi fata gasi focul stins, se urca pe bordei si de acolo, zari o luminita.Luandu-se dupa acea zare, ajunse la niste unchiasi (erau Dumnezeu si Sfantul Petru)care se incalzeau la foc."Aici Dumnezeu o binecuvanteaza pe fata :"Pe unde vei calca tu fetico, sa rasara numai busuioc si lamaita, parul sa ti se faca ca beteala si cand te vei pieptana, sa cada margaritare."
Cunoscand valoarea simbolului, stim in ce categorie ar trebui sa intre in mod normal basmul.Mama cea vitrega este zeita Mama, sau zeita Pamant, care fata de unii dintre copiii ei se dovedeste a fi vitrega.
In Fata mosului cea cuminte a lui Ispirescu, gradina paraginita este de fapt Delta Nilului.Sfanta Vinere este stapana animalelor, /Dumnezeu.Raul plin cu lazi care trece prin fata casei, este Marea Rosie.Interesant mi se par obiectelke care sunt ascunse in ladita modesta culeasa de fata cea vrednica din apa, amintind de obiectele furate de la Egipteni de catre copiii lui Israel:
"Acasa deschise cutia si gasi inauntru: margaritare, pietre nestemate, margele, iie numai cu fluturi de aur si catrinte de matase."In basmul lui Sbiera, Draga mamei si fata tatei, fata mosneagului scapa ghemul cu tortul intr-un parau.In Vampiru, a lui Weigand, "Dupa sfatul animalelor, fata-l trimise pe acesta s-aduca o lada cu bani si una cu haine."Este exact ce se intampla la inceputul Exodului, inainte ca israelitii sa paraseasca Egiptul.
In Talerush a lui Ispirescu, vom intalni visele lui Faraon.Taurul gras si taurul slab.Cornul cu animale, reface in plan simbolic, imaginea deltei, iar animalele nenumarate sunt turmele regilor pastori.Juruinta, se refera  la fratele ramas acasa.Motivul final cu Dumnezeu ca o paine asezat pe masa  si povestea cu snopii se refera la inceputul povestii lui Iosif cand acesta le povesteste fratilor visul sau cu snopii de grau care se inchinau snopului sau.Acest vis, i-a facut pe fratii sai sa crape de ciuda, iar in basm, moartea este mutata in planul real, balaurul crapand de-a binelea.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #184 : 06 Noiembrie 2009, 09:15:55 »
Răspunde folosind un citatCitat

Foarte interesant mi s-a parut basmul: Vaca neagra a lui Stancescu, deoarece ofera oi explicatie neasteptata pentru simbolul "vacii" despre care am vorbit mai inainte.Motivul mamei transformate in vaca, se leaga de ceea ce a promis Dumnezeu lui Moise:Am sa va dau un tinut in care curge lapte si miere.
Observati aceasta trecere gradata a mamei, in vaca neagra, ca urmare a unui legamant neefectuat: Cine nu ispraveste caierul de lana, sa gaseasca pe mama-sa acasa transformata in vaca neagra.Descoperita de fata cea lenesa ca fata era hranita de vaca neagra, aceasta ii spune mamei sale si mama vitrega  insista pe langa barbatul ei ca vaca neagra sa fie omorata.Ori aici se mai intampla un fapt curios.Nu faptul ca vaca neagra a fost omorata este important, ci faptul ca oasele mamei-vaca sunt ingropate in pamant.In felul acesta, putem ajunge la concluzia ca sacralitatea vacii s-a transmis pamantului, sau ca insusi pamantul este considerat ca fiind vaca sacra, cea care da laptele si mierea asa cum ii vorbea Dumnezeu lui Moise.Fata cea harnica, continua sa vina la mormantul maica-sei(sa ne amintim de inhumarile boului sacru in Egiptul antic si de faptul ca atunci cad Moise era urcat pe Munte, copiii lui Israel facusera un bou din aurul si argintul furat de la egipteni.), sa se vaite de nenorocirile care au lovit-o:
"Ea se duse la mormantul ma-sei si-i spuse mahnirea-i.Abia ispravi si auzi glasul ma-sei din pamant care o sfatui..."
Ceea ce vedem in fata ochilor este Mama, Mama zeita, care are cateva reprezentari iconice:
Mama, vazuta ca o femeie, probabil cu cateva trasaturi puternic reliefate, soldurile mari, sexul masiv, sanii hiperdezvoltati sau posedand nenumarati sani, ori avand alaturi de dansa, un baietel sau o fetita.
Mai apare aici motivul secetei:Fata este acoperita cu cenusa si apoi ascunsa sub pat.De asemeni motivul Polyphem, sau al orbirii, corespunzator intunericului de trei zile.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #185 : 06 Noiembrie 2009, 09:48:25 »
Răspunde folosind un citatCitat

Pipelcutza de Popescu.
S-a observat inca de la inceputul acestor comentarii, ca exista un fir standard, un model care este respectat de povestitor.Mama buna moare(Si intr-adevar, Rahela moare la nasterea lui Iosif), iar mama vitrega(Pamantul), il alunga poe baiat sau pe fata de acasa, sub diferite motive.Nu motivele sunt importante ci faptul ca eroul sau eroina, trebuie sa plece de acasa.Ori aceasta caracteristica, este specifica regilor pastori.Ce ibntalneste Iosif in calea lui?O fantana.Ce intalneste Harap-Alb in calea lui? O fantana.Unde duce ciobanul cel mititel oile in vreme ce fratii lui ii fac legea?La izvoare sau la izvor, deci tot la o fantana.Ce face Pipelcutza? "...dupa sfatul unei vaduve batrane, se  duse de se baga fata in casa la Sfanta Luni."Ori  atentie:"Pe drum slei si drese un putz."Nu face nimic altceva.Nu arunca cu pietre in luna, nu poescuieste hipopotami sau crocodili poe Nil, ci pur si simplu, "sleieste si drege un putz."Din o mie sau un milion de alte posibilitati, ea se hotaraste sa faca numai acest lucru.Sa fie de vina numai imaginatia povestitorului, sau aici mai este vorba de ceva care ne scapa?Pe urma lipeste un cuptor, curata un par de omizi, leaga rana unui corb, si ajuns la sfanta, corbul o invata sa potriveasca mancarea pentru pasari.In alte basme, se vorbeste nu numai despre pasari, ci despre tot felul de animale.Incepand de la fantana lui Iosif incolo, povestitorul vorbeste numai despre Egipt.Cuptorul este Egiptul.Parul, este arborele vietii, este semintia lui Israel, iar curatirea lui de omizi, are o cu totul alta explicatie filozofica decat aceea care se acorda in mod obisnuit.Si nu este numai o singura explicatie, ci sunt mai multe decat ne putem noi inchipui.Animalele de la curte Sfintei, sunt Zeii Egiptului.Pentru ca dupa potop, aici au fugit zeii si s-au preschimbat in animale.Fata invata sa le potriveasca bucatele, adica sa le cunoasca si sa le respecte ritualurile.Daca gasiti vreun comentariu legat despre un astfel de basm, cititi si minunati-va de aberatiile care sunt scrise acolo.Lada cu zestre, este cea cu care israelitii se intorc din Egipt.Urmeaza  acum Exodul.Fata participa la serbarile sau balurile de la palat, dar la miezul noptii, fuge.Tocmai aceasta fuga reprezinta simbolul Exodului.Este bine insa ca cititorul sa urmareasca si explicatiile din perspectiva atlanta, deoarece unele lucruri sau intamplari se potrivesc in egala masura si intr-o parte si in cealalta, atata timp cat nu exista un motiv folcloric mai specific.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #186 : 07 Noiembrie 2009, 09:58:13 »
Răspunde folosind un citatCitat

Pentru ca tot suntem la Ciclul mamei vitrege, am sa vorbesc despre doua basme :Cenusotca a lui Mera si Petru Cenusotca a lui Francu.Ceea ce incerc sa fac este sa ma transpun in mintea povestitorului si sa ii ghicesc sau sa ii inteleg simbolurile folosite in basm.Lucrul acesta l-am mai afirmat si alta data.Revin insa asupra lui, deoarece vor apare unele diferente de interpretare a textelor.Incerc de fiecare data sa ma apropii de adevar, de unde si micile oscilatii ope care o sa le observati in momentul tratarii/interpretarii materialului documentar.La Mera, citim:
"Un om avea trei feciori."
Cand un basm incepe cu cu formularea "un om avea trei feciori", prima intrebare care ne-o punem in mod firesc, este, de ce acest om nu avea doi feciori, unul singur sau mai multi?Problema este simpla.Daca basmul mentioneaza numai doi feciori, nu putem sa mai vorbim despre fratii lui Iosif ci de fratele acestuia.Folosirea pluralului pentru frate, incepe de la numarul doi in sus.Nu pot sa am frati decat daca numarul lor este minim de doi, sau este un numar mai mare decat acest numar.In anumite situatii, numarul trei apartine divinitatii, fie ca acesti frati apartin unei divinitati sunt legati religios de aceasta divinitate, de acest Dumnezeu, fie ca numarul trei este o reprezentare a divinitatii sub trei forme diferite.Am vazut ca egiptenii, aveau pentru zi, sau pentru imaginea soarelui in trei momente diferite ale zilei, trei denumiri separate.Acelasi lucru se va intampla si in ce priveste impartirea noptii.Religia crestina, va face transferul  acestor trei momente solare diurne, redefinindu-l intr-un fel pe Dumnezeu.Din aceasta cauza, il vom intalni pe Dumnezeu Tatal, pe Dumnezeu Fiul si pe Sfantul Duh.Daca este sa vedem care parte a zilei ii corespunde lui Dumnezeu, putem apela la logica si sa consideram ca lucrurile stau in felul urmator:Dimineata cand soarele rasare, este Dumnezeu Fiul, cand ajunge la amiaza, este Dumnezeu Tatal, iar cand ajunge la apus, este Dumnezeu Duhul, sau Sfantul Duh.
"Cel mai mic, natantoc si nespalat, sedea toata ziua in gura cuptorului , ingropat in cenusa, incat era colbait ca racul."
Aceeasi imagine apare si in basmul lui Francu:
"...din care al  treilea nu platea doi bani si fusese numit dupa firea lui, Petru Cenusotca, pentru ca tot in gura cuptorului sedea, si ziulica intreaga o petrecea cernand la cenusa, si jucandu-se  cu carbuni."
Punctul de vedere al povestitorului, este acela egiptean.Este modul cum egiptenii vedeau popoarele invecinate, mai ales cele care se gaseau in nord-estul tarii lor.Este punctul de vedere al unei tari civilizate,fata de ceea ce se gasea dincolo de granitele sale.In acelasi timp, cenusa, nu se refera doar la nivelul de organizare sociala, a acestor popoare invecinate, ci si la seceta care bantuia lumea antica la un moment dat.La fel, cuptorul, poate fi vazut nu numai ca imaginea vetrei stramosesti, apartinand acelui neam salbatic care nu beneficia de avantajele civilizatiei.El poate fi interpretat ca fiind Egiptul.Acest popor, reprezentat simbolic prin Cenusotca, sau Petru Cenusotca(pentru ca traia intr-un tinut pietros),se juca in cenusa la gura cuptorului, adica undeva la intrarea in Egipt.
Intamplarea cu campul calcat de herghelia de cai,suntem tentati sa o punem in spatiul cultural al acestui popor reprezentat de Cenusotca.Asta pentru ca vedem holda, ca apartinandu-le lor.Furtul,(vazut ca o incursiune de prada din partea egiptenilor) ar justifica la un moment dat motivul sau replica ripostei, adica a patrunderii hicsosilor in Egipt.Confuzia, s-ar datora  liniaritatii procesului de gandire.In realitate, hicsosii sunt cei care vor navali in Egipt,pentru a cauta bunuri si hrana, atat pentru ei, cat si pentru animalele lor.Faptul ca lucrurile stau astfel, este si urmatoarea formulare:
"In acea tara domnea Imparatul Verde."Dar tot un Imparat Verde, domnea si in Povestea lui Harap-Alb.Cei doi imparati, nu domnesc in mod intamplator peste tarile lor verzi, ci pentru ca Egiptul fiind o tara deltaica isi pastrase forta de a produce recolte, in conditiile in care celelalte tari vecine erau pustiite de seceta.La Mera, basmul continua liniar.Imparatul isi da fata de sotie aceluia care poate sari cu calul pana la coroana de aur si pietre scumpe, pusa in varful unui turn.Cenusotca o ia, este ulterior descoperit si se insoara cu fata lui Faraon.Ramane la latitudinea cititorului sa descopere ce reprezinta motivul turnului si al coroanei.Varianta lui Francu, este foarte interesanta.Cenusotca, apuca pe drumul din mijloc si ajunge intr-o padure(sa fie imaginea deltei cu papura si trestii substituita de catre povestitor cu ceva care este mai cunoscut in mediul sau cultural?), unde intalneste un mosneag:fie imaginea lui Dumnezeu, fie poe aceea a lui Faraon.Acesta il indrepta la sfanta Luni.(Sfanta Luni este de fapt sfanta Luna si se leaga de zeitatile noptii ale Egiptului antic.Este posibil ca ea sau o zeitate colaterala sa se regaseasca si in imaginea fetei care va apare aproape imediat, ca fata a lui Faraon dar si ca preoteasa a zaitei respective).
"Ea-i arata un palat minunat si-i spuse sa intre porin 12 usi, la a 13-a, gasind o fata neagra(?!),sa ramaie acolo trei nopti, si orice i s-ar intampla sa nu zica alta fara "cu Dumnezeu".
Avem aici mai multe piste de urmat:
-Fata este sotia lui Solomon.
-Fata este sotia lui Iosif.
-Ceea ce se intampla in acel templu sau piramida(mormant), este un act de initiere  religioasa, pentru a deveni preot sau o incercare a curajului.Finalul basmului cu motivul celor trei daruri si acela cu nuntasi la masa, il regasim in Odiseea.
Cu toate acestea, ma intreb daca nu cumva basmul lui Francu nu este Solomonian, iar fecioara cea neagra nu este Sulamita sau Sunamita despre care vorbeste istoria si legenda.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #187 : 07 Noiembrie 2009, 17:18:35 »
Răspunde folosind un citatCitat

Foarte interesant mi s-a parut basmul lui S.Fl.Marian, "Legenda Cucului".Continutul rezumat al basmului este urmatorul:
"Un om care avea doi copii, un baiat si o fetita, murindu-i sotia, se insoara a doua oara cu o femeie care este foarte rea.Aceasta incerca prin toate felurile sa scape de cei doi copii.Abandonati in padure, copiii revin pe urma de cenusa.Vazand ca nu poate sa se debaraseze de copii, mastera se hotaraste si il omora pe baiat fara nici-o remuscare apoi il dete sa fie facut mancare gatita de fata, pentru tatal lor.Fata ascunse inima copilului intr-o scorbura si dupa ce tatal il manca impreuna cu mastioanea, pe fratele sau, fata lua oasele si le ascunse tot intr-o scorbura.Intr-o dimineata iesi din acea scorbura o pasare cu pene sure, care se urca pe creanga unui copac de unde incepu sa cante.Mastioanea vrand sa arunce cu un drob de sare dupa pasare, drobul ii cazu in cap si o omora.Iar baiatul prefacut in cuc, ramase asa pentru totdeauna."
Tributar la randul meu culturii grecesti, primul gand care mi-a venit in minte, a fost cuvantul:Lykaon.Dictionarul de Mitologie Generala, vorbeste astfel despre Lykaon:
"Personaj fabulistic (?!) din mitologia greaca: Gazduind pe Zeus si hranindu-l cu carne de om, a fost prefacut drept pedeapsa in lup.( Lykos).Acest mit moral e povestit in variante apropiate de Eratosthenes, Clement Alexandrinul, si Ovidius in Metamorfoze.
Lykaon se lauda ca Zeus il viziteaza uneori ca simplu drumet, iar odata, anuntand ca marele zeu ii va fi oaspete,spre a fi sigur ca acel drumet nu va fi altul, ii pune perspicacitatea divina la incercare, amestecand intre carnurile de sacrificiu si ospat, si carnea unui copil ucis anume.Chiar atunci s-a starnit o furtuna si participantii la omorarea copilului au au pierit lovit de trasnet care era simbolul lui Zeus.Regele insusi va fi transformat in lup.Unii autori si filozofi greci au atribuit lui Lykaon, chiar potopul lui Deukalyon."
Acesta a fost gandul care mi-a venit in minte si m-a determinat sa iau in seama si legenda corespunzatoare.Legenda, a avut scopul moral de a limita sacrificiile umane care incepusera sa fie practicate pe o scara destul de mare, copiate fiind dupa fenicieni.Putem sa ne oprim aici si toata lumea va fi multumita.Ori aici este vorba de cu totul altceva.Mitul grec al lui Lykaon este un imprumut egiptean , si acolo este povestit intamplarea cu Moise.Copilul este Moise.Lykaon este nu neaparat numele Faraonului ci a mastii pe care o purta cand facea astfel de sacrificii rituale si arunca copiii lui Israel in apele Nilului.Fiind vorba de masa pe care i-o pregatea astfel lui Zeus/de fapt, Dumnezeul ebraic.De aceea mastera omoara numai baiatul in basm, si fata scapa.Ori fata ascunde inima copilului si oasele lui intr-o scorbura a unui copac, care este de fapt imaginea sicriasului de papura in care se gaseau intr-adevar inima si oasele lui Moise.Imaginea cucului, care este singur si calatoreste, este cea a copiilor lui Israel.Dvs. poate credeti ca toate se petrec la voia intamplarii.Nu este adevarat.Ceea ce incerc eu sa fac, este sa va conving de contrariu.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #188 : 08 Noiembrie 2009, 08:50:32 »
Răspunde folosind un citatCitat

Foarte derutante sunt basmele din tipul Phryxos, acelea in care baiatul bea in padure apa dintr-o urma de cerb si se metamorfozeaza in animalulul respectiv, iar sora se casatoreste cu un imparat.Singura legatura dintre baiat si Moise, ar fi apa care apare ca un numitor comun.Inteleg iarasi de ce craiasa cea vitrega vrea sa omoare baiatul, dar nu inteleg semnificatia simbolica a cerbului in care s-0a metamorfozat baiatul.Exista porobabilitatea ca Exodul Biblic sa fie reprezentat in cadrul basmului, prin aruncarea fetei in helesteu:
"In vremea aceea, cerbul gemea intr-una venind la helesteu(miscarea cerbului catre apa reprezinta de fapt Exodul), si afland boierul cele intamplate, porunci sa dea drumul apei din Helesteu(Moise intinzand toiagul sacru catre Marea Rosie) si pe fund afla poe cucoana supta de apa , dar vie."(Si copiii lui Israel trecura peste Marea Rosie ca pe uscat.)
Motivul "Celei mai frumoase", din basmele tipului "Rodia", sunt Atlante.Este suficient sa ne amintim doua lucruri, si anume:
-Ca motivul apare in Grecia antica si se refera la cele trei zeite:Hera, Afrodita si Atena, care aflandu-se in aceasta dilema legata de frumusete, vor apela la judecata lui Zeus si apoi la aceea a lui Paris, fiul regelui Troyei, POriam si al reginei Hecab.Ca sa castige concursul, Afrodita ii promite lui Paris sa i-o dea pe cea mai frumoasa femeie a acelor timpuri, Helena.De fapt, Afrodita face cu totul altceva.Isi declina frumusetea, atragandu-i printului troian atentia asupra cetatii Atena si a zeitei acestei cetati.
Dar la inceput, dilema aceasta este aruncata de marul de aur al zeitei Eris, pe care scria"Celei mai frumoase".
Recunoasterea frumusetii, dadea nastere unei situatii neobisnuite: Razboiul.Fata este mai frumoasa decat mastera sau decat mama ei.Atena este mai frumoasa decat Babilonul persan, ceea ce in conditiile istorice de atunci, starneste gelozia, ori zgandare trufia regala a lui Darius si a lui Xerxe.In basmele acestui tip, apare si sacrificarea Ifigeniei,dar in basm, sacrificiul este mai mult simulat.Incercarile repetate de a o omora pe fata in coliba din padure, reprezinta asediul la care este supus cetatea Troya sau Atena. In unele variante apare Braul reginei amazoanelor Hypolita sau braul Brunhildei, cu care au de-a face atat Herkules cat si Sigurd.Braul este cand pestrit, pentru ca armata invadatoare este alcatuita din mai multe semintii, cand este de piatra, pentru ca povestitorul se refera la zidurile care inconjoara cetatea.Cand acest brau este de fier, se refera tot la armata cotropitoare, imbracata in armurile razboiului si cu armamentul corespunzator din dotare.Acest  tip, ar trebui sa fie grupat in cadrul basmelor atlante, alaturi de tipul:Amor si Psyche(Ciclul parasirilor sau om-animal, ), cat si de ciclul Fecioarei razboinice (sau al amazoanelor.)Si evident alaturi de toate basmele cu un continut similar si care reprezinta apocrife ale celor doua mari poeme universale, Iliada si Odiseea, a lui Homer.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #189 : 08 Noiembrie 2009, 10:11:46 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul petirilor, lui Saineanu, este impartit de exeget in doua tipuri:
-Tipul Edip, sau al enigmelor si are urmatoarele intamplari:
Petitorii isi risca viata pentru fata imparatului, care le pune una sau mai multe ghicitori anevoioase.Dupa ce s-au prapadit o multime de tineri, Fat-Frumos afla dezlegarea ghicitorilor, si se casatoreste cu domnita.Basmele mentionate aici, sunt:
Ciobanasul cel istet, Un mort a omorat doi, Povestea unei fete de imparat, Pielea de purice.
-Tipul Enomaos sau al sarcinilor, cu urmatoarele poeripetii:
Fata imparatului sau tatal ei, impune petitorilor sarcini grele.Dupa ce multi si-au pierdut viata, Fat-Frumos izbuteste sa le indeplineasca castigand in acest fel rasplata promisa.Basmele care alcatuiesc acest tip sunt urmatoarele:
Fata cu trei petitori, Basmul cu oglinzile si covorul, A cui sa fie fata cea frumoasa? , Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat, Fata Rumpe-Haine, Dracul in butie,Fata de imparat si porcarul.
Accentul pe care il pune exegetul, este de fapt o marturisire de credinta, care se leaga aproape in totalitate de mitologia greaca.Departe de mine gandul de a contesta uriasa influenta pe care aceasta mitologie si in general cultura, a lasat-o asupra culturii noastre romanesti, asupra folclorului nostru.Repet faptul ca munca exegetului a fost de-a dreptul titanica.Ori vastitatea informatiei, metoda de lucru folosita, a creat un monument maret care apartine patrimoniului nostru national cultural  si trebuie respectat ca atare.Dar suntem oameni si din acest motiv, suntem supusi greselii.Aceasta nu inseamna ca eu nu pot gresi la randul meu.De aceea spun ca teoriile nu sunt batute in cuie si ca cercetarea nu inceteaza, oricat de seducatoare ar fi interpretarile prezentate de exegeza la un moment dat pe marginea materialului faptic.Se intampla sa trecem de sute de ori pe langa un colt de strada si  lucrurile sa ni se para atat de firesti, incat povestind acest episod, sa omitem existenta masinii parcate acolo, si careia nu-i acordam atentia cuvenita pentru ca in subiectivismul nostru, acest detaliu se topeste in imaginea generala, devenind invizibil.Suntem subiectivi.Cu cat iubim mai tare un lucru, devenim si mai subiectivi.Ne implicam emotional si atunci incepem sa vedem lucrurile nu in modul  obiectiv asa cum sunt ele, ci din perspectiva propriilor noastre emotii modificand realitatea  potrivit dorintelor noastre.Incepem sa vorbim tare, incercand sa acoperim celelalte glasuri care ne zgandara sau ne deranjeaza.
Saineanu, are dreptate cand spune:(pg.498):
"In antichitate, dezlegarea enigmelor e legata de numele lui Edip, a carui tragica soarta, apartine aiurea."
Dreptatea lui Saineanu, are insa o valoare relativa, in masura in care se refera numai la cultura si respectiv civilizatia greaca.Pentru ca mult inainte de Edip, cel care va face acest lucru, spunand visele fratilor lui, si apoi deslusind visele lui Faraon, va fi  biblicul Iosif.Acolo Sfinxul este Dumnezeu iar Edip este Iosif.Si se mai intampla ceva care nu ne spune nici un text.Trebuie sa ai o minte extraordinar de ascutita sa poti intelege mesajele simbolice ale lui Dumnezeu.Ori aceasta putere de patrunde a intelesurilor, te apropie si chiar te identifica cu Dumnezeu.Iosif nu ar fi putut sa inteleaga visele lui Faraon daca  Dumnezeu nu ar fi existat intr-insul.Moise nu ar fi putut sa faca miracolele descrise in Biblie, daca  Dumnezeu n-ar fi fost cu el, contopindu-se la un moment dat cu leaderul spiritual al copiilor lui Israel.
V-am aratat o alternativa la cele scrise de Saineanu, si am deschis aceasta portita catre necunoscut, pentru ca noi cunoastem povestea lui Edip din perspectiva greaca.Grecii ne povestesc un mit.Dar cat din acest mit apartine grecilor?L-am gasit pe Achile la egipteni, pe Lykaon tot in acest spatiu cultural ,am gasit o serie intreaga de mituri povestite de greci, dar multe dintre acestea nu au facut decat sa reia sub o forma apocrifa, mituri si istorii egiptene si ebraice.Suntem racordati la istoria  si cultura universala, aceasta ne da dreptul sa consideram  ca o parte din intamplarile povestite, apartin si istoriei noastre.Este acea istorie care se intinde cu mult dincolo de cultura si istoria acestor pamanturi, acel "Ille tempore" despre care  ne vorbea Mircea Eliade in Istoria Religiilor si nu numai.
Pana cand nu vom vedea ce este de fapt cu mitul lui Edip, afilierea basmelor la acest tip, ramane aici sub semnul intrebarii.Urmarind ceea ce a scris Lazar Saineanu in Ciclul petirilor, imi vine in minte intoarcerea acasa a lui Ulise.Eu cred ca aici se gaseste cheia acestui ciclu, in Odiseea lui Homer.Dar trebuie sa fim atenti la un lucru.Nu tot ce seamana poate fi identificat cu Odiseea.Pentru ca povestitorii au limba fermecata a sirenelor si ne ispitesc in labirint, de unde nu putem iesi fara firul Ariadnei.
Memorat
Pagini: 1 ... 17 18 [19] 20 21 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: