16 Decembrie 2018, 21:36:10 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 30 31 [32] 33 34 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 444138 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #310 : 31 Octombrie 2012, 15:53:10 »
Răspunde folosind un citatCitat

"Blair wich project"(-dupa filmul cu acelasi nume.)
In  cartea lui Gh.F.Ciausanu, -"Superstitiile poporului roman". la pagina 136 a cartii am gasit ceva care m-a pus pe ganduri. Textul respectiv suna asa si va rog sa il cititi cu atentie:
"Unora le este urat sa treaca prin paduri noaptea: namile ca Muma Padurii, Soimanele ( Ielele, Dansele ), Zmeii pot sa iasa in cale si sa casuneze din senin pe tine, pocindu-te.Adesea, auzim cum povestesc batranii cu rostul lor cuminte  si asezat, cum cutare a trecut  in cutare noapte  prin padure cu carul inainte de cantatul cocosilor si cum Muma Padurii ca o "plasta" (claie) i s-a suit tam nisam  in car.Vedea bietul roman  ca i se opintesc boulenii la carul gol , sa le sara ochii nu alta si nu intelegea de ce. "Cand isi arunca ochii la "susletele" din urma, ce-i vazura ochii? Muma padurii i se asezase in car.Se cauta de topor dar de unde putu sa faca ceva cu el? ii  inghetasera, inlemnisera  si maini  si tot. Un cucurigu!-indepartat   victorios sfasie linistea apasatoare a noptii . Muma Padurii , mormai printre dintii inclestati si slomni  cuvintele: "Avusesi  parte baiete"...si  negura chipului ei  matahalos se topi in intunericul nesfarsit si  hain al noptii. Boii rasuflara adanc  si carul merse apoi  ca "sucala".Asa spun batranii despre Muma Padurii."
Povestea aceasta ar ramane o poveste izvorata din superstitiile  poporului roman, daca nu am regasi-o sub o forma moderna, repovestita si la alte popoare, martorii sustinand ca cele ce li s-a intamplat a fost foarte real.Astfel citim in cartea lui J.Allen Hynek, "Experienta O.Z.N."
(pg.134):
"Un remarcabil efect fizic raportat ( de catre martori la intalnirea cu O.Z.N.-urile) consta cu interferenta cu circuitele electrice, facand ca motoarele automobilelor sa-si intrerupa  temporar functionarea aparatele de radio sa amuteasca  sau sa prezinte perturbatii  datorita electricitatii statice,  lumina farurilor"... farurile mele  isi micsorasera  si ele bataia dar nici nu m-am gandit la asta, pana cand motorul  luminile si radioul meu au incetat  sa functioneze. Acest lucru mi s-a intamplat  cand el (O.Z.N.ul )  a parasit masina aceea si a venit pe  sosea...si-a ajuns deasuopra noastra.(...) M-am uitat in sus, si el era deasupra noastra-iar masina era scoasa din  functiune.
Sau un alt raport O.Z.N.: (pg.143 ):
"Janice  a observat obiectul  si Kim a oprit.Ele voiau sa coboare din masina, dar eu nu. Brusc, motorul s-a blocat iar radioul si farurile s-au stins."
Sirul exemplelor ar putea continua. Aparitia obiecrtului zburator luminos de forma unei farfurii  sau de claie intunecoasa, a dus la oprirea boilor si paralizarea taranului in car si respectiv la blocarea masinilor care se aflau in trafic. Intrebarea care mi-o pun, este daca aceste o.z.n.-uri sunt vehicule extraterestre sau reprezinta o altfel de forma de viata care traieste in acelasi univers  cu noi, si despre care se vorbeste foarte mult in basme.

Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #311 : 05 Noiembrie 2012, 09:46:32 »
Răspunde folosind un citatCitat

Exista posibilitatea ca mitul Zburatorului sa  se nasca in zona rurala tot ca urmare a unor observatii inedite pe care noi le numim astazi, observatii o.z.n. Intr-o carte a lui Calin N. Turcu gasim povestita urmatoarea intamplare:(Calin N.Turcu, O.Z.N. 1517-1994):
"Se afla impreuna  cu familia sa  la masa in gradina, cand atentia le-a fost atrasa de  un obiect rosiatic care a aparut la caderea noptii.Avea marimea aparenta a  unei mingi de fotbal  sau a unui cap de om, si prezenta un fel de opretuberanta ce amintea de un tub de esapament. Se deplasa spre est cam la  20-25 m deasupra solului oproducand  un puternic curent  de aer  care rasucea  varfurile salcamilor si stejarilor si lasand in urma o jerba de scantei  stralucitoare lunga de 8-10m.Acest obiect zburator a aparut timp de  cinci sau sase zile.Intr-o zi paru"sa iasa din albasrtul cerului deasupra unei case  situata la 800m de cea a martorilor si disparu  tot atat de brusc  deasupra unei alte locuinte. Alta data  a ramas imobil  deasupra unei alte locuinte in interiorul careia s-s descoperit mai tarziu  corpul acoperit cu arsuri  al unei femei."
Arsurile mentionate, in cadrul intalnirilor de acest gen, pot merge la un moment dat pana la ceea ce exegeza cunoaste sub denumirea de :Combustie spontana.
Acest fenomen se manifesta prin incendierea unei fiinte umane, cauza fiind in general considerata ca fiind de origine interioara sau endogena.Totusi literatura de specialitate sau paranormalas, face de multe ori referiri la intalnirile oamenilor cu entitati fizice care produc astfel de situatii dezastruase soldate cu mutilari sau moartea prin incendierea partiala sau totala a corpului uman. De altfel intalnirea la nivelul folclorului cu astfel de entitati-ca Ielele sau Dansele care danseaza in cerc in vazduh sau pe pamant-unde lasa niste cercuri specifice in care nu mai creste iarba,-poate duce in repetate randuri la pocirea martorilor intamplatori.
« Ultima modificare: 05 Noiembrie 2012, 09:48:36 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #312 : 06 Noiembrie 2012, 14:11:58 »
Răspunde folosind un citatCitat

Stau si imi pun urmatoarea intrebare: Renato Zamfir isi cladeste teoria sa paleoastronautica, in felul urmator:
"In urma cu 30-35.000 de ani, reprezentanti superevoluati  ai acewste mari familii inteligente, veniti probabil dintr-o zona apropiata a galaxiei noastre,  au aterizat pe Terra  si au modelat nu numai cu profesionalism  si perspicacitate, dar mai ales cu dragoste (?!) si intelegere materialul  humanoid  aflat aici.In urma operatiilor biotehnologice efectuate de acestia,  turmele de neandertalieni au fost transformate in  cateva generatii, in oameni."
Nu imi propun sa contrazic autorul.Imi amintesc doua episoade care se repeta in mod constant in fenomenologia O.Z.N. Fie ca este vorba despre barbati sau despre femei aceste persoane sunt rapite fara voia lor si in mod curios sunt determinate intr-un fel oarecare sa faca sex cu entitatile demonice sau de factura extraterestra. Asupra acestui aspect, nu poate nimeni sa ne contrazica, deoarece literatura de specialitate, vine cu argumente solide in aceasta directie.Avem deci doua aspecte: Rapirea si sexul.
Ori citind mitologia Greaca ramanem surprinsi atunci cand descoperim ca zeii Greciei Antice, se dedau in mod uzual la astfel de practici, rapirea persoanelor barbatesti si femeiesti de pe pamant cu scopul de a intretine relatii sexuale cu acestea este un obicei foarte frecvent pentru epoca respactiva. Diferenta este doar aceea data de numele date personajelor care se gasesc prinse in intamplare.Curiozitatea ma face sa ma intreb daca nu cumva acest gen de relatii nu reprezinta  un obicei repetabil secvential, care se reia in timp si in spatiu capatand alte forme si explicatii.
Un alt exemplu care imi trece in clipa aceasta prin minte, este Diavolul din New Jersey sau din Leed. Un animal monstruos cu aripi, face victime indeosebi in tinutul Jersey in lumea animalelor de aici. Asta imi aminteste de mutilarea vacilor fermierilor americani din vremea noastra, aceasta mutilare fiind pusa pe seama unei fiare neobisnuite numite de localnici Ciupacabras, dar si pe seama existentei activitatii farfuriilor zburatoare.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #313 : 16 Februarie 2013, 14:38:15 »
Răspunde folosind un citatCitat

Mesterul Manole

Am in fata o carte  a lui Mircea Eliade, - "Mesterul Manole" ( Studii de etnologie  si mitologie-Antologie, ) Editura Eikon, Cluj-Napoca. Mircea Eliade incearca sa ne ofere o explicatie legata de intelegerea  mai limpede a  functiei arhetipale apartinand  creatiei folclorice. (pg.149) Deoarece  vreau ca pornind de la Mesterul Manole al lui Ion Talos si de la Mesterul Manole a lui Eliade , adaugand informatiile pe care le posed, sa rescriu acest capitol, m-am lovit de cuvintele  lui Mircea Eliade care spune:
"Un exemplu ne va ajuta sa intelegem mai bine functia  arhetipala a creatiei folcloristice. Se stie bunaoara ca amintirea unui eveniment istoric  sau a unei figuri autentice,  nu este pastrata de memoria populara  mai mult de 2-300 de ani.De ce? Pentru ca memoria populara retine anevoie  faptele individuale  si figurile autentice. Ea functioneaza cu alte structuri. In loc de evenimente,- categorii,- in loc de personaje istorice,- arhetipuri." In randurile urmatoare, autorul dezvolta ceea ce spune aici.
Imi pare extrem de rau, dar nu sunt de acord cu ce spune Mircea Eliade. Haideti sa intelegem impreuna ceea ce  se intampla in ceea ce consideram ca reprezinta realitatea populara. Intr-un anumit spatiu cultural, se produce un eveniment istoric local  in care sunt implicate si personalitatile istorice respective. Mircea Eliade, numeste asta, "amintirea unui eveniment istoric, sau a unei figuri autentice."
In primul rand, toate personajele sau figurile sunt autentice.
In al doilea rand, evenimentul istoric, nu poate fi separat de personajele care sunt implicate in el, decat daca evenimentul este de o cu totul alta natura.Ori si atunci, cand vorbim despre el, factorul om este implicat mai mult sau mai putin, ca participant in cadrul desfasurarii acestuia. (Chiar daca participarea se refera doar la observarea fenomenului.) Considerand ca personajele istorice se suprapun peste evenimentul istoric, impartirea lor in "categorii" si respectiv in "arhetipuri" este falsa. Aceasta impartire  nu corespunde adevarului si dintr-un alt motiv.Eu consider ca "arhetipul" este de fapt chiar evenimentul istoric care s-a produs si la care participa niste personaje istorice reale.Memoria colectiva nu presupune ceea ce se pastreaza in memoria individuala timp de doua sau trei sute de ani, dupa care se pierde.Creatorul de folclor, transmite informatiile legate de eveniment, imediat ce are aceasta posibilitate. El creaza ceea ce noi numim "motivul popular", care nu este altceva decat transmiterea prin simboluri, codificata sau alterata, a arhetipului. Personajele devin fictionale, dar ele sunt motive populare ale unor personaje istorice. Evenimentele istorice se transforma si ele din arhetip, dintr-o realitate istorica, in evenimente virtuale, sau motive populare. Memoria colectiva, este de fapt ceea ce reda creatorul de folclor din punct de vedere informal sub forma de povestire, mai apropiat sau mai indepartat de realitatea evenimentelor pe care le-a trait sau le-a cunoscut prin alte imprejurari. Aceasta imi aminteste de dialogul interesant purtat de Ulise la craiul Alcinou cu cantaretul Demodoc.Deci creatorul nu construieste arhetipuri, ci povesteste inflorind, arhetipurile pe care deja le cunoaste. In Vechiul Testament, exista doua momente diferite care vorbesc de fapt despre acelasi lucru. Este vorba de Exodul, unde Moise impreuna cu copiii lui Israel iese din Egipt si ajunge la Muntele lui Dumnezeu, Horeb. Daca vom considera aceasta intamplare ca fiind istorica( desi aceasta istoricitate este discutabila), atunci ea are valoare de arhetip. Anterior acestui eveniment, se povesteste ca Moise cu oile sale, ajunge la acelasi munte Horeb si il vede acolo pe Dumnezeu intr-un rug arzand fara sa fie mistuit. Aici avem de-a face cu un motiv popular, care descrie de fapt  in mod simbolic  Exodul, despre care am vorbit mai inainte. Ca personaj istoric, Ulise din Odiseea si Iliada, nu este un personaj istoric, dar pleaca de la un personaj istoric. Agamemnon, Menelaos,  Clitemnestra , Hypolita, nu sunt personaje istorice, ci mitologice, fictionale, dar avand ca punct de plecare o anumita realitate istorica, anumite personaje istorice.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #314 : 16 Februarie 2013, 20:05:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Mircea Eliade,  deschide  capitolul 4 al  materialului sau despre Mesterul Manole, spunand:
"(pg.159):
"Elementele fundamentale ale baladei Mesterului Manole, se regasesc si in alte arii folclorice."
Dupa aceea autorul aminteste de o legenda  estoniana, de una ucraineana, alta scotiana, s.a.m.d.Interesant este ca titlul studiului domniei sale, este legat de balada "Mesterului Manole". In mod normal, m-as fi asteptat ca toate materialele documentare informale sa se fi concentrat pe aceasta balada, pe variantele baladesti romanesti ale "Mesterului Manole", pe obiceiurile de constructie legate de traditia romaneasca in domeniu. Rasfoind in paralel cartea d-nei Diana Cristev "Idei si rituri funerare in lumea greco-romana" Ed.Jurnalul literar, 2002, am observat o curiozitate: Exista mai multe modalitati de inhumare arhaice, mormintele celor defuncti ocupand locuri privilegiate in cadrul casei sau in afara acesteia, inauntrul dar mai ales in afara cetatii ori in zidurile de protectie ale acesteia, motivul imolarii fiind legat mai repede de ritualul de inmormantare, decat de acela de zidire. Redescoperirea acestor morminte in diferite locatii construite de mana omeneasca va duce insa la ideea ca defunctul si constructia sunt legate intre ele prin acelasi destin, cel care a murit, -si care acum traieste  in lumea cealalta o viata vesnica,-transfera aceasta vesnicie zidurilor cladirii in care se afla.Zamolxis spunea ca oamenii  practic nu mor, ci numai se muta intr-un alt loc, unde au parte de de toate beneficiile.De aici s-a nascut si ideea ca aceia care au fost ingropati intr-un edificiu, nu erau morti ci oameni vii.Aceasta desigur nu exclude si asemenea practici pagane. Construirea Manastirii Curtea de Arges de care se leaga ideea imolarii unei femei, este mult prea tarzie, daca tinem cont de anii cand s-a inceput si terminat constructia, ceea ce in mod logic, ar  anula motivul respectiv ca practica dupa adoptarea religiei crestine.O alta idee care s-ar desprinde de aici, este ca creatorul baladei a folosit in cadrul acesteia motive arhaice, cu mult anterioare constructiei manastirii, dar care au fost la un moment dat realitati sau arhetipuri, tot in acest spatiu cultural romanesc.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #315 : 17 Februarie 2013, 09:55:23 »
Răspunde folosind un citatCitat

In capitolul urmator, (5), Mircea Eliade se refera la" moartea celui dintai."Titlul in sine, devine o ciudatenie, din moment ce balada romaneasca vorbeste de imolarea femeii pentru ca zidurile manastirii sa nu se mai surpe. Forma masculina a titlului sugereaza ca defunctul este de parte barbateasca, ceea ce rastoarna la un moment dat toata interpretarea mitului. Ori Mircea Eliade, continua sa dea exemple din cultura universala, acestea nefiind edificatoare pentru intelegerea baladei propriu zise.Hai sa facem o scurta trecere in revista:
-Primul exemplu la Mircea Eliade, se refera la Mesterul Manole si la zidirea propriei sotii
-Al doilea exemplu, Mesterul din Winneburg isi cladeste propria fiica
-Urmatorul exemplu se refera in mod curios tot la o legenda straina care vorbeste de pedepsirea mesterului. ( legenda cavalerului Uchtenhagen) (?)
-O legenda din Madrid ( ? ) are ca motiv iarasi pedepsirea mesterului constructor ( desi aici cred ca este vorba de un material mult mai vechi care povesteste de robia babiloniana  si de pedepsirea regelui din Ierusalim.)
Cu tot respectul pentru autor, cred ca este vorba de o confuzie, pornind de la similiritatea zidirii femeii ( care reprezinta totusi un motiv ) si pedepsirea mesterului ( care este cu totul altceva.)
Mai exista totusi varianta posibila, ca fara sa vrea Mircea Eliade, -chiar daca nu ofera in mod convingator aceasta ipoteza, - sa fi descoperit faptul ca moartea Mesterului si a sotiei lui sa fie legate intre ele.
Iarasi, in capitolul 6, "Cel dintai pe care il aduce soarta trebuie sa moara" Mirceas Eliade, impinge jertfa zidirii catre o generalitate: (pg. 164 )" Caci in cazul Mesterului Manole, sotia nu este osandita sa fie jertfita. Oricine s-ar fi apropiat in acea dimineata de zidarie, trebuia sa fie sacrificat."
Afirmatia argumentata tot pe  exemplele straine  in care fiecare spatiu cultural oriental si occidental, povesteste despre sacrificiul unei persoane, aceasta variind ca sex, varsta, credinta, etc, este gresita. Mircea Eliade, demonstreaza eruditia sa, vastele informatii pe care le poseda, incearca sa explice printr-o  metoda de mitologie comparata situatia baladei noastre, calcand cu seninatate in capcana propriei sale eruditii, asa cum vom explica mai departe.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #316 : 17 Februarie 2013, 10:24:14 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ca sa interpretezi  o balada, -fara a nega unele influente vecine- eu cred ca totusi trebuie sa te referi la materialul autohton. Daca nu stapanesti bine acest material, daca nu explici convingator toate nuantele care se desprind din informatia folclorica locala, folosirea surselor straine, reprezinta un risc, deoarece ele trebuiesc puse in relatie cu specificul national al fiecarei productii. Daca nu respectam acest lucru, ajungem sa emitem judecati gresite, indreptand interpretarea folclorica catre directii aiurea.Exista in variantele locale ale Mesterului Manole,"motivul rasului". Se intampla in felul urmator: Vine femeia la zidire si mesterii se bucura. Bucuria se manifesta  la un moment dat prin ras. In situatia cand asociem zidirea de vie a femeii cu rasul calfelor si zidarilor, putem spune ca macar unii dintre ei  sunt intr-o ureche.Ne gasim in fata unei situatii anormale, daca nu cumva, exista o motivatie mult mai profunda, care depaseste intelegerea noastra.Iata cum apare aceasta secventa ( motiv ) in cartea d-lui Ion Talos: (pg.236 ) :
"in altele  ei se comporta ca si cum le-ar fi reusit un complot:(Totala gresita interpretarea ):
"Mesterii zambesc,
In soapta vorbesc"
sau:
"Caplea cand sosea.
Zidari de-o vedea
Sa raza-ncepea
Bine le parea"
Ori:
"Mesterii radeau
Si cu ea glumeau"
Si:
"Mesterii cei mari
Calfe si zidari
Mult inveselea
Daca o videa"
La aceasta veselie generala, stranie la un moment dat participa chiar si cea care va fi imolata fara ca sa isi dea seama de tragedia care este pe cale sa se infaptuiasca: (pg238):
"Da ea, vai de ea,
Nici ca mi-si stia
Ca moartea-o pandea
Ci se veselea
Si mereu vorbea
..........................
Ei ca mi-si zidea
Da,Caplea radea
Gluma ca-i parea'.
Este interesant ca la un moment dat, victima realizeaza partial tragedia la care va participa, reprosand cu dulceata zidarilor:
" De va e de gluma,
Gluma nu e buna..."
Iar in alte cazuri, reprosurile se indreapta catre sotul ei, Mesterul Manole:
"Manole, Manole
Dragul meu Manole
Inceteaz-o data
Prea e gluma proasta..."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #317 : 17 Februarie 2013, 10:56:01 »
Răspunde folosind un citatCitat

Raspunsul la acest "motiv al rasului" il gasim in "Mitologia Romana" la Romulus Vulcanescu"(ed.Academiei R.S.R. 1987), pg. 178:
"In legatura cu nasterea si moartea, Herodot mentioneaza: " La "trausi"  gasim aceleasi datini ca si la restul tracilor in afara celor legate de nastere si moarte. Rudele stau in jurul noului nascut si plang nenorocirile pe care trebuie sa le indure acesta  o data ce a venit pe lume.Sunt pomenite atunci toate suferintele omenesti. Cand moare cineva, "trausii" il ingroapa glumind si bucurandu-se.Cu acest prilej ei amintesc nenorocirile de care scapa omul  si arata cat este de fericit in toate privintele."
A doua explicatie, o gasim in" Paradoxograful  lui Rohde"care relateaza acelasi obicei la "Crobizi", un trib tracic poligam din tinuturile muntoase  dintre raurile Axios  si Strymon:
"Cand unul dintre membrii tribului murea, se isca intre femeile mortului mari neintelegeri  iar prietenii isi dadeau toata osteneala  si aratau o nespusa ravna  sa afle pe care dintre neveste defunctul a iubit-o mai mult .Femeia socotita vrednica sa primeasca cinstirea, era laudata de barbati si de femei, apoi era injunghiata de ruda ei cea mai apropiata.Dupa aceea trupul ei era inmormantat impreuna cu cel al barbatului ei."
Pomponius Mela, spune acelasi lucru:
"femeile (...) doresc din cale afara sa fie omorate deasupra cadavrelor barbatilor morti  si sa fie ingroparte impreuna.Deoarece un barbat avea mai multe sotii, pentru a dobandi aceasta cinste, ele dadeau o mare lupta in fata acelor care trebuiau sa hotarasca aceasta.Se acorda aceleia care avea moravurikle si conduita cea mai buna, iar cea care invingea in aceasta intrecere era in culmea bucuriei. Celelalte jeleau cu glas tare si isi aratau deznadejdea."
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #318 : 17 Februarie 2013, 11:07:07 »
Răspunde folosind un citatCitat

Urmatoarele informatii le-am luat de pe wikipedia, de aceea vor apare fragmentat:
Despre Trausi:
"Traușii erau un trib tracic care locuia în zona Munților Rodopi. Primul care i-a menționat a fost Herodot. Se crede că ei au coborât din Munții Carpați și că se înrudeau cu agatârșii."
Atentionez cititorul asupra unui lucru care ma surprinde si pe mine. Despre agatarsi si tezaurul descoperit de Pavel Varga , am vorbit in niste articole anterioare. S-ar putea ca informatiile sa ne duca catre construirea acelui mormant regal despre care am vorbit mai inainte si care apartinea unui rege local, cu mult anterior regelui Decebal.
Ceea ce vroiam sa fac acum a fost sa stabilesc perioada cand au trait crobizii si trausii, pornind fie de la datarile stabilite de istorici, fie de la timpul in care au trait cei care au vorbit despre aceste triburi trace.
In ce priveste Crobizii iata ce aflam:
"Crobizii sunt un trib dacic sau getic, de neam tracic, care locuia fie la sud de Dunăre (conform lui Hecateu), fie în Dobrogea (Sciția Minor) între Tomis și Callatis (conform lui Strabon) fie lângă Dionysopolis (conform lui Pseudo-Scymnus). Această localizarea îi face pe învățații moderni să-i considere geți, locuitorii principali ai ținutului dintre munții Carpați și Haemus. V. Besevliev, renumit lingvist bulgar, considera că toponimele terminate în dina (Adina, Amlaidina - astăzi probabil localitatea 23 August din Constanța și Mangalia - și Asbolodina - menționată în teritoriul callatian) pot fi atribuite crobizilor, ceea ce, după cum se vede, ar coincide cu localizarea acestora de către Strabon.
Despre istoria acestora nu știm decât că au avut un conducător, Isanthes renumit pentru frumusețea, puterea și bogăția lui (mărturia se găsește la istoricul Phylarchos și la Athenalos). Lexicograful bizantin Suidas le atribuia credința în nemurirea sufletului, larg răspândita la neamurile getice.
« Ultima modificare: 17 Februarie 2013, 11:11:38 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #319 : 18 Februarie 2013, 21:41:03 »
Răspunde folosind un citatCitat

Infernul, Lumea infernala, creaturi infernale.

Observ un fenomen foarte interesant. Desi exegeza dispune de un material foarte vast in diferite domenii ale folclorului, dar si in domeniul istoriei teoretice, multe intamplari reale sau arhetipale povestite sunt interpretate cu totul straniu, oferind cele mai neasteptate si neverosimile solutii. Situatia aceasta derutanta la un moment dat, se intampla din cauza furtului de mitologie in care folclorul nostru este victima. Acest adevar, este stiut de la  Densusianu, dar el trebuie reactualizat  la fiecare generatie, pentru  ca mitologia , folclorul nostru sa nu se piarda in lungul timpului in uitare. Asa cum ii spunea preotul Sonkis lui Solon, "Voi grecii sunteti niste copii", asa ar trebui sa vina un invatat catre noi si sa ne spuna: "Voi romanilor, sunteti niste copii,. Nu numai ca nu va cunoasteti mitologia, dar i-ati lasat cu generozitate pe altii sa se infrupte din ea".
Incepusem sa caut niste materiale pentru a schita acest capitol pe care l-am enuntat mai sus, iar intamplarea (valabila poate pentru ceilalti dar totusi neintamplatoare pentru mine,) m-a dus catre raurile infernale. Cautam amanunte despre Piriflegeton-ul antic, si am gasit pe pagina deschisa de Google, un articol interesant, scris de doamna Stefania Voicu,  referitor la "Drumul lui Odiseu intre realitate si fictiune."
Stim cu totii ca in  Odiseea, unde se povesteste intoarcerea acasa a lui Ulise, la un moment dat acesta ajunge  in insula Aia, unde "sedea frumoasa Circe, o zeita / Si-amarnica o sora / De-un sange cu salbaticul Aietes./
Cei mai multi cercetatori, au considerat ca  in Monte Circeo,  s-ar fi aflat antica resedinta a Circei. Etimologia a servit drept argument pentru adeptii acestei ipoteze,  dar si faptul ca este o locatie intalnita si in legenda Argonautilor identificata de asemenea  la Monte Circeo, intre Roma si Napoli."
Ceea ce m-a amuzat-fara vreo rautate-a fost insa afirmatia imediat urmatoare  a autoarei care demonstreaza cat de superficiala poate fi exegeza in clipa in care emite ipoteze hazardate, chiar daca pentru a-si sustine fanteziile, cei care fac afirmatii se aduna in grupuri mai mari. (Cu acest prilej, pot sa spun ca nu  numarul mare este acela care hotaraste adevarul unei ipoteze. Ipoteza este important sa coincida cu adevarul nu cu fantezia autorilor ei. ) Si iata ce spune doamna Stefania Voicu:
"Insa Homer vorbeste despre  "un ostrov" incins de o mare nemarginita, iar Monte Circeo,  NU INDEPLINESTE ACEASTA CONDITIE."
Sa va dau al doilea exemplu: Tim Severin, a refacut expeditia Iason, mergand pe malul sudic al Marii Negre, catre Georgia. Si asta pentru ca el a considerat ca aici se afla tara lui Aiete si a zeitei Circe.
Densusianu, despre care am amintit mai inainte, argumenta ca tara lui Aiete, Aia se gaseste la intorsura Buzaului, suprapunandu-se pe localitatea actuala Colti. Colchida ar insemna potrivit opiniei sale, "Tinutul Coltilor"
Ne gasim in fata unor intrebari si interpretari diferite. Unde se gaseste totusi adevarul? Haideti sa il descoperim impreuna.
Memorat
Pagini: 1 ... 30 31 [32] 33 34 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: