14 August 2018, 23:00:49 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 18 19 [20] 21 22 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 428634 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #190 : 08 Noiembrie 2009, 11:30:38 »
Răspunde folosind un citatCitat

Piele de purice a lui Cosmescu, este un basm vetero-testamentar.Prin urmare, este un basm atipic pentru clasificarea facuta de catre Saineanu.Si sa va spun de ce.In timp ce citeam disperat si cautam solutia basmului, am dat de motivul Marii Rosii si mi-a venit inima la loc.
"Si tocmai cand erau departe(copiii lui Israel),se trezi Necuratul (Faraon) si se lua cu toti dracii (cu toata armata egipteana ) dupa dansii.Cand era sa fie ajunsi, unul dede cu toiagul in pamant(Moise) si se facu un lac mare.( Marea Rosie).Unii din draci crapara ( detasamentul de care a lui Faraon ) iar capetenia lor, cu cei scapati, se luara iarasi  dupa ei.(Este singurul loc in care apare in basme aceasta mentiune.Majoritatea basmelor opresc urmarirea copiilor lui Israel de catre Faraon la Marea Rosie.)"
In basm mai apare un motiv neasteptat, care poate sugera existenta unei necropole, asa cum am spus si in alte parti.Dar la fel de bine poate sugera si cu totul altceva.Spre exemplu cetatea in care se vor inchide cei care au fugit din Egipt si au fost omorati de catre Faraon:
"Cand era sa fie din nou ajunsi, al patrulea dede cu buzduganul intr-o pestera, ea se deschise si dupa ce inbtrara cu totii, se inchise iarasi.Necuratul cu ai sai sedea afara asteptand."(pg.502).
Observati ca Saineanu, nu este constant in alegerile pe care le face.Acelasi lucru se intampla si in cazul celui de-al doilea tip, "Enomaos":
In basmul neogrec Domnita ascunsa sub pamant, (Hahn,13),un imparat pune un mester sa-i cladeasca sub pamant un palat mare (Labirintul) unde baga pe fie-sasi face cunoscut ca o va da dupa cel care va fi in stare sa o gaseasca (imparatul omorase pe mester ) iar cine nu va putea isi va pierde capul.Dupa ce pierira o multime de tineri, un flacau reusi sa o afle, introdus de insusi imparatul care duse fiicei sale un miel cu lana de aur imprumutat de la un pastor(si in acel miel se gasea flacaul). Dupa ce-l indragi fata, flacaul trebui sa o recunoasca intre mai multe rate in care imparatul prefacuse pe Domnita  cu roabele sale si apoi o lua de sotie."
Daca ar fi dupa mine, mitul labirintului ar trebui rescris, si in acelasi timp si scena din Odiseea cu Polyfem sau aceea a calului troian. Dar din acestea trei doar una singura este cea adevarata.Ori pentru asta trebuie sa tinem cont cine spune basmul, pentru ca o anumita perspectiva actioneaza asupra simbolurilor initiale si le modifica substantial facandu-le de nerecunoscut.Iarasi cu acest basm, deschid o poarta cat sa zareasca un pic ochiul dincolo de ea, si ma cutremur de frumusetile pe care le banui, adevarate comori care pot face deliciul exegetului care s-ar ocupa de acest studiu.In sinea mea, ma rog lui Dumnezeu, ca printre cititorii mei necunoscuti sa se numere si fiul capabil sa ma urmeze.
Basmul neogrec "Vanatorul si oglinda atotvazatoare", este basmul animalelor recunoscatoare care il ajuta pe flacau sa se ascunda in locurile cele mai neasteptate.Ascunderea lui Fat-Frumos pe fundul apei se refera la trecerea peste Marea Rosie ca pe uscat.In "Pastorasul nevazut", cele douasprezece fete de imparat care isi rupeau incaltarile noaptea dansand, exista din nou motivul stancii pe care l-am intalnit mai inainte:
"Zburand cu totii, trecura prin paduri de arama, de argint si de aur, (pastorasul baga in ranita  o cupa de arama si o frunza de arama, )si ajunsera la o stanca foarte mare.Lovita de duh cu o varga, se facu o crapatura, pe unde intrara.Acolo dedera peste un mandru palat unde fura intampinati de 12 Feti-Frumosi.Dupa ce jucara diferite jocuri, insotite de o muzica maiastra, se intoarsera."
Nu pot spune aici ca este Muntele Horeb.Totusi, Moise va lovi cu toiagul sau sacru stanca Horebului din care va tasni apa.Ori ca sa tasneasca apa, trebuie ca in stanca sa existe o crapatura.Ceea ce zugraveste povestitorul aici, si numai acest lucru este valabil, este interiorul unei necropole.Este una asemanatoare cu cea din balada Toma Alimosh.Este una asemanatoare cu cele descrise de George Denis in Civilizatia Etrusca.Ceea ce cititorul vede plin de miscare si de exuberanta vietii, sunt picturile, sau iconografia reprezentata pe peretii interiori ai acelei pesteri.Si daca intuitia nu ma insala(dar ea ma va insela in mod sigur de data asta)este mormantul din stanca  a sotiei lui Mykerinos, pe care grecii l-au transformat prin omisiunea unei parti a numelui in Mynos, si au transformat-o pe Pasifae, intr-o creatura monstruoasa( din cauza ca incalca tabuurile moralei noastre crestine, dar fara sa se cunoasca valoarea simbolului folosit)care a devenit metresa sau amanta unui taur.
Va trebui sa acordam insa credit si perspectivei grecesti a basmului.Pentru ca dansul in unele variante se savarseste pe sabii si cutite, amintind mai degraba de un conflict armat decat de un joc de societate.Interpretariele textului, sunt legate nu de scrierea vaga care este citita la modul grosier, ci de detaliu.Intelegerea corecta a detaliului, seamana cu o faclie care luminand puternic, iti dezleaga intelesul obiectelor ce se gasesc in intuneric.
Perspectiva homerica propusa de mine, se refera la intoarcerea lui Ulise la casele lui.Stanca despre care aminteam inainte este insula Itaka.Obiectele culese pe drum si ascunse in ranita sa din spate, sunt darurile feacilor.Eroul ajunge invizibil la propriile sale case si nu este recunoscut de nimeni.Abia cand incepe sa vorbeasca de semnele cunoscute doar de Penelopa, este recunoscut de catre sotia sa cea cuminte.Iar in ce priveste moartea fiilor de imparati ea apare in amanuntime descrisa in capitolele finale ale Odiseeii lui Homer.Si iarasi despre apocrifele Odiseii din basme si din celelalte productii folclorice, s-ar putea scrie o carte interesanta.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #191 : 08 Noiembrie 2009, 12:24:57 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul Fatalitatii.
Este impartit si el in doua tipuri.
-Tipul Moira,Lazar Saineanu, aratand ca un rol important joaca in basme, Zanele Destinului sau Ursitoarele, care vin in casa noului nascut a treia zi de la nastere si ii ursesc viata de care va avea parte.Basmul aratat aici se numeste Aflatul si apartine colectiei lui Reteganul.
-Al doilea tip este Nemesis, sau a Dreptatii Divine.
Aici sunt enumerate mai multe basme:
Fata cu pieze rele, Povestea norocului, Gaina neagra, Cine cauta gaseste, Ioan Pripila, Soarele Dumnezeu, Dreptatea si Strambatatea, Nu fa rau fratelui tau, Toader flamandul, Fratele pizmaret, Dreptatea si Strambatatea, si altele.
Asa cum s-a mai intamplat in alte dati si am gasit acest obicei si la alti exegeti, exista tendinta sa se acorde unui motiv folcloric, toata atentia, in detrimentul celorlalte motive.Scotand in evidenta un asemenea motiv, exegetul se intampla sa piarda din vedere mai multe aspecte.Unul dintre ele este ca un motiv are aceeasi importanta ca si restul de motive din cadrul basmului sau produsului folcloric.Personal, nu consider ca exista motive folclorice privilegiate.Alteori, exegetul pune accentul pe motive imaginare, pierzand din vedere faptul ca motivul adevarat este cu totul altul.Am dat la vremea respectiva ca exemplu, motivul zidirii de vie, din balada Mesterului Manole.S-a batut atat de tare moneda pe acest aspect incat s-a pierdut din vedere faptul ca balada vorbea de o constructie.Dezavantajul creat de catre exegeza, a constat in  focalizarea atentiei(ceea ce intre anumite limite, desigur nu este rau), asupra acelor balade care au ca motiv printre celelalte acest motiv al imolarii.Partea rea a acestei focalizari, este ca nu au fost valorificate celelalte productii folclorice din care aceasta imolare a femeii putea sa lipseasca.Aceasta inseamna ca munca exegetului s-a facut partial, fara sa tina seama si de celelalte variante , haide sa le  numim atipice.Mai exista si acum o serie intreaga de produse folclorice care vorbesc aparent de imolare, semnificatia simbolica fiind cu totul alta decat interpretarea oferita de catre cercetare.Uneori imolarea, nu este altceva decat mentionarea  insulei in care a nascut  personajul feminin.Numele insulei, "de piatra", a provocat imaginatia povestitorilor care au facut ce au putut cu pietrele respective, lucru ce a pus la mare incercare exegeza.O situatie asemanatoare  se va inregistra in cazul nasterilor miraculoase, care pot fi aduse la o explicatie mai materiala si mai plauzibila, reconvertind motivul mitic in realitatea istorica.Neghinita, Piparus, Fiul cel mic al imparatului, Praslea, uneori chiar Statu-Palma Barba Cot, nu sunt personaje schiloade sau suferind alt handicap, decat faptul ca sunt mai tinere in plan istoric decat alte natii, fapt pentru care va fi folosit termenele de multime, si de copii.
Aflatul, nu este important din perspectiva zanelor Ursitoare, ci pentru ca el reface un anumit destin Biblic.Aflatul este descoperit plutind pe o apa sau este aruncat pe o apa ca sa nu se implineasca destinul acestuia scris chiar de Dumnezeu.In alte variante, copilul este  ascuns intr-o scorbura.Toate aceste amanunte specifice vin si repovestescinceputurile vietii lui Moise.Vreau sa spun cu asta ca basmul Aflatul a lui Reteganul, este vetero-testamentar.Chiar si trimiterea lui in vie sa aduca struguri, -acolo unde apare acest episod,- este descris in Vechiul Testament.
Varianta sarba "Ursita", se apropie si mai mult de modelul vetero-testamentar.Fratele cel care nu avea noroc pleaca sa dea de urma ursitei sale, si da pe drum de niste oameni care il roaga sa intrebe: de ce unul nu-si poate satura copiii,si parintii sai nu vor sa moara.De ce oile unuia nu se mai ingrasa, ci slabesc intr-una.Ajungand apoi la o apa, o ruga sa-l treaca dincolo, ceea ce facu apa, invoindu-se saracul sa intrebe pe Ursita de ce nimica nu poate trai intr-ansa.Va mai spun de ce acest basm seamana cu cele de tip vetero-testamentar?Cred ca deja ati descoperit acest lucru si Dvs. singuri.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #192 : 09 Noiembrie 2009, 11:25:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Basmele din tipul Nemesis, au motive cu arhetipuri diferite, ceea ce face ca gruparea sub aripile acestui tip sa fie de-a dreptul stranie.Astfel, "Povestea norocului" a lui Stancescu este  de fapt varianta apocrifa (?!) a lui Ali-Baba si celor 40 de hoti.Teoretic, ar trebui ca basmele care argumenteaza acest tip, sa fie legate  de acelasi arhetip, ori minunea asta nu se intampla, ceea ce inseamna ca maestrul se contrazice (sau se incurca) in propria sa clasificare.Singurul motiv care este comun unei categorii destul de mari de basme, este cel din prolog, al fratelui bogat si al fratelui sarac.Este un motiv destul de mare sau de important ca sa provoace miscarea .S-ar putea face un studiu interesant pe baza acestor motive care provoaca miscarea eroului.Astfel intr-un basm, ca acela de fata, miscarea este produsa de saracia unuia dintre frati.Acesta este un adevar, si el este probat de realitatea in care traim.Niciodata fratele cel bogat nu o sa plece in Italia, Spania sau intr-o alta tara ca sa munceasca.Acest lucru il va face inbtotdeauna fratele cel sarac.El este cel care trebuie sa plece sa munceasca in alta parte, daca doreste sa supravietuiasca.Aceasta miscare pe care majoritatea oamenilor o vad in momentul de fata ca  o expresie a liberatilor democratice, (ce ironie), este masura cu care putem aprecia saracia unei natiuni.Cu cat  oamenii sunt mai saraci, cu atat numarul celor care va pleca in strainatate va fi mai mare.Alt motiv al miscarii, sunt furtul astrelor.De fapt nu furtul astrelor, ci promisiunea de a se da acelui sau acelora, fata de sotie si jumatate de imparatie.Motivul invocat aici este in definitiv tot saracia, dar acoperit de o propunere tentanta.Daca  eroul nu ar fi sarac, tentatia care este fluturata ispititor pe sub nasul lui, si-ar pierde in intregime valoarea devenind egala cu zero.Si atunci eroul ar astepta ca timpul sa rezolve toate prioblemele.Furtul cosmic este insa ceva foarte indepartat de posibilitatile materiale, spirituale,  tehnice, chiar magice ale unui erou.Din aceasta cauza s-a introdus intemeiat sau nu, furtul printesei, a fetelor sau a nevestei unui imparat.Acest gen de rapt omenesc, nu numai ca a facut istorie si amintesc fugitiv de:Avram si Sara, de Helena din Troia, de rapirea Sabinelor si alte exemple pe care le vom gasi la Saineanu si colaboratorii.Metoda, desi nu este agreiata, pe motivul nivelului social si cultural pe care societatea l-a atins in vremurile noastre, se practica si acum.Ceea ce difera este obiectul furtului si faptul ca se pune un pret al rascumpararii pe el.Si putem continua asa la nesfarsit.
Gaina neagra, a lui Stancescu, aminteste in prolog tot de saracie:
"Un om se baga sluga la un boier care-i indragise nevasta (motivul David si Betseba) si, ca sa-l sileasca sa ramaie, nu voia sa-i dea simbria."Iata iarasi un motiv pentru miscare, dar acest motiv are mai multe fete:
-intentia lui David de a scapa de sotul femeii.
-La nivelul basmului, neplata simbriei.
-Si tot la acest nivel, cautarea in lume a norocului, adica unui loc unde omul putea sa traiasca fara sa isi puna problema zilei de maine.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #193 : 09 Noiembrie 2009, 18:41:40 »
Răspunde folosind un citatCitat

In "Cine cauta gaseste," de Sevastos, intalnim numai motive vetero-testamentare.
"Un om caruia sfantul Soare ii luase femeia si i-o suise la cer, se duce la Dumnezeu sa se planga de dreptatea sa sau de norocul sau.Pe drum este insarcinat de un mosneag(atentie, mosneagul acesta nu este unul obisnuit ci chiar regele David,) sa intrebe pe Dumnezeu  de ce nu are si el un foc si un tol mai bun."Aluzia din acest motiv se refera la batranetea regelui David care murea de frig, pentru ca focul nu-l mai incalzea, si hainele puse deasupra lui sau cu care se imbraca, nu mai aveau nici un efect.La un moment dat imi pun urmatoarea intrebare:Nu cumva uriasul care tremura de frig cam in multe basme, (vezi si Povestea lui Harap Alb a lui Creanga ) nu este Dumnezeu, ci David?Vreau sa spun ca avem doua posibilitati, doua arhetipuri care converg catre acelasi motiv folcloric.Sau avem doua motive diferite care se duc fiecare la casa lui.Indiferent de explicatie, motivul este vetero-testamentar.
Motivul pescarilor, eu il pun in relatie cu trecerea peste Marea Rosie.
In"Ioan Pripila" a lui I.Broju, apare motivul insulei Itaca:
"... si in cele din urma ( se baga sluga ) la un morar pentru piatra hodorogita din mijlocul curtii, ca simbrie."
Piatra din mijlocul curtii, este insula Itaca.Intr-un alt basm, nu un mosneag o sfarama in masele ci niste pasari, care o reprezinta de fapt pe Atena.Am sa rog insa cititorul sa fie atent ca ceea ce este valabil ca interpretare intr-un basm, poate sa fie cu totul altceva intr-un basm asemanator.Pentru ca ceea ce citim si consideram ca sunt variante ale aceluiasi basm, sunt de fapt basme total diferite.Ceea ce fac eu in clipa de fata, nu este o lucrare de specialitate batuta in cuie, ci doar o propunere de interpretare hermeneutica a miturilor si culturii populare,cercetarea urmand sa stabileasca repere solide de identificare in aceasta masa miscatoare  de informatii si chiar de interpretari contradictorii.
« Ultima modificare: 10 Noiembrie 2009, 08:13:17 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #194 : 10 Noiembrie 2009, 08:39:11 »
Răspunde folosind un citatCitat

Dupa ce reusesti sa stabilesti cateva criterii de evaluare, iti poti permite sa faci filozofie pe marginea motivelor analizate.In basmele din cadrul  tipului Nemesis, Ciclul Fatalitatii,Dreptatea si Strambatatea, Nu fa rau fratelui tau, si altele , apare motivul ochilor scosi. Exista in toate aceste motive desigur si un sens figurat, in care, " a scoate ochii cuiva", "a bate pe cineva la cap", exista niste sensuri bine definite.Dincolo de acest prag subtire, incepe hora interpretarilor materiale, ne gasim in acel spatiu in care cautarile noastre se izbesc de informatie si de faptul ca vorbele au foarte multe semnificatii simbolice ferecate in ele.Exista mitul lui Polifem urmat indeaproape de ceea ce-i face Pacala unui drac "La moara dracilor", in Ispravile lui Pacala a lui Dulfu.Exista scoaterea ochilor scorpiei care coboara din copac, venind sa se incalzeasca la foc. Exista iarasi, motivul acesta a scoaterii ochilor pentru o bucata de paine,( si aici apare semnificatia morala despre care aminteam mai inainte)dar care spre deosebire de explicatia solara din primele cazuri, aici este pusa pe seama exploatarii individului, pentru o bucata de paine.Uneori ochiul sau ochii au si ei parte de rapt asemenea raptului cosmogonic.Putem alatura pentru ca suntem in preajma acestui motiv si raptul inimii, echivalenta pe plan moral cu existenta unui om fara inima, si in celelalte directii, despre pierderea puterii(un om fara inima, fara vlaga, fara putere.), la care putem sa adaugam si moartea individului.Cele cateva cuvinte spuse aici nu acopera decat foarte putin din ceea ce se poate spune in realitate pe acest subiect.Pentru ca fiecare motiv popular, in evolutia lui temporala, legat de evolutia mentalitatii noastre omenesti, devine o carte, o poarta catre cunoastere care poate fi deschisa si inteleasa nu numai din perspectiva folcloristului, ci si prin prisma celorlalte discipline.Este momentul acum, sa vorbim despre Ciclul Uriasilor si al Piticilor, desi despre aceste doua tipuri de personaje, -fara a ma referi inca la ciclul lui Saineanu, -le-am regasit si sub alte denumiri mai mult sau mai putin sugestive in basmele pe care le-am analizat inainte.
« Ultima modificare: 10 Noiembrie 2009, 08:57:20 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #195 : 10 Noiembrie 2009, 10:12:24 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ciclul Uriasilor si Piticilor.
Saineanu, pune aceste personaje fantastice si deci eminamente simbolice( pentru ca exista si un fantastic al simbolului, nu numai al unor intamplari care sfideaza legile naturale cu care suntem obisnuiti),pe seama creationismul extrem al fanteziei autorilor producatori de folclor. Eu unul as fi ceva mai prudent cu asemenea afirmatii, din moment ce exista o explicatie legata de prezenta unui model arhetipal din care autorii respectivi se inspira."Nicaieri nu se vadeste mai bine tendinta antitetica a psihologiei populare,  ca in contrastul moral dintre uriasi si pitici."Basmuitorul popular, va da nastere unor personaje fictionale derutante, in lumea carora, demarcatia dintre imbecilitate si inteligenta este incalcata cu usurinta.Nu intotdeauna oamenii si piticii sunt personajele pozitive ale basmului, in detrimentul uriasilor imbecili si paranoici.Tot ceea ce se spune despre unii sau despre altii, are valabilitate numai in spatiul cultural al basmului.Etimologia are si momentele ei de slabiciune si neputinta cand  poate explica un nume pe intelesul  cu care il inzestreaza autorul in cunostinta sau in necunostinta de cauza.Dar intelesurile desi reale, sunt fundaturile labirintuylui in care ne ratacim.Termenul maghiar pentru Urias,"Orias"=Om gros, este departe de a fi o definitie corecta.Novacul sau Arapul, pot inghiti si regurgita armate intregi, ceea ce este deja o manifestare a unei forte miraculoase, dar intotdeauna raman spatii neacoperite, neexplicate, neintelese.Nu raspundem la ele fie din teama, fie ca nu stim sa punem intrebarile corecte pentru a primi raspunsurile corespunzatoare, nealterate de fantezia creatorilor populari.Si ca sa revenim la ideia dinainte, linia de demarcatie este parcursa cu aceeasi gratie ca granitele care despart doua tari.De o parte si de alta.Uneori uriasii sunt entitatile rele, alteori devin curios de bune si de mamoase.Un lucru asemanator putem spune si despre pitici, a caror structura sufleteasca  sufera  in basme diferite transformari ca  spiritul nestatornic osciland intre Dr.Jekill si Mister Hyde.
Ceea ce ma amuza, sunt remarcile de genul:
"Uriasii dupa inchipuirea poporului, reprezentau generatia anterioara umanitatii actuale."
Daca  o astfel de afirmatie poate fi totusi digerata, lucrurile se complica si devin hilare cand autorul spune:(pg.527):
"..erau tot oameni, dar cu proportiuni superioare: capul unui urias era cat un munte,picioarele groase cat butoaiele, in gura lor puteau intra 5-6 oameni deodata."
Daca cineva dintre Dvs., poate aduce o dovada materiala in acest sens,accept aceasta dovada ca pe o realitate, dar o realitate care exprima limitat existenta unei creatii a lui Dumnezeu, care nu este totusi om, in pofida asemanarii cu acesta.Este altceva.Iar acest lucru este la fel ca si basmul, o realitate fictionala care in ciuda asemanarii uneori pana la identificare cu realitatea, nu este realitate si deci nu este un fragment de istorie a umanitatii noastre.
Existenta unor uriasi ca Briareu, cu o suta de brate si cincizeci de capete, care se misca in spatiul cultural al mitologiei elene, nu este explicata din punctul realist , materialist, daca vreti, poate chiar de-a dreptul egoist al cercetarii actuale.Bine, personajul exista, este fantastic, este proiectia mentala a subconstientului unei colectivitati umane,este obsesia unei realitati  care capata chip in inconstientul nostru, in imaginar.Dar stam in capul cararii, stim unde ne gasim dar nu mergem deloc pe carare inapoi ca sa
revedem chipul real al obsesiei noastre, pe care mintea o conserva in inconstient transformata in simboluri."Fat-Frumos, isi asociaza acesti agenti auxiliari  si uriasi nazdravani, ale caror aptitudini extraordinare sunt indicate de de numele lor mitice:
Flamanzila, Setila, Gerila, Stramba Lemne, Sfarma Piatra, etc..
Ei sunt in genere buni si milosi alteori vicleni, cruzi si antropofagi.."(pg.527)
Aceasta proiectie pozitiva, se naste din ignoranta.Potrivit afirmatiei exegetului si a colaboratarilor sai, sau a tuturor care impartasesc aceste idei, s-a ajuns in situatia ca acesti uriasi sunt buni, numai pentru faptul ca il insotesc spre exemplu pe Harap Alb.Nu am putut sa inteleg niciodata cum poate fi seceta si respectiv foametea spirite pozitive, numai facand sa moara cateva milioane de oameni? Nu pot intelege iarasi pozitivismul lui Harap Alb, cand, ca sa nu omoare furnicile, se arunca in apa.Sigur, ca in basm, intentiile autorilor primeaza, dar asta nu inseamna ca cercetarea sa fie la fel de subiectiva in demersurile ei.
« Ultima modificare: 10 Noiembrie 2009, 10:14:10 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #196 : 10 Noiembrie 2009, 11:21:32 »
Răspunde folosind un citatCitat

Spre deosebire de celelalte cicluri, in mod paradoxal, in acesta nu figureaza motivele care ar trebui sa explice titlul exegetului, si potrivit caruia, basmele ar trebui sa fie impartite in doua tipuri:
-Tipul Uriasilor.
-Tipul Piticilor.
Stranietatea acestei omisiuni, porneste de la faptul ca atat uriasii cat si piticii circula sub forma de motive in cam toate basmele.Omisiunea mai inseamna ceva.Modul in care Saineanu a facut clasificarea basmelor, este formal, lipsit de o baza reala.Prezenta lor a fost epuizata in cercetarea facuta in cadrul altor clase si tipuri, ceea ce l-a facut pe exeget sa ramana la un moment dat fara materia prima.Din acest motiv, exegetul a sabotat fara sa vrea propria sa intentie, cand ar fi putut foarte bine sa mute acest capitol (cu Ciclul Uriasilor si piticilor, in Partea I, la introducere, la capitolul IV, la Sceneria fantastica a basmelor, din moment ce aici dezvolta un subiect asemanator.
Ciclul omului viteaz.
Lazar Saineanu, imparte acest ciclu in doua tipuri:
-Tipul Orion.
Puterea eroului se datoreste unei nasteri miraculoase: originea animala,sau zamislire supranaturala.Basmele corespunzatoare sunt:
George cel viteaz, Spaima zmeilor, Vasilica Viteazul, Ionel cel fara de frica, Ioanes Masariul, Ostasul fara frica, Mangiferu.
-Tipul Hercule-Pacala.
Un om de rand, pacaleste niste zmei  ingrozindu-i cu pretinsa lui putere si scapa de ei doar dupa ce este platit consistent cu unul sau mai multi dessagi cu galbeni.Basmele mentionate sunt:
Saracul si dracul, Dracul si cana, Zdrancu spoaima zmeilor, Danila Prepeleac, Shotia babei, Ghibirdic cel mai voinic, Stan Bolovan, Titirezul si zmeul.
George cel Viteaz din colectia Ispirescu este o varianta romaneasca a legendei nordice a lui Siegfried.Aceasta din cauza sabiei Balmut, de fapt Balmung care apartinea eroului din  acele variante.Cu toate acestea, vom recunoaste cu usurinta motivul ascunderii lui Moise intre trestii de catre maica-sa:
"Copilul ascuns de imparateasa intr-un stuf(?!) de flori..."
Un alt motiv vetero-testamentar este si acesta:
"Pe cand talharii beau si se veseleau,"odata se despica zidul si se ivi o umbra care puse poe masa doua lumanari aprinse de piatra, o carte si o cheie.Apoi umbra se facu nevazuta si talharii ramasera ca scrisi pe perete."
Iata modelul biblic dupa care s-a inspirat povestitorul:
   1. Regele Belşaţar a făcut un mare ospăţ pentru o mie din dregătorii săi şi în faţa celor o mie a băut vin.
   2. Belşaţar când era în toiul ospăţului, la băutul vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint pe care Nabucodonosor, tatăl său, le luase din templul din Ierusalim, ca regele să bea vin din ele, împreună cu dregătorii săi, femeile sale şi concubinele sale.
   3. Atunci au fost aduse vasele de aur şi de argint care fuseseră luate din templul lui Dumnezeu din Ierusalim şi au băut din ele regele şi dregătorii săi, femeile sale şi concubinele sale.
   4. Ei au băut vin şi au preamărit pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră.
   5. În aceeaşi clipă au ieşit degetele unei mâini de om, care au scris în faţa sfeşnicului celui mare pe tencuiala peretelui palatului regal, şi regele a văzut vârful degetelor mâinii care scria.
   6. Atunci faţa regelui s-a îngălbenit şi gândurile lui s-au tulburat; încheieturile coapselor sale au slăbit, iar genunchii i se izbeau unul de altul neîncetat.
   7. Regele a început să strige din toate puterile să i se aducă prezicătorii, caldeii şi tâlcuitorii de semne. Atunci el a prins a grăi şi a zis tuturor înţelepţilor din Babilon: "Oricine va citi scrisul acesta şi îmi va arăta tâlcuirea lui va fi îmbrăcat în veşmânt de purpură, lanţ de aur i se va pune împrejurul gâtului lui şi va cârmui ca al treilea în regatul meu!"
   8. Atunci au venit toţi înţelepţii regelui, dar nu au putut citi scrisul, nici să-i facă cunoscut înţelesul lui.
   9. Regele Belşaţar s-a înspăimântat foarte, faţa lui s-a îngălbenit, iar dregătorii lui au rămas înmărmuriţi.
  10. Regina, auzind strigătul regelui şi al dregătorilor, s-a dus in cămara de ospăţ. Ea a început a grăi şi a zis: "O, rege, să trăieşti în veac! Gândurile tale să nu te înspăimânte, şi chipul feţei tale să nu se schimbe!
  11. În regatul tău se află un om care are în el Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt şi în vremea domniei tatălui tău a fost descoperită în el lumină, pricepere şi înţelepciune, ca înţelepciunea dumnezeiască, iar regele Nabucodonosor, tatăl tău, l-a pus mai-marele tâlcuitorilor ele semne, al caldeilor, al cititorilor în stele şi al înţelepţilor.
  12. Din pricină că s-a descoperit în Daniel un duh înalt, o ştiinţă şi o pricepere de a tâlcui visele, de a dezlega lucrurile greu de înţeles şi de a descoperi tainele, pentru aceasta regele i-a dat numele de Beltşaţar. Deci cheamă pe Daniel, şi el îţi va arăta tâlcuirea".
  13. Daniel a fost adus înaintea regelui. Regele a zis atunci lui Daniel: "Tu eşti Daniel, cel dintre robii iudei pe care i-a adus tatăl meu din Iuda?
  14. Am auzit că în tine este Duhul lui Dumnezeu şi că în tine se află lumină, pricepere şi înţelepciune fără seamăn.
  15. Acum au fost aduşi la mine înţelepţii şi prezicătorii ca să-mi citească scrisul acesta şi să-mi facă cunoscută tâlcuirea lui, dar nu au fost în stare să-mi spună tâlcuirea acestor cuvinte.
  16. Şi eu am auzit despre tine că tu poţi să tâlcuieşti visele şi să dezlegi cele tainice. Acum, dacă tu eşti în stare să citeşti scrisul şi să-mi faci cunoscută tâlcuirea lui, vei fi îmbrăcat în veşmânt de purpură şi lanţ de aur vei avea împrejurul gâtului tău şi vei cârmui ca al treilea în regatul meu".
  17. Atunci Daniel a început să vorbească şi a grăit regelui: "Darurile tale poţi să le păstrezi pentru tine, iar lucrurile de preţ dă-le altora; căci eu voi citi regelui scrisul şi îi voi face cunoscută tâlcuirea lui.
  18. O, rege! Dumnezeu cel Preaînalt a dat lui Nabucodonosor, tatăl tău, regatul, mărirea, cinstea şi strălucirea.
  19. Iar din pricina puterii pe care El i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi limbile erau înfricoşate şi tremurau înaintea lui; el omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi cobora pe cine voia.
  20. Şi pentru că inima lui se trufise şi duhul lui se împietrise până la mândrie, a fost coborât de pe scaunul regatului său şi vrednicia lui i-a fost luată;
  21. Şi a fost izgonit din neamul omenesc, iar inima i s-a făcut asemenea dobitoacelor, şi a locuit cu asinii sălbatici, mâncând iarbă ca boii şi şi-a udat trupul din roua cerului până a recunoscut că Dumnezeu cel Preaînalt are putere peste împărăţia oamenilor şi aşază peste ea pe cine vrea.
  22. Şi tu, fiul său, Belşaţar, tu nu eşti smerit cu inima, măcar că tu ştii toate acestea.
  23. Şi te-ai ridicat împotriva Stăpânului cerului şi ai adus vasele templului Său înaintea ta, şi ai băut vin din ele, tu şi dregătorii tăi, femeile tale şi concubinele tale, şi ai preamărit dumnezei de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, dumnezei care nu văd, nici nu aud şi nici nu cunosc nimic, iar pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale, nu L-ai cinstit.
  24. Atunci a trimis El vârful mâinii care a scris aceste cuvinte.
  25. Iată inscripţia care a fost scrisă: Mene, mene, techel ufarsin.
  26. Aceasta este tâlcuirea cuvântului mene: Dumnezeu a numărat zilele regatului tău şi i-a pus capăt.
  27. Techel: l-a cântărit în cântar şi l-a găsit uşor.
  28. Peres: a împărţit regatul tău şi l-a dat Mezilor şi Perşilor".
  29. Atunci a poruncit Belşaţar şi au îmbrăcat pe Daniel în veşmânt de purpură şi i-au pus lanţ de aur la gâtul lui şi au dat de veste că el va cârmui ca al treilea în împărăţie.
  30. Chiar în noaptea aceea a fost omorât Belşaţar, împăratul Caldeilor.


Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #197 : 10 Noiembrie 2009, 17:39:56 »
Răspunde folosind un citatCitat

In Spaima zmeilor a lui Fundescu, lucrurile sunt  la fel de interesante.Motivatia "miscarii" asa cum am mai aratata este data de rapirea fetelor de imparat.Deci rapirea este un pretext, pentru a justifica intamplarile urmatoare.Imparateasa inghite un bob de piper (pe Moise) si naste un copil cu parul de aur.Este ca intr-un joc de cuburi.Cuburile sunt imprastiate pe jos si exegeza trebuie sa le aseze in ordinea initiala a modelului primordial.Moise este abandonat in stufaris de catre mama lui intr-un sicriu smolit de papura.Este descoperit de fata lui Faraon, adoptat si crescut printre fetele lui Faraon.In basm, apar fetele, dar povestitorul se loveste de cuburi si nu stie cum sa le aramjeze potrivit modelului traditional.Are cubul cu fetele, dar ce zice el.Ce motiv are baiatul sa apara?Cand poate el sa apara?Respectandu-se doua conditii esentiale si in acelasi timp, care tin de firea omeneasca.Fetele trebuie sa dispara.Ele pot fi omorate, dar atunci povestea nu s-ar mai putea dezvolta, pentru ca motivul fetelor nu ar mai fi atat de important incat sa suscite interesul.Solutia viabila in acest sens, ar fi ca fetele sa dispara.Dar nu prin moarte ci prin furt.In vidul acesta al fetelor disparute, furate de zmei, trebuie sa apara un element nou, si atunci am putea recurge la cateva posibilitati:
Imparatul sa dea zvon in tara ca fetele au disparut.Cine se va duce si le va scapa de la zmei, se va insura cu ele(ori fiind mai multe fete disparute, si numarul flacailor trebuie sa fie egal, altfel surplusul de eroi s-ar pierde pe parcurs sau ar trebui sa moara din diverse cauze.)Scaparea fetelor din robia zmeilor, s-ar putea sa nu fie finalizata corespunzator printr-o casatorie, tinand cont ca onoarea acestora este deja pusa sub semnul indoielii.In aceste conditii, peste bucata de paine se mai aseaza si o felie de cascaval:Eroul, va primi jumatate de imparatie.Aceasta promisiune devine la un moment dat mita aceea pacatoasa care-l va determina pe erou sa mai treaca cu vederea de la el, si sa nu fie chiar atat de moral mai ales pe partea finala a basmului, cand basmul trebuie incheiat cu hapy-end.Aceasta este o varianta din numarul destul de larg de posibilitati.O a doua posibilitate, ceva mai discreta, care nu ar necesita mai tarziu intrebari stanjenitoare, este ca imparateasa sa inghita un fir sau bob de piper si sa dea nastere unui baiat.Acum baiatul acesta, trebuie sa creasca foarte repede, deoarece pana cand ar ajunge la varsta adulta pe cale obisnuita, ar muri imparatul si imparateasa, iar fetele ar ajunge suficient de batrane si de paranoice incat sa nu mai fie de folos nimanui.In aceasta situatie, prioritatile s-ar schimba in cadrul basmului , iar povestitorul ne-ar povesti cine stie ce alte povesti.Spuneam insa cu mult inainte ca inghitirea bobului sau a firului de piper, defineste termenul de semintie, de copil, de fiul cel mai mic al imparatului, de copii multi si asa mai departe.Si mai ales spuneam ca o astfel de nastere miraculoasa, se leaga in mod indiscutabil de motivul biblic al lui Moise.
Urmeaza motivul alaptarii pe sub talpa casei, care se refera la o cu totul alta mama, la Mama Pamant, Ma, De-Metra, Gaia sau Geia, Dochia sau cum i se va fi spus in diferitele limbi ale popoarelor.Dar la un moment copilul acesta trebuie sa se rupa de vatra lui sa cutreiere lumea sa se rupa din granitele sale nationale, dar nu in maniera extintiei facute de catre Pasarila-Lati-Lungila,sau alte entitati care se pot lungi fara masura.El este impins sa faca acest lucru de saracie, sau cum apare in basmul luyim Fundescu, de blestem."O baba il blestema sa il ia muma Vantului Turbat cum le luase si pe surorile sale."
Mai tarziu, in cadrul basmului, eroul se intalneste cu personajele cheie care penduleaza in jurul Egiptului:Setila, Fomila, Cel care sarea din munte in munte .Concluzia finala.Basmul are un continut vetero-testamentar.
Tipul de basme Hercule-Pacala, reprezinta povestea Exodului intr-o forma concentrata transformand si aceste basme in apocrife vetero-testamentare.Am analizat inainbte basmul lui Creanga, Danila Prepeleac aratand acolo, care sunt motivele si corespondentul lor vetero-testamentar.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #198 : 11 Noiembrie 2009, 08:14:19 »
Răspunde folosind un citatCitat

Pentru a nu lasa cititorul in nestiinta, am sa spun cateva cuvinte despre basmul lui Sbiera: Titirezul si zmeul.
"Un Titirez sarac si cu o casa plina cu copii(copiii lui Israel care devenisera atat de mult incat au ajuns sa-l ingrijoreze si pe Faraon),pleca dupa milostenii sai intalni un zmeu.(Egiptul, sau pe Faraon).Batandu-si joc de el ca era asa de mic, Titirezul ii spuse" ca e voinic si stie sa stoarca apa din piatra(o bucata de branza de vaca.)"La muntele Horeb, Moise lovind cu toiagul in stanca, a facut sa curga apa.Desigur ca interpretarile gestului lui moise sunt diferite si oarecum legate de perspectiva din care o face comentatorul respectiv.Totusi, cautand pe google informatii despre gestul lui Moise am gasit ceva interesant:
"Pe la sate mai există încă bătrîni fîntînari care, cu nuieluşa de alun în forma literei Y, detectează locurile cu apă subterană. Principiul biolocaţiei sau al radiesteziei nu este o vrăjitorie, metoda dovedindu-şi eficacitatea în cele mai multe cazuri. Tot cu un instrument în formă de Y se pot face investigaţii pe corpul uman, pentru diagnosticarea stării de sănătate a diferitelor organe. De obicei, cei care folosesc radiestezia sînt bioenergeticienii. Cu ajutorul ansei stabilesc diagnosticul, apoi tratează cu vibraţiile palmelor. Cel ce manipulează instrumentul plimbă ansa pe corpul pacientului, de-a lungul unor meridiane verticale şi orizontale. Acolo unde vîrful ansei se înclină într-o parte, acolo s-a detectat un semnal de boală, o anomalie bioenergetică patogenă. Aceasta se explică prin faptul că organele corpului nostru emit biocurenţi electrici, care circulă pe traseele neuronale. Atunci cînd ansa întîlneşte o perturbaţie a acestor curenţi, va vibra. Acel organ este în suferinţă, are biocîmpul perturbat. Uneori, pacientul nu poate confirma afecţiunea, pentru că aceasta încă nu s-a manifestat. Dar ansa a depistat-o în fază incipientă."
Daca celelalte motive care mai apar pana la finalul basmului sunt discutabile,desagii de aur pe care ii cara zmeul pana acasa la Titirez, este motivul Iesirii sau al Exodului pe care deja il cunoasteti.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #199 : 11 Noiembrie 2009, 08:37:09 »
Răspunde folosind un citatCitat

Inainte de a trece la cea de a treia sectiune a lui Lazar Saineanu,  si sa discutam despre Povestile religioase (Legende), vreau sa aruncam o privire inapoi la cele scrise, sa vedem in linii mari ce criteriu de evaluare  a folosit Saineanu pentru clasificarea basmelor sale.
Partea a doua,/Basmele Romane, /sectiunea I,Povesti mitico-fantastice.
-Ciclul parasirilor sau om-animal.
tipuri:
Amor si Psyche.
Melusina.
Neraida.
-Ciclul femeie planta.
tipuri:
Daphne,
Cele trei naramze.
-Ciclul interzicerilor
Tipuri:
Locurile oprite
Camera oprita.
-Ciclul juruintelor
tipuri:
Jephta
Zanele promise.
-Ciclul Metamorfozelor
tipuri:
Iason
Copiii de aur.
Ciclul descinderilor infernale.
tipuri:
Tezeu
Hesperidele,
Deceurilor.
-Ciclul ascensiunilor aeriene.
tipuri:
Arborele ceresc
Animale cumnati.
-CiclulExpunerilor.
tipuri:
Andromeda
Danae.
-Ciclul ispravilor eroice
tipuri:
Apa vie si apa moarta.
Ileana Cosanzeana.
-Ciclul Fecioarei Razboinice.
tipuri:
Este mentionata legenda randunelei, si variantele respective.
Memorat
Pagini: 1 ... 18 19 [20] 21 22 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: