16 Ianuarie 2018, 19:09:54 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 32 33 [34] 35 36 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 401562 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #330 : 04 Aprilie 2013, 16:42:33 »
Răspunde folosind un citatCitat

Craiul Mintea
Basmul acesta l-am gasit in vol.II al cartii  de basme-"Basme populare romanesti" a lui Simion Florea Marian.Cartea a aparut in anul 2004 la editura: "Grai si suflet-Cultura Nationala" Bucuresti 2004.
Basmul poate fi citit hermetic, din doua directii:
-Al Vechiului Testament, deoarece este un basm vetero-testamentar.
-Cu ajutorul cartii doamnei Sabina Ispas din colectia Mythos, "Preaminte Solomon / Legenda populara romaneasca intre canonic si apocrif.Editura Saeculum I.O. Bucuresti 2006.
Fara a intra in detaliile cartii d-nei Sabina Ispas, observam  un fapt interesant: Basmul  lui S.Fl.Marian se numeste "Craiul Mintea" iar cartea  scrisa de d-na Sabina Ispas, se refera la "Preaminte Solomon" despre care putem citi: (pg.1010):
"Ciclurile pot fi tematice, motivice, sau de alt fel.Cel la care ne referim  se prezinta  ca un conglomerat de tipuri si motive  narative foarte diverse  al carui ax central este personalitatea regelui Solomon si care se concentreaza  in jurul unei caracteristici  dominante  care ii determina actiunile si ii justifica in fapt existenta ca erou narativ: intelepciunea neobisnuita."
Fara a nega existenta unor personaje populare intelepte in folclorul nostru, ca spre exemplu Pacala- personaj care se descurca in general in absolut toate situatiile potrivnice, sau a femeii intelepte, arhetipurile existente de la care se porneste- istoria copiilor lui Israel cu accentul pe robia egipteana, si respectiv Regina din Saaba, nu este exclus ca regele Solomon sa fi devenit la un moment dat un model pentru dezvoltarea intr-o anumita directie a  modelului de intelepciune populara, asa cum il vom gasi zugravit si la noi. Sigur ca o astfel de presupunere este discutabila si ea trebui sa fie sprijinita cu argumente.
Basmul lui Marian, debuteaza in felul urmator:
"Era odata un om carele avea douazeci de feciori.Dupa ce au crescut ei mari, a inceput tatal lor a manca cate unul din ei, si a mancat dintransii pana ce au ramas numai doi."
Vom insera acuma un motiv popular care explica "mintea dobandita de fratele care va supravietui mortii celorlalti frati:
"Cel ce a ramas, si-a luat catrafusele si a fugit.Mergand el asadar  prin tara, s-a intalnit cu Isus Hristos ( Dumnezeu). Intalnindu-se cu  El, l-a intrebat Isus cine este si unde merge. El a raspuns:
-Iata ca noi am fost la tata douazeci de frati si tata pe toti ceilalti i-a mancat ( omorat ) si ramanand numai eu,  m-am temut ca sa nu ma manance si pe mine si am fugit  de acasa ca sa ma hranesc singur prin lume cu mintea mea.
Isus a raspuns:
-Apoi daca este asa, Minte sa ramai."
Darul primit de Solomon
„Cartea întâi a împăraților” relatează cum Dumnezeu îi apare în vis tânărului rege încuscrit cu Faraonul, la Gabaon (cea mai însemnată înălțime), spunându-i să-i ceară ce vrea să-i dea. Solomon, „care iubea pe Domnul și se ținea de obiceiurile tatălui său, David” îi răspunde că, fiind „tânăr și neîncercat”, și-ar dori „o minte pricepută” pentru a putea împărați și judeca acest popor numeros(poporul evreu), deosebind binele de rău.[2]. Lui Dumnezeu îi place că tânărul rege n-a cerut pentru el, așa cum ar fi făcut-o alții, nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor, ci a cerut pricepere ca să facă dreptate, și îi dă „o minte înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, și cum nu va avea nimeni după el. [34]
Cărțile istorice ale Vechiului Testament arată că Dumnezeu a dat lui Solomon și foarte mare pricepere și cunoștințe multe ca nisipul mării. Înțelepciunea sa întrecea înțelepciunea tuturor fiilor Răsăritului și toată înțelepciunea egiptenilor. El era mai înțelept decât orice om, mai mult decât Etan, Ezrahitul, mai mult decât Heman, Calcol și Darda, fiii lui Mahol[35]
„Cartea întâi a împăraților” arată că Solomon a rostit trei mii de pilde și a alcătuit o mie cinci cântări,[2] a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce crește pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare și despre pești[36][2] Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că faima înțelepciunii sale devenise așa de mare încât veneau oameni din toate colțurile lumii, inclusiv cei trimiși de împărații pământului ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în mintea lui. Regina din Saba a venit să-l încerce prin întrebări grele iar Solomon i-a răspuns la toate întrebările, așa încât împărăteasa exclamă că „nici pe jumătate nu i s-a spus” și că are mai multă înțelepciune și propășire decât i se răspândise faima. [37][2]
Acei doi, ramanand ( numai ei) intr-una din zile acasa, se convorbira intre sine ( ei )  in urmatorul chip:
-Frate, zise unul, iata ca am ramas  numai  noi amandoi acuma, insa, daca ma va manca pe mine tata, tu sa fugi si sa te hranesti, iara daca te va manca pe tine, am sa fug eu."
Acest motiv, povestit strict la nivelul basmului, nu ofera o explicatie pe intelesul lucrurilor care sunt prezentate narativ.Explicatia se gaseste citind Vechiul Testament. Noi vom folosi ca sursa de informatie, Wikipedia.Discutia dintre cei doi frati in basm, isi gaseste explicatia daca citim in Vechiul Testament urmatoarele:
"Uzurpatorul Adonia recidivează și este pedepsit cu moartea
Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc cum fiul lui David pe care acesta „nu-l mustrase niciodată”, Adonia, fiul Haghitei, „frumos la chip”, s-a semețit și s-a răzvrătit , împreună cu Ioab și cu preotul Abiatar, împotriva propriului tată, făcându-se pe sine împărat. La sugestia proorocului Natan, Batșeba îi amintește foarte bătrânului David că i-a jurat că Solomon va sta pe scaunul de domnie, îi spune că Adonia s-a proclamat împărat și îi spune că după moartea sa ea și Solomon vor fi priviți ca vinovați. Bătrânul David ordonă ca Solomon să fie uns împărat de preotul Țadoc și proorocul Natan la Ghihon.
Auzind de înscăunarea lui Solomon- continuă „Cartea întâi a împăraților”- toți cei poftiți la ospățul de cinstire a „împăratului Adonia”, s-au umplut de spaimă, s-au sculat și au plecat care încotro. Adonia însuși, temându-se de Solomon, fuge și se apucă de coarnele altarului, implorând ca împăratul să-i jure că îi va cruța viața. Solomon îi mai dă o șansă (legea îi dădea dreptul să-l pedepsească cu moartea pentru uzurparea tronului) și îi promite că, dacă va fi cinstit, „un fir de păr nu-i va cădea, dar dacă se va găsi răutate în el, va muri”. Adonia se închina noului împărat și Solomon îi spune să meargă acasă. Totuși, Adonia o roagă pe Batșeba, să ceară de la Solomon pe Abișag-Sunamita, fecioară tânără și frumoasă pusă să slujească și să-i încălzească patul lui David, care nu se împreunase cu împăratul. Întrucât gestul era un prim pas spre o nouă revendicare a tronului, o nouă tentativă de uzurpare a tronului, Solomon ordonă uciderea lui Adonia, după promisiunea făcută. [2]
Abiatar este scos din slujbă și trimis la moșiile lui din Anatot și înlocuit cu preotul Țadoc.
« Ultima modificare: 04 Aprilie 2013, 17:15:28 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #331 : 05 Aprilie 2013, 13:18:01 »
Răspunde folosind un citatCitat


Hermeneutica Miturilor – “Craiul Mintea”- Simion Florea Marian / urmare



In afara de Isus Hristos, eroul ( Solomon ) se mai intalneste cu Sfantul Petru care auzindu-l, ii face aceeasi urare:
“-Minte ai fost, minte sa ramai.”
In afara personajelor divine, mai apare si un imparat care ii face aceeasi urare.
Urmeaza acum un motiv putin cam straniu, pe care il putem numi motivul “Balaurului care inghite o caprioara”.Iata cum povesteste textul narativ intamplarea:
“Mergand ei amandoi o bucata buna de drum, au auzit deodata intr-o parte de padure, un racnet fioros, incat s-au speriat foarte. Auzind ei aceasta, a zis Mintea catre celalalt:
-Hai frate sa mergem sa vedem ce este.
(…)
Ajungand el acolo, a vazut cu spaima mare, cum un balaur a inghitit un cerb si balaurul l-a inghitit pana la coarne, dar fiind coarnele prea mari, acestea nu intrau pe gura balaurului si asa nu putea nici cerbul sa iasa din gura balaurului nici balaurul nu putea sa-l inghita. Vazandu-l ei pe Mintea venind, a zis balaurul:
-Voinice ia taie capul cerbului ca de bun folos iti voi fi.
Cerbul insa a zis:
-Voinice, ia despica balaurul ca sa pot iesi ca de bun folos ti-oi fi, te-oi pune candva pe spinare si oi fugi.
Balaurul insa ii zice:
-Auzi-l numai ce zice, ca fuge.Mai bine taie-i capul lui si ma scapa pe mine.
Mintea nu statu mult pe ganduri si taie capul Cerbului.Dupa ce-l inghiti balaurul pe cerb,ii zise balaurul:”
In balada populara romaneasca, apare o scena similara, in care balaurul inghite insa pe jumatate un voinic:
“Coada colac o facea,
Pe Negru-l impiedica
In margini de drum ca-l trantea
Pe Mistricean imbuca
De la talpi ca mi-l lua
Il imbuca jumatate
Jumatate nu mai poate,
De curele-ncrucisate
De pistoale ferecate…”
Intrebarea care mi-o pun este daca nu cumva scena la care participa Solomon / Mintea, nu este de fapt un conflict prezentat simbolic, in care reprezentantii aflati in razboi sunt inlocuiti prin Sarpe si respectiv imaginea iconica a Cerbului. Mintea incheie o alianta cu Sarpele, taind capul Cerbului si drept recunostinta, Balaurul il duce pe aliatul sau intr-o vale mare si adanca ( Valea Nilului ) Ajungand ei acolo s-a bagat balaurul intr-o borta si a scos trei fete carele erau invaluite in niste piei incat nu stiai ce sunt. Aducandu-le Balaurul ( Faraon ) a zis catre Mintea / Solomon:
-Voinice, iata, am trei fete.Din aceste fete alege-ti una.”
Istoria spune ca Solomon dispunea de 14oo de care, 12.000 de calareti,40.000 de iesle (?!). Caii si carele erau aduse din Egipt pentru imparatii Hititilor si pentru imparatii Siriei.
Imi imaginez scena urmatoare: Egiptul furniza “arme” la momentul acela istoric pentru diferiti beligeranti. Cel care media vanzarea armelor( a cailor si atelajelor de razboi) era Solomon.Posedand aceasta afacere, regatul lui Solomon era oarecum la adapost, deoarece toate tarile invecinate cautau sa faca rost de cai si atelaje acestea creind un echilibru intre ele. Este posibil ca la un moment dat Heteii sa fi intrat in conflict cu Egiptul, iar Solomon a mediat pacea dintre cele doua popoare, ori a sprijinit Egiptul. Cred ca in urma acestui fapt, Egiptul i-a oferit aceasta afacere cu caii si atelajele, si pentru ca si unii si altii sa fie siguri ca nu se va intampla ca una dintre parti sa tradeze,Solomon a primit-o de sotie pe fiica lui Faraon aceea care apare in Cantarea Cantarilor. Aluziile care apar in basm referitor la pielea deosebita pe care o avea fata lui Faraon sunt explicata chiar de ea in Cantarea Cantarilor, atribuita in totalitate lui Solomon:
“Sunt neagra, dar sunt frumoasa,
Fiice ale Ierusalimului
Cum sunt corturile Chedarului
Si cum sunt covoarele lui Solomon.”
In versurile urmatoare sotia egipteanca a lui Solomon ofera si o explicatie:
“Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa,
Caci m-a ars soarele.
Fiii mamei mele s-au maniat pe mine
Si m-au pus pazitoare la vii.
Dar via frumusetii mele nu am pazit-o.”
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #332 : 05 Aprilie 2013, 15:13:05 »
Răspunde folosind un citatCitat


Hermeneutica Miturilor – “Craiul Mintea” – Simion Florea Marian / urmare 1

Povestitorul subliniaza si el frumusetea sotiei lui Solomon / Mintea:
“Stand o bucata ( de timp ) dupa usa, cautand prin crapatura acesteia, iata vede ca Mumuiatza arunca pielea cu care era invelita pe jos si se apuca de maturat casa si era atat de frumoasa incat Mintea nu s-a putut abtine.”
Ne folosim de detalii in directia fantastica a basmului si in directia izvoarelor Biblice sau atestarilor istorice, pentru a demonstra ca basmul nu este altceva decat un apocrif Vetero-Testamentar. Golurile care apar narativ intr-un loc sunt acoperite de raspunsurile gasite intr-altul.In clipa aceasta ma bantuie o idee. Mai tarziu i s-a reprosat lui Solomon ca insuratoarea sa cu femei diverse, l-au determinat sa se abata de la credinta sa in Dumnezeu, consecintele-uneori cu un caracter religios-reflectandu-se in pedepsele suferite de urmasii sai. Personal cred ca aceste casatorii cu caracter multinational, au permis incheierea de aliante cu diferite popoare invecinate. Solomon devenea in felul acesta ruda cu diferiti regi sau imparati din vecinatate, prin casatoriile acceptate cu fetele fetzelor incoronate.Desigur ca aceste casatorii nu creau beneficii numai regelui Solomon. Prin intermediul sotiilor lui Solomon, regii in cauza cautau sa influenteze mai mult sau mai putin politica regelui, cerand diferite facilitati, dintre care cele de toleranta religioasa nu lipseau.
Ce face Craiul Mintea? Intra in casa, arunca pielea nevestei sale in foc,cu sensul ca nu i-a pasat de culoarea pielii ei si ii construieste o casa:
“Insa cand a aruncat Mintea pielea pe foc,s-a facut deodata o curte asa de frumoasa si asa de frumos era in launtru, incat nici la imparatul insusi nu era asa de frumos.”
In 1Imparati ( 1 regi), citim:
“Casa lui de locuit a fost zidita in acelasi fel intr-o alta curte, in dosul pridvorului Si a facut o casa la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui Faraon pe care o luase de nevasta.”
In basm, lucrarile facute de catre Solomon, apar proiectate pe conflictul imaginar dintre Solomon si tatal sau David.Strangerea apelor, taierea padurilor,aducerea inelului cu care a fost ingropat tatal lui David, se regasesc in Biblie, in functie de imaginarul povestitorului. Basmul se adauga legendelor Solomoniene de care a povestit pe larg doamna Sabina Ispas, dar si in balade ca “Broasca Roasca” cat si in alte basme populare romanesti.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #333 : 06 Aprilie 2013, 08:02:32 »
Răspunde folosind un citatCitat

Suparat de frumusetea casei pe care regele Solomon a ridicat-o pentru frumoasa sa sotie africana, imparatul, tatal lui Mintea in basm, cauta tot felul de motive sa il omoare. Motivele servesc insa de minune povestitorului pentru a scoate in evidenta capacitatea de a construi a lui Solomon. Astfel prima incercare, este ca Solomon sa adune toate izvoarele si sa le aduca sub geamul palatului imparatului,ca acesta cand se va scula, sa poata doar intinde mana sa se spele. Desi usor fantezista aceasta incercare, nu este exclus ca realitatea sa fi stat la baza motivului popular povestit in basmul lui Marian. Povestea sa se axeze pe o serie de lucrari hidrotehnice prin care s-a urmarit aducerea unui izvor in Ierusalim, sau in preajma templului sau caselor regale.Daca cei care vor participa la constructie in balada “Broasca Roasca” sunt zmei si alte creaturi infernale, in cadrul basmului, acesti constructori sunt oameni.Dar aici deosebim:
-Gestul pe care il face fata lui Faraon pentru a chema lucratorii la treaba gest care in balada este preluat de catre mama fetei
“Adormind Mintea, a iesit muierea afara dupa ce a inoptat, si suierand odata din degete s-au strans atatia oameni incat multi nu aveau ce sa lucreze.Acelor oameni a poruncit ea sa se stranga toate apele langa curtea imparateasca.Si cum a poruncit asa a si fost cu toate fura langa curte stranse.”
A doua incercare este la fel de grea si urmareste pierderea sau omorarea eroului:
“Daca nu mi-i taia pana maine toti copacii de pe munti si daca nu vei semana grau ca maine sa mananc paine calda apoi tu sa mori”.Iata ce porunca da Solomon regelui Hiram al Tirului:
“Porunceste acum sa se taie pentru mine cedri din Liban. Slujitorii mei vor fi cu ai tai si-ti voi plati simbria slujitorilor tai asa cum o vei hotara tu;caci stii ca dintre noi, nimeni nu se pricepe sa taie lemne ( mai bine decat ) sidonienii.”
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #334 : 07 Aprilie 2013, 08:46:04 »
Răspunde folosind un citatCitat



A treia poveste – a lui Simion Florea Marian



Istetimea copilului in basme, nu trebuie sa porneasca de la arhetipul Solomon, chiar daca se va ajunge la un moment dat si la aceasta. Un arhetip poate sa porneasca de la orice alt arhetip. In ” A treia poveste” a lui Marian, se pare totusi ca arhetipul este mult mai vechi decat cel legat de numele lui Solomon, reamintindu-ne de robia egipteana porin care au trecut copiii lui Israel.Debutul narativ a povestii ne spune ca doi oameni aveau un copil.Iar intr-o zi un sturz s-a asezat pe o fereastra si a inceput sa cante.Copilul isi da seama ca prezenta sturzului este un semn de natura divina si ca acel cantec, nu face decat sa transmita in graiul pasaresc, un limbaj criptic, pe care copilul, fiind o fiinta inocenta l-a inteles de la un capat la celalalt.
” Baiatul sau ii zise:
-Tata, acesta este un semn cum ca a cantat sturzul pe fereastra noastra.( Sa nu uitam ca pasarile sunt daca nu zeii insisi, cel putin mesagerii acestora.Din aceasta cauza, primii sunt reprezentati cu aripi la picioare, la cap, sau cu aripi pe spate.Ingerii din iconografia crestina nu sunt altceva decat imaginile vechilor zei retusate. De asemeni la ce am adaugat la natura lor, putem pune si reprezentarea lor iconografica sub forma de pasari. Sopre exemplu Atena era reprezentata sub o forma de bufnita.) Eu ti l-as spune, dar ma tem foarte ca daca ti-oi spune ce inseamna cantecul sturzului, dumneata ma vei omora sau Dumnezeu stie ce vei mai face cu mine.
-Ba nu, fiul meu, eu nu ti-oi face nemica, spune numai daca stii.
Si asa giuruindu-se omul ca nu-i va face nemica, baiatul sau a inceput a dezlega cantecul sturzului, zicand:
-Asta tata inseamna atata,ca eu odata voi fi imparat si dumneata imi vei tine apa (ligheanul cu apa sau ulciorul in care se gaseste apa) sa ma spal,si maica-mea imi va tine tindeiul ( probabil prosopul) sa ma sterg.”
Povestitorul a fost un tip foarte smecher. El a schimbat fondul narativ, dar a pastrat mesajul intact, din moment ce noi il gasim in Vechiul Testament intr-unul dintre visele lui Iosif:
“Iosif a mai visat un alt vis si l-a istorisit fratilor sai.El a zis:
-Am mai visat un vis:
Soarele, luna si unsprezece stele se aruncau cu fata la pamant inaintea mea.
L-a istorisit tatalui sau si fratilor sai.Tatal sau l-a mustrat si i-a zis:
-Ce inseamna visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta si fratii tai sa ne aruncam cu fata la pamant inaintea ta?”
Interesant este ca soarele si luna, apar si pe finalul baladei Miorita, tinandu-i “cununa” sau coroana regala ciobanasului, suficient ca aceasta balada pe baza acestui motiv folcloric sa devina un apocrif vetero-testamentar.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #335 : 07 Aprilie 2013, 11:44:36 »
Răspunde folosind un citatCitat


A treia poveste – a lui Simion Florea Marian / urmare

07/04/2013 de vanghelis008 | Editare

Povestea se complica un pic din cauza povestitorului care, cunoscand sursele biblice, le modifica in interesele lui, entru a le oferi o nuanta mai puternica de originalitate. Este exact capcana in care cade exegeza, considerand basmele ca fiind creatii ale autorilor populari, si nu transmiterea sub forma unui cod a unor informatii mai vechi. Fenomenul in sine, asigura in felul acesta trecerea sau transformarea unui basm local intr-unul universal.Haideti sa vedem ce se intampla mai departe:
” Auzind aceasta, omul s-a infuriat foarte tare asupra fiului sau incat l-a luat si l-a aruncat intr-o apa mare ca sa se inece.”
Ceea ce este scris aici, reprezinta un motiv popular.Acestuia ii corespunde asa cum am mai spus, un episod real, istoric sau mitologic.Din cauza ca acest motiv este contractat, redus cantitativ la o serie limitata de informatii:” Auzind aceasta (luand cunostinta de informatia legata de cantecul sturzului si interpretarea acesteia de catre copil / Iosif,) omul s-a infuriat foarte tare ( povestitorul transfera furia fratilor pe seama tatalui lui Iosif) incat l-a luat si l-a aruncat intr-o apa mare ca sa se inece.( Aici povestitorul mai face o modificare de text.Motivul inecarii pruncilor apare legat de episodul nasterii lui Moise, cand Faraon a ordonat moaselor sa inece toti copiii de sex masculin in apele Nilului./ Numele de “Apa Mare” este specific fluviilor si se refera si la Nil, daca nu cumva povestitorul se gandea la Exodul si la trecerea copiilor lui Israel peste Marea Rosie.) Povestitorul cunoaste Vechiul Testament, dar in capul sau exista o oarecare dezordine, provocata de uitare. Repovestind intamplarile cunoscute, autorul se abate de la modelul initial,dezvoltand in conditiile criptarii si fanteziei sale creatoare, noi episoade din cele vechi, pastrand totusi cate-un fragment din modelul pe care il copiaza, sau care ii serveste in actul creativ.
Foarte interesant este motivul corbilor care il insotesc pe imparat in activitatile sale:
“Dupa imparatul acela,de mergea la vanatoare, de ramanea acasa, tot una-i, zburau trei corbi pe deasupra capului si tot croncaneau.”
Interpretarea intamplarii este multipla. Ea poate porni de la un fond istoric local sau un fond arhetipal vetero-testamentar. Este la fel de posibil sa avem de-a face cu un hibrid intre istoria locala si cea vetero-testamentara.Si iata de ce. Din punct de vedere logic nimeni nu poate sustine ca un numar de trei corbi zboara deasupra capului sau, sau a altei persoane, in mod repetat sau constant.Dar din perspectiva heraldicii intalnim nume care includ prezenta corbului. Spre exemplu, Matei Corvin. Aceasta inseamna ca pe steagurile regale, existau trei corbi desenati, pictati sau cusuti, care aratau o descendenta dintr-o legiune romana prezentata la randul ei cu un corb avand un inel in cioc. In acelasi timp, corbii de pe steaguri, il insoteau pe imparat peste tot si fluturau permanent deasupra capului sau.
In alta ordine de idei, motivul corbilor apare in “visul pitarului”, povestite de catre acesta lui Iosif cand se afla in inchisoarea lui Faraon:
“Iata si in visul meu, se facea ca port trei cosuri cu paine alba pe capul meu.In cosul de deasupra de tot erau erau tot felul de bucate pentru Faraon: prajiyturi coapte in cuptor, Si pasarile mancau din cosul care era deasupra de tot pe capul meu.”
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #336 : 08 Aprilie 2013, 10:33:22 »
Răspunde folosind un citatCitat


“A treia poveste”-a lui Simion Florea Marian / urmare 1

08/04/2013 de vanghelis008 | Editare

Surprinzator este faptul ca eroul povestii, -care este pana in aceasta clipa biblicul Iosif,- ofera o interpretare a intamplarii cu corbii care face parte din legendele tesute in jurul lui Solomon. Iata dezlegarea baiatului:
“In anii trecuti, a fost o foamete foarte mare, de tot mare.( Sugerarea acestui motiv al foametei,este o realitate a acelor timpuri si ea este pomenita in Vechiul Testament referitor la viata lui Iosif.O serie de legende grecesti, ebraice, si ale neamurilor invecinate fac aluzii la seceta respectiva. Aparitia in “Povestea lui Harap Alb” a lui Ion Creanga a personajelor Setila si Flamanzila reprezinta de fapt simbolurile acestei secete grozave despre care povesteste in Povestea sa, autorul popular.)Doi corbi s-au ouat. Corbul, dupa ce s-a ouat corboaica , a parasit-o si s-a dus ca sa isi afle de mancare.Corboaica a clocit si a scos pe acesti trei corbi. Iaca, fiind foametea foate mare, corboaica nu avea cu ce sa-i hraneasca caci nici ea singura nu avea ce sa manance si parasindu-i s-a dus in treaba-si.Corbul a venit dupa aceea si a aflat numai pe pui singuri zbierand de foame.S-a dat apoi si de unde a putut, a adunat cate ceva si i-a crescut mari.Iaca, cand erau puii mari, a venit si corboaica si au inceput a se sfadi cu corbul.Corboaica zicea ca puii sunt ai ei pentru ca ea i-a clocit si i-a scos, corbul zicea ba, ca sunt ai sai, pentru ca i-a crescut mari ca de altminterea ar fi pierit de foame.Si asa s-au certat ei multa vreme. Vazand puii ca parintii lor se sfadesc, au venit la Maria Voastra si tot una ciripesc ca sa le faceti legea: a cui sa fie?A corboaicei, pentru ca i-a scos ( din oua ) ori a corbului pentru ca i-a hranit si nu i-a lasat sa moara de foame?”
Aceeasi poveste spusa altfel, o gasim si in legendele tesute in jurul regelui Solomon. Numai ca locul corbilor este luat de doua femei dintre care una are un copil. Profitand de o imprejurare favorabila, o alta femeie il fura si sustine ca acest copil este al ei.Solomon hotaraste sa imparta copilul in doua si astfel cele doua femei sa fie impacate.Mama vitrega este de acord, insa cea fireasca renunta la dreptul ei pentru ca acest copil nascut de ea totusi sa traiasca.
Ceea ce am repovestit mai sus citand respactiv rezumand intamplarea,sper ca v-a convins, numai si pentru ca una din intamplari se gaseste in Vechiul Testament.Intamplarea este insa o parabola. Sub forma unei povestiri cu personaje simbolice si intr-un caz si in celalalt, ni se transmite un mesaj foarte interesant peste intelesul caruia cu totii trecem cu o foarte mare usurinta.Fara a avea harul divin pe care l-a avut Iosif pentru a descoperi intelesurile din intamplarile profetice pe care le-a trait oniric, am sa incerc sa va explic asa cum ma duce mintea, despre ce este vorba.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #337 : 08 Aprilie 2013, 18:35:54 »
Răspunde folosind un citatCitat

“A treia poveste”-a lui Simion Florea Marian / urmare 2

08/04/2013 de vanghelis008 | Editare

Al treilea motiv asemanator celor doua, dar scris altfel, il vom regasi in cartea Sabinei Ispas “Preaminte Solomon." Sunt acele legende in care Solomon se indoieste de capacitatea mintii femeii si desigur de mintea mamei sale, pe care o surprinde la un moment dat intr-o ipostaza de-a dreptul incomoda.Acuzele aduse de catre Solomon mamei sale, nu sunt in totalitate adevarate, existand si alte acuze mai subtile care se adreseaza celeilalte mame, pe umerii careia Solomon arunca la un moment dat toata vina. Pentru ca exista o cealalta mama, mu mama organica, femeia care da nastere unor copii de sexe diferite. Exista cealalta mama care ne hraneste si are grija de noi si dupa cea dintai mama imbatraneste si moare.Spunandu-va lucrurile acestea probabil ca devin oarecum confuz. Cert este ca demonstratia legendara a lui Solomon, facand ca episodul sa alunece spre un incest nesavarsit totusi, sa o infurie pe mama si sa il blesteme pe Solomon astfel:
“Solomon, sa se duca sa umble in inaltul cerului si fundul pamantului, si din surcele sa scoata glas de fata mare.”
Solomon va face lucrurile intocmai in cele din urma. Numai ca blestemul nu se refera la Solomon ca individ istoric, ci la copiii lui Israel care vor suferi aceasta pedeapsa si blestem inca de la prima pagina a Vechiului Testament, de la acel capitol numit Facerea.Este important sa va spun acum ca mama cealalta se face pana la urma vinovata de toate.Dar cine este aceasta “maicuta batrana cu braul de lana” pe care o gasim si in balada Miorita? Este zeita Pamant careia grecii ii spuneau Gaia.Ca o paranteza, sub forma de Gaeti sau Geti, numele zeitei este preluat de poporul care locuia in vremurile antice pe teritoriul patriei noastre Dacia sau Da-Gaia.In parabola sau motivul corbilor (pasari calatoare de colo, colo)corboaica ce i-a nascut din oua pe pui, este Gaia, zeita pamant, Kanaanul.Tatal corb este Faraon, care i-a crescut pe copiii lui Israel.Faraonul i-a hranit pe copiii lui Israel in Egipt si de aceea Faraon ii revendica pe acesti pui ca fiind copiii sai. Cu toate ca se sugereaza originea egipteana a Exodului, eu cred ca istoria se refera la cea de-a doua perioada interimara din Egipt, cand in Egipt au patruns triburile regilor pastori, cunoscute sub numele de Hicsosi.Alungarea acestor regi pastori se va face de catre faraonul Ahmosis I ( Moise?!) eveniment care va genera legenda Exodului Biblic. Ceea ce scriu aici reprezinta opinia mea personala, cu fanteziile si greselile mele de interpretare.Potrivit parerii mele, Exodul nu are nicio legatura cu Ramses cel Mare.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #338 : 10 Aprilie 2013, 14:56:17 »
Răspunde folosind un citatCitat


Tezaurul lui Milos Obrenovici

10/04/2013 de vanghelis008 | Editare

Am adunat impreuna mai multe legende despre printul sarb Milos Obrenovici, deoarece fiecare dintre ele, in ciuda unor receptari eronate a mitului, contine cate un detaliu legendar suplimentar interesant. In prima faza vom incerca sa punem laolalta aceste surse informale si abia dupa aceea sa incercam in masura posibilului sa vedem daca cele adunate corespund unei realitati sau apartin imaginarului colectiv.
Prima varianta legendara(Articolul: “Tezaurul dacic, comori nedescoperite”.)
“O serie de legende locale vorbesc de un mare tezaur ingropat de cei 300 de oameni ai celui care a fost de doua ori principe al Serbiei ( 1815-1839) ( 1858-1860) intr-o pestera de pe Valea Cernei.Deoarece toti cei care l-au ajutat pe principe sa transporte si sa ingroape comoara ar fi fost ingropati la intrarea din pestera fiind in prealabil otraviti, singura sursa de identificare fiind o piatra patrata incrustata cu un snop de grau si un sarpe.”
A doua varianta legendara
Pe urmele tezaurului Serbiei
In vremea lui Cuza, Milan Obrenovici print al Serbiei( Dupa alte surse Milos Obrenovici?!)s-a certat pentru putere cu fratele sau Mihai. A trecut Dunarea cu 8o de cai cu poveri.Acesta era tezaurul Serbiei alcatuit din: bijuterii, diamante, perle.Nu se stie de ce a hotarat sa aduca comoara aici in muntii nostri.Se spune ca a ingropat-o undeva in Valea Perilor-Cerna Varf.
Timp de trei ani au lucrat niste zidari ajutati de zidari sa pregateasca culcusul tezaurului.La gura, pestera era larga de putea sa intre in ea un car cu fan.La usa ei, era o piatra mare care semana cu un strajer. Galeriile au fost zidite in forma de camera la amandoua capetele si aici s-a ingropat cea mai mare cantitate de aur.Pestera a fost zidita cu un zid gros de 2 metri in galeria principala iar acesta a obturat izvorul si acolo s-a format un lac.
In baza descrierii de mai sus, autorul articolului trage niste concluzii nu stiu in ce masura, pripite:
Poate(?!) este pestera Izverna caci aici este lac, nu?Cine poate sti?
Articolul continua astfel:
“Dupa ce au pus la loc tezaurul, au fost ucisi toti martorii, 300 de soldati si zidari. A scapat doar un paznic si de la el se stie de comoara.
A treia varianta
“Trei sute de oameni ai principelui sarb Milos Obrenovici ( 1815-1839)(1858-1860) au ingropat un tezaur in Valea Cernei intr-o pestera.Toti cei care l-au ajutat pe principe sa transporte si sa ingroape comoara ar fi fost la randul lor ingropati la intrarea in pestera fiind in prealabil otraviti.Singura sursa de identificare ar fi o piatra patrata incrustata cu un snop de grau si un sarpe.
Milos Obrenovici a avut o serie de domenii in Oltenia fiind in bune relatii cu Domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ghica.La Cerna Varf este ascuns tezaurul printului sarb Obrenovici. ( localitatea Izverna.)
In ciclul legendelor populare cu haiduci apoare o legenda interesanta despre “Comoara sarbului Milan (Haiducul) Iata continutul ei
“A ramas cel putin o comoara nedescoperita in aceeasi zona: banii lui Milan Sarbul, haiducul de la “Fereastra.” Sarbul era mare viteaz si bun manuitor de arme.Se spune ca se folosea de ambele maini intr-o lupta, in fiecare mana avand cate o arma.Refugiul bandei lui Milan era la “Fereastra”-un punct de observatie existent si astazi la care se ajunge foarte greu.Aici se strangeau haiducii cu capetenia lor si imparteau prada.Avea bani multi Milan dar “erau” castigati dintr-un omor.Bani blestemati.I-a ingropat si el tot cu blestem cu multe semne,-biserici, o broasca si alte semne ca sa nu piarda locul comorii.Banii blestemati nu se puteau dezgropa decat cu acordul lui. Numai ca Milan a fost tradat de un tovaras de-al lui si intr-o zi potera l-a ucis.( Andra Dumitrescu-Locuri misterioase si comori ascunse in Gorj.)
Varianta numarul patru
“Galeriile au fost inzidite la amandoua capetele si aici a fost ascunsa cea mai mare parte din cantitatea de aur si bijuterii. Intrarea in constructie a fost blocata cu un zid gros de doi metri(?!) care formand in acest fel un baraj in calea unui izvor a generat un lac.Lacul exista, siluetele(?!) constructiei exista ( poate ca aici autorul a vrut sa spuna altceva sau a gresit exprimarea ) aceste amanunte tind sa confirme autenticitatea legendei ( nu neaparat).Pe de alta parte, accesul la zidarie prin lacul format ar presupune o lucrare inginereasca nu numai complexa dar si costisitoare.
Dupa cum se stie, printul Obrenovici a fost gasit inecat in lac ( alta varianta spune ca a vrut sa se intoarca in Serbia, a fost prins de turci si decapitat) Conditiile sunt destul de confuze,iar asupra lui, au fost gasite planuri prea degradate ca sa poata duce la comoara.
Se vorbeste despre o singura harta in buna stare gasita de preotul Popescu din Zegujani care a investigat zona in mod sistematic in timpul celui de-al doilea razboi mondial a facut sapaturi si a plecat intr-o directie necunoscuta cu un car tras cu boi. Nu l-a mai vazut nimeni iar localnicii presupun ca a reusit sa incarce o parte din comoara.”
Urmatoarea informatie se pare ca este anterioara evenimentelor legate de descoperirea presupusa a tezaurului:
“Un singur paznic a scapat macelului dar acesta ingrozit de soarta celorlaltis-a abtinut de la orice marturisire.”
varianta a cincea
Potrivit altor surse legendare aflam legat de tezaur:
“Erau acolo coroane de aur masiv bijuterii de regine pietre pretioase care iti luau ochii si multi bani de aur dositi in sipete de lemn scump legate in fiare de otel.Sabia regilor Serbiei, diamante si perle, vase de aur din alte timpuri. Obrenovici avea cu el doi zidari italieni ( sau mai multi?) Trei ani au lucrat zidarii impreuna cu armata lui si au pregatit pestera.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #339 : 10 Aprilie 2013, 16:35:58 »
Răspunde folosind un citatCitat


Tezaurul lui Milos Obrenovici- urmare

10/04/2013 de vanghelis008 | Editare

In timpul acesta, Milos Obrenovici intrase in prietenie cu vistiernicul baniei de la Craiova , unul, Boboiceanu care avea conac la Zegujani si mosie si ( printul ) s-a indragostit de fata acestuia Maria , pe care a luat-o de nevasta.Aceasta i-a adus zestre mosiile de la Barca si de la Balotesti.(…) Boboiceanu, vazand ca pestera este bine aleasa, a hotarat si el sa ascunda o parte din vistieria baniei. (?!) La gura, pestera era larga de putea intra acolo un car cu fan. La usa ei era o piatra mare care inchipuia un strajer si prin galeria principala curgea un izvor bogat. Acolo era o piatra mare in forma de cizma, si de acolo porneau in stanga si in dreapta doua galerii.Galeriile au fost zidite in forma de camera si acolo s-a ingropat cea mai mare parte din aur.Pe urma in camera trei, a fost pusa coroana, sabia,costumul de voevod , perlele si diamanteleiar in camera patru a pus armele si ceva aur.In camera a pus aurul din vistieria baniei Craiovei si pe urma s-a facut un zid de trei tavi de pusca in grosime in galeria principala unde iesea izvorul ca sa se adune apa si sa se faca un lac peste comoara.Eu am vazut planuri (?!) si ca sa gasesti comoara trebuie sa gasesti mai intai o piatra patrata snopul de grau daltuit si un sarpe.Astea au fost pe galeria mare numai ca pe langa ea mai ramasese o galerie mica ce ducea la camera din pod.Adica de deasupra. Toate galeriile au fost umplute de pamant de cei 300 de militari si cu stanca, pana s-au scurs 3 ani.Pe urma dupa ce s-a terminat, Obrenovici i-a scos afara in locul numit “Pe cuptioare” si acolo le-a dat sa bea si i-a otravit.Toti au murit, numai unul care era de poaza la pestera a scapat cu viata si a fugit.Cand Obrenovici a vrut sa treaca in Serbia, turcii l-au prins si i-au taiat capul. Obrenovici avea cu el unele planuri ale comorii si nu se stie cum au ajuns la bulgari.Alte randuri de planuri au fost bagate intr-o firida din sala conacului lui Boboiceanu si firida aceea a fost zidita.Din trei randuri de schite, doua erau inselatoare numai una era buna.Mai tarziu, unul Popescu Ion din Zegujani cumpara la Lupoaia casa preotului din Zegujani si cand a vroit sa o sparga sa faca una noua, a gasit in camin o cutiuta de argint cu o foaie pe care scria unde sunt zidite planurile comorii la conacul lui Boboiceanu. Popescu a spart firida, a gasit planurile si o caldarusa cu aur din aceea cu care merge popa cu botezul. Pe urma l-a cautat pe Ion Negru care era vanator de comori si a mers cu el la Valea Perilor.Asa au gasit toate semnele care erau pe planul cu comori.Au gasit si “momeala”, “comoara mica” ce se punea pentru cautatori.Popescu a adus 30 de oameni de la Runcusor si au sapat sa desfunde galeriile astupate de soldatii lui Obrenovici. Pe urma activitatea de sapare s-a intrerupt pentru ca oamenii au plecat pe front la razboi. Popescu a plecat din Cerna Varf cand a inceput razboiul cu doua care pline cu feriga (?!).Lumea vorbeste ca in carele cu feriga a fost aurul de la “momeli”
Referitor la moartea celor care l-au ajutat poe Milan Obrenovici, mai citim:
“La finalizarea lucrarilor, printul Milan Obrenovici i-a invitat pe toti cei trei sute de militari si civili pe un teren din apropierea pesterii unde le-a oferit mancare si bautura.Cu acest prilej, pentru a pastra doar el secretul ascunzatorii, a strecurat in butoaiele cu bautura o otrava lichidand astfel lucratorii.Cadavrele au fost ingropate tot acolo pe un teren caruia localnicii ii zic astazi, “La morminti”.
Ar fi scapat totusi un paznic si de la el s-pa aflat ulterior de comoara.
Alte surse afirma ca cei 3oo de oameni au fost ingropati in prima camera la intrarea in pestera.
Legat de misterioasele ferigi cu care Popescu isi umpluse sau acoperise carele, mai gasim:
” In Poiana cu feriga”, de pe langa pestera “Ogasul Parului”, au venit odata trei banateni si au dezgropat o caldarusa cu aur.Au avut se pare ca bun si nu din acelea false cu care se umpluse la un moment dat tot tinutul.” (Andra Dumitrescu, “Locuri misterioase si comori ascunse”.)
Memorat
Pagini: 1 ... 32 33 [34] 35 36 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: