Basme

[vanghelis007]

Parerea mea este ca accentul cautarilor-daca acestea s-ar face - ar trebui pus pe "Poiana cu feriga", deoarece Popescu si-a incarcat sau acoperit carele cu feriga, ori ca sa faca acest lucru el a trecut prin Poiana despre care am amintit.Poate ca popasul mai indelungat a fost aici, dar ceva ma indeamna sa cred ca locul unde a mers prima data  cautatorul  de comori a fost "Ogasul  Parului "sau " Ogasul Pesterii" aflat in apropiere.

[vanghelis007]

Intr-o carte  a lui Vuk Stefanovici Karagici, intitulata: "Cantece populare sarbesti," (ed.Minerva), pg.179, exista un cantec inchinat beiului Milan.Cantecul se numeste: "Beiul Milan si beiul Dragutin."Poezia apare in 1880 in Timpul nr.76 din 3 Aprilie, dupa 20 de ani.Strofa la care ma refer confirma plecarea printului din Serbia intr-o directie necunoscuta insotit de o parte din averile sale:
"El isi umple desagi cu galbeni
Incaleca pe calul cel mare
Isi parasi curte si avere
Si se duse prin cea lume alba."

[vanghelis007]

Povestea I- Piperiu
Este o poveste vetero-testamentara din cartea: "Basme populare romanesti " a lui Simion Florea Marian . Ne putem da seama despre acest lucru, observand motivele folclorice care exista in cadrul basmului si corespondentul lor in Vechiul Testament.Primul motiv este al fetelor rapite. Un imparat are trei feciori si trei fete. Deoarece fetele "s-au prapadit" ( au fost rapite) cel mai mare dintre feciori se duce sa le caute dar este omorat de cumnatul sau zmeul.Istoria se repeta pana mor si ceilalti feciori. In Povestea lui Harap Alb, se intampla acelasi lucru. Harap Alb este trimis la verisoarele sale care se gasesc undeva la capatul lumii. Trebuie sa exista o astfel de distantare intre lumea noastra si lumea cealalta, in care deosebirea se pare ca este de natura mai mult cromatica. Orice povestitor are obiceiul de a repovesti de fapt si transmite memorial cele intamplate de demult. El are la indemana Biblia, sau niste izvoare mai vechi decat Biblia, din care se vor trage mai tarziu, paralel, atat basmele cat intamplarile legendare ale Vechiului Testament.In procesul creativ, povestitorul nu mai respecta  intamplarile asa cum apar ele descrise in Vechiul Testament. Povestitorul nu face decat sa fure o idee de ici de colo. Vorbind despre locul cu fete, noi stim deja ca este vorba de curtile lui Faraon, unde acesta daduse drept de viata numai fetelor. In schimb toti copiii de sex barbatesc erau omorati. Deoarece acest lucru se intampla in Biblie din ordinul lui Faraon, oricine vine sa salveze fetele este omorat de catre Faraon.Aceasta este ceea ce se intampla in prima parte a povestii lui Marian. Apare acum scena cu piperul gonind pe jos si imparateasa care il inghite. Piperul este un condiment oriental, folosit pentru imbunatatirea mancarii. El era folosit in antichitate si ca un ajutor farmaceutic. Dar in cadrul basmului, este vorba acum de mai multe lucruri:
-De micimea bobului de piper, de tineretea acestuia, de marea lui putere de a se rostogoli in toate partile lumii, de faptul ca nu mai trebuia sa fie blestemat de mama lui Solomon, ca anumite lucruri sa se intample conform cartii sacre a Destinului. Bobul de piper ii reprezinta pe copiii lui Izrael, pe care Faraon nu a mai putut sa ii ucida.Urmeaza apoi episodul: "Inima putreda", in care este descrisa calatoria lui Moise la Muntele lui Dumnezeu Horeb:Este ceea ce i se intampla lui "Vera-vajului":
" Nu departe de aici este o rapa si pe malul rapii sunt doi pomi ( sugestia lui Dumnezeu este facuta prin imaginea rapei=munte si cei doi pomi=pomii raiului) si vine  in toata noaptea stachia acolo."
Dar prin "stachie", stafie, spirit. duh se intelege una din formele in care exista Dumnezeu=forma de sfantul Duh.Si s-a intamplat  odata ca a venit el acolo  sa ramana  peste noapte si sa friga o  ialovita.Sosind o pasare care  necurmat striga:
-Pier de frig...eu am zis sa coboare jos . Si coborandu-se mi-a dat  trei perisori ca sa pun pe cainii mei..." s.a.m.d.
Motivul aminteste de intunericul de trei zile prin noaptea care se lasase. Focul, la care  Vera-vajului isi prajea ialovita era rugul care se ardea fara sa se consume.
Urmeaza iarasi un motiv acela al "Salbaticului si Marioarei", legat de loicul unde isi ascunde salbaticul puterea si acesta ii sugereaza Marioarei diferite locatii. Pana la urma, accepta sa ii spuna adevarul: Puterile ii erau ascunse intr-un tap, in care se afla o prepelita  si in prepelita se gasesc doi hulubi.
In episodul vetero-testamentar puterea se gaseste in parul salbaticului. Banuiesc ca varianta biblica este foarte cunoscute asa ca nu mai insistam asupra continutului ei.

[vanghelis007]

Ciclul lui Pacala
Este foarte interesant sub urmatorul aspect. Mintile inguste n-au sa isi dea niciodata seama de valoarea de semnificatie a basmelor.Daca acest lucru se intampla in cadrul basmelor, cu atat mai usor cercetarea va esua in preajma acestor episoade simpatice si pline de umor din cadrul acestui ciclu, in care sunt scrise memorial sub o forma populara, evenimentele din Vechiul Testament. Le vom regasi de-a dreptul Homeric povestite de Petre Dulfu in "Ispravile lui Pacala" ca si in cartea de Basme a lui Simion Florea Marian ori la alti culegatori de folclor.
In "Pacala si fratii sai,"( la Marian)  impartirea vitelor  dupa proba ocoalelor are  un anumit secret. In timp ce fratii mai mici isi construiesc ocoalele din razlogi, Pacala aduna tot felul de ramuri verzi si ierburi si isi incropi in felul acesta un ocol mai mititel.   In ocolul acestuia intrara toate vitele lasandu-i pe frati cu buza uscata. Totusi, trezindu-se fratii devreme, muta vitele in ocoalele lor si ii lasa lui Pacala numai buhaiul.
De ce Harap Alb in Povestea lui Creanga se duce la imparatul Verde, la fetele acestuia?  De ce ii ramane lui Pacala Buhaiul?
Din cauza secetei, din cauza ca Pacala se va duce ca si Iosif in Egipt, iar cand va ajunge mana dreapta a Faraonului, ii va chema si pe fratii sai cu vitele lor in tinutul Gosen sa se salveze de seceta care bantuia lumea. Al doilea episod  se numeste: "Pacala vinde buhaiul unui pom"
Si aici se intampla cateva lucruri interesante .
Pacala vinde  buhaiul unui pom.
  Nu luati niciodata cuvintele cu semnificatia lor actuala.
" Sculandu-se mai dupa aceea Pacala si vazand  ca numai un buhai se afla in ocolul sau, se manie si luandu-l porni cu dansul la targ sa il vandapentru ca atunci era zi de targ."
In Vechiul Testament, exista scena in care Iosif este scos din groapa in care a fost aruncat de fratii sai si  vandut unei caravane, ca sclav,caravana care se indrepta spre Egipt. Targul trebuie vazut ca un targ al acelor vremuri antice, in care vanzarile se faceau cu oameni.Pe drum, Pacala intalneste succesiv trei oameni care ii spun ca targul merge foarte bine, dar vanzarea vitelor trebuie sa tina cont de urmatoarele criterii:
-Cele ce nu au coada se vand foarte bine.
-Se vand cel mai bine cele care nu au coada  si au doar doua picioare.
-Se vand cel mai bine, cele care nu au coada, picioare si urechi
Din pacate, ultimul adaos va indeparta povestea de semnificatia care este transmisa, deoarece, mesajul transmis de cei din jur are urmatoarele semnificatii:
-Este rautacios.
-Piata sau targul spre care se indreapta Pacala nu este unul obisnuit, ci unul de sclavi.
-Cumparatorii au un resentiment fata de vitele pastorilor.
Si ca o curiozitate finala, cei care istoriceste s-au indreptat spre Egipt in cea de-a doua perioada interimara erau hicsosii, triburi amestecate, cunoscute si sub numele de "Printii pastori".
Urmeaza apoi motivul cu vinderea buhaiului unui copac, de unde si sugestia ca Egiptul era foarte bogat la acea vreme.Dar cum copacul( Egiptul) nu vroia sa plateasca  buhaiul, Pacala a trebuit sa il dea jos cu toporul, dupa care afland si fratii sai au venit si au luat ce au mai gasit sub copac, la radacinile acestuia. Secventa o regasim  in Exodul.
           

[vanghelis007]

Hermeneutica miturilor – Pacala si Dumnezeu

19/04/2013 de vanghelis008 | Editare

Episodul este foarte interesant, deoarece vorbeste despre muntele lui Dumnezeu Horeb si despre steaua calauzitoare, cele doua episoade regasindu-se si in Vechiul Testament in capitolul Exodul. Iata insa cum sunt povestite lucrurile in snoava aceasta cu Pacala:
“Pacala, dupa ce a luat sacul cu tamaie si taciunel, se duse tot intr-un suflet pana ce ajunse in varful unui delut.Acolo se puse jos, si sacul langa dansul. Sezand el vreme lunga langa sac, ii veni ideea sa arda tamaia din el si apoi sa se duca mai departe.Cum i-a venit gandul acesta, numai ce se apuca sa adune vreascuri din toate partile, le puse peste olalta, si puind sacul cu tamaie peste dansele, dadu fos vreascurilor ca sa arda. Arzand toata tamaia, tot fumul s-a suit pana la Dumnezeu.Si placandu-i lui Dumnezeu jertfa lui Pacala, a trimis un inger sa-l intrebe ce doreste el pentru jertfa cea placuta care i-a facut-o. Sosind ingerul la el si intrebandu-l ce doreste, Pacala i-a raspuns:
-Nimic altceva nu voiesc, decat numai un fluieras, dupa carele cand voi canta cu dansul, sa joace fiintele de pe pamantul acesta.
Ingerul intorcandu-se, ii spuse lui Dumnezeu ceea ce voieste Pacala.
Dumnezeu i-a implinit dorinta. I-a dat un fluieras dupa placul sau.”
Interesant este ca scena apare si in legendele despre Solomon a Sabinei Ispas ( Solomon jucand rolul lui Moise ) dar si in Vechiul Testament asa cum am afirmat si mai inainte.
Astfel in unele legende din cartea Sabinei Ispas: “Preaminte Solomon”, -in legenda “Cat cantareste mintea femeii. Solomon si plugul de aur”, pg.193 putem citi in legatura cu fluierul dat de Dumnezeu lui Solomon:
“Dupa aceasta, mama sa ( Gaia )l-a blestemat in modul urmator: ” Sa te duci, sa umbli in inaltul cerului, si fundul pamantului, si din surcele sa scoti glas de fata mare.”
Desigur ca numarul de exemple poate spori in functie de numarul de legende pe care le putem cita drept exemple.Totusi, deoarece mesajele si in snoavele lui Marian fiind codificate si in legendele Sabinei Ispas de asemeni, singurul loc unde poate fi inteles misterul se regaseste in Vechiul Testament, acolo unde citim:
“Exodul / Domnul mergea inaintea lor ziua intr-un stalp de nor ca sa-i calauzeasca pe drum iar noaptea intr-un stalp de foc, ( fluier ) ca sa mearga si ziua si moartea. Stalpul de nor nu se indeparta dinaintea poporului in timpul zilei nici stalpul de foc in timpul noptii”-incheiat citatul.
Iata si scena arderii tamaiei pe Muntele lui Dumnezeu, Horeb:
“Moise pastea turma socrului sau Ietro preotul Madianului.Odata a manat turma pana dincolo de pustie, si a ajuns la Muntele lui Dumnezeu, la Horeb.
Ingerul Domnului i s-a aratat intr-o flacara de foc care iesea din mijlocul unui rug.Moise s-a uitat.Si iata ca rugul era tot un foc si rugul nu se mistuia deloc.”
Atrag atentia cititorului ca aceasta secventa se va intalni descrisa mai pe larg in Vechiul Testament,cand in timpul Exodului, copiii lui Israel vor ajunge cu Moise la acelasi munte.

[vanghelis007]

De multe ori o balada , sau alt produs folcloric, datorita fixarii in cadrul acestuia a unor anumite motive folclorice -  izvorate desigur  din traditia populara,- fac balada sa devina atipica si sa vorbeasca de lucruri la care nu ne-am fi gandit niciodata. Prin extensie acest lucru devine valabil  asa cum am mentionat si in ce priveste si alte produse folclorice. Am in fata mea  o carte, - "Colinde din Transilvania" vol.IV, , Barda, editura: Cuget Romanesc, 2011. In aceasta carte se gasesc 19 variante ale baladei Miorita. Acestea sunt mai scurte decat varianta lui Alecsandri.Iar unele dintre ele capata un fel de aura de mister, deoarece moartea ciobanasului este zugravita cu totul altfel, apropiind motivul de cel al mortii mesterilor din balada Mesterului Manole dar si de rastignirea lui Hristos mai ales acolo unde centurionul il inteapa cu varful lancii pe rastignit facand sa tasneasca din rana, apa si sange.Mai trebuie sa spunem ca aluzie vadita se leaga de existenta unei necropole care se gaseste undeva sub apa, ca in foarte multe din legendele despre morminte si comori  ale populatiei noastre autohtone.Astfel la pg. 181 putem citi:

"Ca i-au pus gand rau:

S-or face bolovanii sa-l ingroape

Si sa-l inece cele ape."

Sau intr-o alta varianta putem sa citim:

"Sa mi-l duca prin paduri

Sa mi-l taie din securi

Sa mi-l arunce pe ape

Bolovanii sa-l ingroape"

Localitatile de unde sunt culese aceste motive cu baladele lor, sunt:

Sanpetru-Almasului jud Salaj, localitatea Caprioara / Cluj-Napoca  si localitatea Stupini.

[vanghelis007]

Ciclul Pepelea


Ciclul lui  Simion Florea Marian, din volumul II de "Basme  populare romanesti," debuteaza cu urmatoarea snoava din Bucovina: "Povesti despre Pepelea" pg.367:

"Iara  preotul ca sa se  manuiasca  de afurisitul de serb, l-a trimis la Moara Dracilor, sperand ca il vor pierde dracii. Iara + dracii il primira cu  mare onoare  si fiindca macinau altii a trebuit sa astepte  pana peste noapte.Sezand Pepelea pe langa foc,  a scos o bucata de slanina  care o baga pe o tigla  si tiind-o deasupra focului, curgea untura din ea.

Insa vazand aceasta  un drac a prins o broasca, si bagand-o si el pe tigla , o tinea deasupra focului  insa vazand ca nu cura  dintr-a lui  untura,  o alatura  de a lui Papelea  ca sa i se unga  si a lui iar in decursul frigerii  lor il intreba  dracul  cum se cheama. Pepelea  insa, socotind  ca-l intreaba cu cine e la moara  i-a raspuns ca-i singur.

Atunci i s-a infierbantat slanina foarte  si  fiindca  i-a  spurcat-o  dracul cu broasca i-a oparit una  peste ochi, incat acesta  incepu a racni si venind si celalti draci, l-a intrebat ce a patit.

-Ochii, ochii.-racneste dracul.

-Cine te-a fript?-il intrebara dracii.

-Singur!-racneste parlitul."

Sigur ca drumul de la realitatea unui text vetero-testamentar la un apocrif  ca "Povesti despre Pepelea", este destul de intortocheat si plin de surprize.

Primul lucru pe care  l-am observat prima data, a fost ca scena este asemanatoare cu  cea petrecuta intre regele Itakai, Ulise si Polyfem. Si in episodul din Odiseea, regasim scena in care Ulise si tovarasii sai il orbesc pe Polyfem cu un par inrosit, iar la strigatele de durere a lui Polyfem, intrebat de ceilalti cyclopi cine este vinovat de cele intamplate  spune ca el singur este vinovat de cele intamplate.

Concluzia la care am ajuns a fost ca Episodul era foarte cunoscut in antichitate, dar el era de fapt un imprumut  din mitologia ebraica, transpus in mitologia elena,sau in Odiseea lui Homer. Locatia unde se intamplase evenimentul, era  insa Egiptul, .deoarece Moara Dracilor in credintele noastre populare , era Egiptul, dupa cum va voi explica mai departe.

[vanghelis007]

“A doua zi cand vru sa macine, ( Pepelea ) afla cenusa in saci in loc de grau.”
Este un lucru firesc, din moment ce toate tarile din zona de Est a Marii Mediterane treceau printr-o seceta cumplita. Cerealele care le consumau aceste tari se facusera scrum. De aceea si plecasera fiii lui Iacov catre Egipt sa nu moara de foame si sa cumpere grane de la egipteni. Dar schimbarea presupusului grau din saci, mai are o explicatie. Pentru a-i invinovati pe fratii sai de furt, Iosif pune slugile sale credincioase sa le umble acestora la saci, sa le pouna argintul la loc si fratelui celui mai mic ii pune un pocal pretios din care bea insusi Iosif vinul la mese.
Plecand spre casa popii, boii lui Pepelea sunt mancati de catre niste ursi, si, “mergand el mai departe, ii iese de sub un pod un drac carele zice:
-Mai Pepele, eu iti rup osia.”
Daca aparitia ursilor, nu isi gaseste explicatia in cadrul snoavei, aparitia dracului, devine interesanta desi intr-un fel derutanta, deoarece exista o oarecare confuzie a povestitorului in prelucrarea informatiilor vetero-testamentare. Iata cum s-au intamplat lucrurile potrivit Vechiului Testament.Copiii lui Israel parasesc Egiptul, dupa ce in prealabil indemnati de liderul lor spiritual si respectiv de Dumnezeu, ii jefuiesc pe egipteni.Desigur ca Faraon nu poate accepta acest lucru si hotaraste sa ii pedepseasca pe acestia. In fruntea unei armate alcatuite din pedestrasi si o elita de care de lupta, porneste pe urmele celor ce au fugit, insusindu-si si o parte din averile egiptenilor.La un moment dat, atat unii cat si altii ajung la Marea Rosie.( Personal, am presupus ca este vorba de fapt de unul dintre bratele Nilului care se varsa in Marea Mediterana.) Ori se intampla ceva interesant
Cu ajutorul ciomagului sau bastonului inzestrat cu forte divine, Moise reuseste sa deschida un culoar de trecere prin Marea Rosie. Prin acest culoar, copiii lui Israel reusesc sa treaca pe fundul marii ca pe uscat in partea cealalta.Aceasta trecere seamana cu un pod care pare ca s-a deschis intre ape. Sigur ca Faraon da ordin ca fugarii sa fie prinsi de catre detasamentul sau de elita alcatuit din care de lupta.In clipa aceea carele sunt avariate de fundul marii si odata cu acest lucru, apele incep sa revina pe firul lor obisnuit, inecandu-i pe conducatorii carelor, pe luptatori, si scufundand carele in fundul marii.Povestitorul biblic, nu face decat sa concentreze intreaga povestire intr-un interval de timp extrem de scurt cand in realitate, lucrurile s-au depanat intr-un interval destul de mare. Din moment ce la un moment dat se spune ca seceta bantuia de sapte ani de ziile, este posibil ca nivelul Marii Rosii sa fi secat puternic, astfel ca retragerea ei sa fi lasat o portiune din fundul marii vizibil.Ori acest fenomen s-a produs intr-un interval de timp mai indelungat.Fundul dezgolit al Marii Rosii trebuia ca exista poate chiar mai inainte ca fiii lui Israel sa fi plecat din Egipt.Stiind ca daca se indreapta direct spre Marea Mediterana, acolo fugarii se vor izbi de fortele egiptene, copiii lui Israel, informati de catre iscoadele lor sau pastori izolati, cunoscatori ai locurilor, au aflat de aceasta trecere insolita existenta in Marea Rosie, si s-au grabit sa o foloseasca pentru salvare.Partea de miracol, se leaga de faptul ca perioada de seceta incetase si apele incepeau sa revina pe vechiul fagas.In felul acesta, copiii lui Israel reusesc sa treaca in partea cealalta in vreme ce Faraon rateaza la mustata aceasta sansa.Motivul descris in snoava cu Pepelea si dracul care ii strica osia, se refera la stricarea carelor de lupta de catre Dumnezeu, lui Faraon.

[vanghelis007]

Iata una dintre nazdravaniile sinistre savarsite de catre Pepelea. O astfel de intamplare, probabil ca il va face pe Darnton, ca si pe alti exegeti sa ajunga la concluzia ca in vremurile din trecut basmele aveau o vadita desfasurare narativa de tip Horor. Fara a nega in totalitate acest aspect, mentionam faptul ca intamplarile povestite sunt de fapt repovestiri ale unor intamplari mult mai vechi, care au partea lor de cruzime. Iata insa episodul despre care vorbim:
“Pepelea se apuca si prinse un cocos si in loc sa il deie copilului sa il cinatuiasca, se apuca si omora pe copil si-l cinatui, iara pe cocos il puse cu pene cu tot la foc.Dupa aceea se duse si prinse catelul care se chema Marari si pe celalalt ce se chema Cimbru si-i puse pe amandoi in supa.”Aceasta era pregatirea pentru praznic asa cum ii poruncise popa lui Pepelea sa faca si cum intelesese el de facuse. Ori la sfarsit, Pepelea este trimis sa adune oamenii la praznic, moment in care se intampla cateva lucruri ciudate:
“Pepelea fu ascultator, el porni indata a chema oamenii din tot satul, strigand ca la oale:
-Haideti, haideti,la praznic la popa! Tot felul de bucate, cu Marar si Cimbru.
Dupa ce sosi el acasa, ii zise preotul:
-Da muierile si copiii unde sunt?
-Eu am strigat pe toti insa daca nu s-au priceput, ce sa le fac?
Mergand el a doua oara , striga:
-Veniti toate muierile iar pe copii ii lasati acasa ca nu mi-a spus preotul nimica de ei.
-Unde-s copiii?
-Numai pe noi ne-a chemat Pepelea insa pe copii nu.”
In sfarsit Pepelea este trimis inca odata sa aduca si copiii, el ii aduna in car cu o furca de fier si ii arunca in car, apoi ajungand la popa acasa, i-a pus pe toti langa perete si le puse la fiecare cate-o galusca in gura si cate o bucata de paine de grau in mana strigand:
-Parinte, parinte, vino ca s-au inecat toti copiii mancand galuste.”
Ma gasesc acum in fata Dvs. la fel ca Iosif in fata lui Faraon, chemat de catre acesta sa ii dezlege visele.De aceea si raspunsul meu va fi succint si am sa va daruiesc intelesul criptic al intamplarilor descrise si vom vedea care este de fapt mesajul criptic transmis de povestitor.
Intamplarile se gasesc in Vechiul Testament.
Marar si Cimbru sunt de fapt cele doua moase de la curtea lui Faraon, care se numeau Pua si Sifra.Ele primisera urmatorul ordin de la Faraon:
“Cand veti implini slujba de moase pe langa femeile Evreilor, si le veti vedea pe scaunul de nastere, daca este baiat sa-l omorati.Iar daca este fata sa o lasati sa traiasca.”
Aluzia la omorarea copiilor de sex barbatesc apare de doua ori. Odata cu omorarea baiatului popii si a doua oara cu aducerea copiilor morti la casa popei, cand Pepelea spune:
“-Parinte, parinte, vino ca s-au inecat toti copiii”
Problema “inecului”, apare cateva randuri mai jos in Vechiul Testament:
“Atunci Faraon a dat urmatoarea porunca la tot poporul lui:
Sa aruncati in rau (numele Nilului ) pe orice baiat care se va naste si sa lasati pe toate fetele sa traiasca.”
Din aceasta cauza, Marar si Cimbru, au fost aruncati ( ca pedeapsa) in zupa ( rau sau Nil,) pentru neexecutarea ordinului lui Faraon si alaturi de ele ( Sifra si Pua) vor fi aruncati si ceilalti copii de sex barbatesc.
Dvs. priviti aceste lucruri, le cititi, dar nu le intelegeti semnificatia.

[vanghelis007]

Hermeneutica Miturilor – Trecerea Marii Rosii

29/04/2013 de vanghelis008 | Editare

Trecerea peste Marea Rosie, este un episod din Exodul, povestit la randul sau in Vechiul Testament. Urmariti indeaproape de Faraon, copiii lui Israel ajung pe malul Marii Rosii. Singura salvare este ca acestia sa treaca pe malul celalalt si sa puna drept obstacol marea intre trupele egiptene si ei. Miracolul este savarsit de catre Moise cu ajutorul unui artefact ( baston, ciomag , carja )divin. El reuseste sa opreasca marea, sa o despice in doua,ramanand la mijloc o portiune de uscat asemenea unui pod sau unei punti. Pe aceasta portiune ingusta de piatra, nisip si namol, copiii lui Israel reusesc sa ajunga cu bine pe malul celalalt.In clipa cand egiptenii incearca sa refaca experienta israelitilor, marea revine in vechiul ei locas si detasamentul de care a lui Faraon este luat de valuri si aruncat in adancuri.Textul din Biblie povesteste succint:
“Moise si-a intins mana spre mare. Si Domnul a pus marea in miscare printr-un vant dinspre rasarit care a suflat cu putere toata noaptea.El a uscat marea si apele s-au despartit in doua. Dopiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat si apele stateau ca un zid la dreapta si la stanga lor”
Intrebarea care mi-o pun este in ce masura modelul biblic este impartasit de povestitorul popular in creatiile sale. Inainte de a cauta exemplele corespunzatoare, vreau sa spun un lucru. Exegeza este in general axata pe folcloristica nationala, ceea ce cu siguranta este o activitate corecta si serioasa. Totusi, faptul ca Biblia a depasit granitele propriei sale natiuni devenind universala, ma gandesc ca povestea trecerii peste Marea Rosie, va apare atat in spatiile in care s-a extins Biblia, dar si in acele spatii culturale in care chiar daca Biblia nu a ajuns sau nu este acceptata,au ajuns o serie de basme in care vechile intamplari au fost conservate sub forma de simboluri.Dar in spiritul exegezei noastre, sa aratam cum a fost fixata trecerea Marii Rosii in basmele noatre populare. In ciclul lui Pepelea, sau cel al lui Pacala si am aici in minte mai ales cartea lui Petre Dulfu – “Ispravile lui Pacala”-trecerea peste mare este zugravita in doua moduri:
1)-”Ajungand ei, a doua zi , la o apa mare ( denumirea de “apa mare” se refera nu numai la “mari” in general, al caror inteles deriva din singularul numelui, “mare”-adica “o apa care este mare) fura siliti a trece de cea(lalta) parte pentru ca de asta parte era foarte periculos locul ( Din cauza lui Faraon si a armatei sale care ii urmarea pe copiii lui Israel).Cand treceau ei prin apa, atinse fundul sacului de apa si se uda, insa Pepela din sac striga:
-Sus parinte ca se uda cartile ( Evanghelia).”
Parintele, este Dumnezeu, respectiv Moise.Cu toate ca in Biblie si in basme, personajele sunt descrise separat, ele reprezinta ca in treime, aceeasi imagine a lui Dumnezeu. Sacul, in care sunt cartile sfinte cate au ramas inclusiv Pepelea, reprezinta copiii lui Israel. Sublinierea facuta de Pepelea:
-”Sus parinte ca se uda cartile!-nu se refera la efortul de a ridica poporul lui Israel in spinarea lui Dumnezeu. Ci la secarea Marii Rosii ca acest popor sa treaca cu bine in cealalta parte.
2)-Scena inecarii lui Pepelea
Pacala si Pepelea sunt prinsi de catre sateni care vor sa ii inece pentru pacalelile lor.Ca sa nu complicam lucrurile, am sa citez intamplarea cu Pepelea:
“Nu mult dupa ce s-au dus ei iata ca veni un cioban cu oile pe acolo si-l gasi ( pe Pepelea ) in sac.Ciobanu-l intreba:
-Ce faci tu aici in sac?
-Eu, raspunse Pepelea,pe mine au sa ma bage oamenii aceia in apa,ca am sa scot niste galbeni.Ciobanul il ruga ca ii va da orice, daca il va lasa sa intre el in locul lui Pepelea in apa.( urmeaza cateva randuri in care descrierea este confuza incat nu mai stii cine ce este si ce se intampla. Cert este ca Ciobanul il inlocuieste pe Pepelea in sac, boierul, primarul, popa sau alt personaj al obstei satesti gaseste apa adanca):
-Aicea-i apa mai mare!
Atunci alergara oamenii la sacul unde era ciobanul si-l luara si azvarlira in apa, nebagand de seama cine este in sac.
Intorcandu-se oamenii inapoi, il vazura pe Pepelea cu turma ciobanului.Ei il intrebara:
-De unde aduci tu aceste oi?
-Din apa.-raspunse el.
Atuncea apucara cu totii la fuga si se aruncara cu totii in apa ca sa gaseasca si ei oi, precum si Pepelea a gasit si s-au inecat cu totii.”
Referitor la scena inecarii lui Pepelea, totul depinde de cat de mult povestitorul popular a respectat modelul vetero-testamentar al Exodului si nu l-a contamonat cu modelele noastre nationale. Pentru ca in spatiul nostru cultural exista o poveste adevarata despre ingroparea unui rege si a tezaurului sau sub apele unui rau, in albia acestuia.Asa ca interpretarea va trebui sa tina seama si de acest aspect.
Omul varat in sac, reprezinta imaginea unui defunct.Obiceiul de a infasura defunctul intr-un giulgiu este foarte vechi, intr-un moment cand sicriele erau apanajul oamenilor bogati si apartineau unei culturi mai apropiate de evul mediu si respectiv de societatea noastra contemporana. Este posibil ca Pepelea, sa-i fi “spus” adevarul ciobanului, iar acest adevar sa se refere la ascunderea necropolei unui rege si a aurului acestuia in albia unui rau adanc. Nici varianta trecerii prin Marea Rosie nu poate fi exclusa, din cauza turmei de oi a ciobanului, a lui Pepelea, dar si a lui Moise.Oile, fiind copii lui Israel si Dumnezeu, Moise, Pastorul ei. Luati in consideratie amandoua semnificatiile legate de cuvantul Pastor, dupa cum este scrisa litera “a”.