Basme

[vanghelis007]

Kronos, se insoara cu zeita Reea, despre care , Demostene Botez sau chiar Alexandru Mitru va da urmatoarele amanunte suplimentare:(pg.18):
"Reea inchipuia pentru elini tot pamantul, ca si zeita Gheea, a carei fiica era."
Afirmatia este putin socanta daca o acceptam ca atare, deoarece, Kronos, infaptuia in limbajul nostru profan, cel putin unul dintre cele doua incesturi, care ar fi servit de minune ca argumente  fondatorilor scolii de psihanaliza, Freud si Jung.Si iata de ce:
-In primul caz ne-am gasi in fata unui  incest dintre fiu, versus mama Gheeia, prin inlaturarea tatalui de la favorurile sotiei.Impulsurile sexuale, sunt dirijate de catre adolescent catre persoana care i-a acordat intotdeauna un supliment (uneori exagerat) de afectivitate.
-In al doilea caz, daca consideram ca atat Kronos cat si Reea sunt copiii lui Uranos si a Gheei, inseamna ca ei sunt frati.
Teoria incestului, functioneaza numai in cadrul sistemelor inchise, in care o grupare de tip familial, Tata, Mama, baiat, fata,interactioneaza in interiorul grupului familial respectiv,in loc sa interactioneze asa cum consideram noi la ora actuala ca fiind normal, cu grupurile extramuros, sau din vecinatatea lor.Unii exegeti ai scolii de psihanaliza, au interpretat basmul Scufita Rosie a Fratilor Grimm, din  perspectiva sistemelor inchise, ajungand la niste concluzii care puteau satisface curiozitatea maladiva a unei epoci,dar nu a exprimat in mod corect situatia, fie chiar pentru faptul ca nu s-au prezentat cititorului si celelalte posibilitati care trebuiau luate in discutie.
Trebuie sa atentionez asupra faptului ca ceea ce noi luam in prezent drept o problema de morala, cu argumentele solide aduse in acest sens de catre stiinta, in trecut nu era privit din aceasta perspectiva.Existau niste factori care au influentat o asa stare de lucruri.Este suficient sa cititi cauza care a dus la dublul incest al fetelor lui Lot, pentru a intelege o parte a situatiei existente atunci, chiar daca argumentele lor, nu mai sunt valabile in ziua de astazi.
O concluzie la care ajungem citind cele scrise de Al.Mitru, este ca a existat o perioada istorica in care era practicat incestul, ca o solutie a supravietuirii speciei, chiar daca legenda actioneaza reductionist si transfera pacatele societatii, pe un numar limitat de personaje.
O a doua concluzie, este ca o astfel de situatie o intalnim in Egipt.Posedam in acest sens doua argumente plauzibile:
-Mykerinos,Mycerinu sau Menkaure , care s-a insurat cu propria sa fiica dand nastere la greci mitului Minotaurului  si in alte spatii culturale a legendei femeii cu mainile taiate.
-Casatoria reginei egiptene Cleopatra cu fratele ei, din considerente dinastice.Putem citi despre Cleopatra urmatoarea informatie culeasa de pe  calculator:
"Cleopatra, regina si legenda.
-- Tradata si exilata de propriul frate
Cleopatra este una dintre acele figuri legendare si romantice ale istoriei, care au captat imaginatia tuturor generatiilor, incepand chiar de la contemporanii lor. Cleopatra a fost o femeie ambitioasa, hotarata sa-si guverneze tara si sa o protejeze de bratul puternic si de expansionismul Imperiului Roman. Era considerata una dintre cele mai inteligente si mai abile femei-conducator din toate timpurile. Fara a fi o frumusete, asa cum a fost descrisa deseori, avea o uluitoare putere de seductie. Avea farmec, o voce melodioasa si, nu in ultimul rand, era dotata cu o inteligenta deosebita.
Cleopatra a VII-a, fiica lui Ptolomeu al XII-lea (dinastia Ptolemaica) si a Cleopatrei a V-a, s-a nascut in anul 69 i.H. Cea care avea sa devina fascinanta regina a Egiptului avea doua surori mai mari, Cleopatra a VI-a si Berenice a IV-a, o sora mai mica, Arsinoe a IV-a, si doi frati mai mici, Ptolomeu al XII-lea si Ptolomeu al XIV-lea. Dupa moartea lui Ptolomeu al XII-lea, cleopatra si fratele sau Ptolomeu al XII-lea urmau sa guverneze tara impreuna. In dinastia Ptolemaica era obiceiul ca fratii si surorile sa se casatoreasca intre ei, pentru o guvernare comuna. Era o masura preventiva, destinata sa impiedice vreo alta familie puternica, in afara celei regale, sa obtina suficienta influenta pentru a ajunge sa controleze tronul Egiptului. Dar Ptolomeu al XII-lea, in loc sa devina sotul Cleopatrei, a exilat-o si si-a insusit tronul, pentru a conduce singur. Cleopatra si-a mobilizat o armata si a incercat sa cucereasca ceea ce-i apartinea, de fapt. Demersul sau, insa, a esuat."
Aceasta atingere dintre civilizatia greaca si cea egipteana, -se pare ca insusi egiptenii , dar mai ales preotii lor, ii considerau pe greci ca avand o descendenta egipteana-ma duce la urmatorul gand, care poate parea la un moment dat fantastic:
Nu este cumva posibil, sa existe mai multe astfel de atingeri culturale intre civilizatia greaca si cea egipteana, si acest lucru sa poata fi observat chiar la capitolul mitologiei?Si citim in wikipedia o parte din raspuns:
"Osiris a fost un rege legendar, celebru prin vigoarea şi dreptatea cu care guverna Egiptul. Seth, fratele său, a fost gelos pe el şi i-a întins o cursă, reuşind să-l asasineze. Soţia lui Osiris, Isis, reuşeşte să rămână însărcinată cu Osiris mort. După ce l-a îngropat pe Osiris, Isis se refugiază în Deltă, acolo îl aduce pe lume pe Horus care, ajuns adult, îşi face recunoscute drepturile în faţa zeilor Enneadei şi îl atacă pe Seth. Horus îl va învinge pe Seth în luptă, dar îşi va pierde un ochi pe care i-l va oferi lui Osiris care îşi recapătă viaţa. Seth va fi condamnat de zei să-şi poarte propria victimă (fiind transformat în barca ce-l transportă pe Osiris, pe Nil). Astfel, Osiris devine un exemplu pentru toţi cei care vor să înfrângă moartea..."O explicatie mai apropiata de ceea ce doresc sa va spun o gasim totusi in alta parte:
"Georges Androutsos1 Contact Information et Spyros Marketos2
(1)     Institut d’Histoire de la Médecine, Faculté de Médecine de l’Université d’Athènes, Grèce
(2)     Fondation Internationale Hippocratique de Cos, Grèce.
Resume  Les premières castrations furent incontestablement celles d’Osiris par son frère Seth et d’Uranus par son fils Cronos. Les Egyptiens pratiquaient la castration comme punitions des adultères."

[vanghelis007]

La un moment dat, vom observa un fenomen curios.Istoria mitologica se repeta.Povestea Uranos si Gheea,este adaosul egiptean, agatat de mitologia greaca.Pentru ca in mod  logic, mitul grec incepe odata  cu Kronos si  Reea.Asta daca nu vrem sa consideram episodul Kronos-Reea o varianta imbunatatita a versiunii egiptene.La fel ca si Uranos, Kronos are premonitia sfarsitului domniei sale si atunci hotaraste sa isi inghita copiii.In felul acesta, vor dispare in pantecul divin, Hestia, Hades, Poseidon, Demetra, Hera.In ce-l priveste pe Zeus, lucrurile vor sta putin diferit, deoarece dupa ce va naste in insula Kreta, Reea in locul pruncului, ii va da nesatiosului sau tata, sa inghita un bolovan infasurat in scutece.Partea interesanta a povestii este ca aceasta stanca , care este imaginea divina a lui Zeus, va ajunge in Atica, unde partea ei superioara sau capul, va fi taiat,(vezi legenda nasterii zeitei Atena), acolo construindu-se Acropole.In afara acestui lucru, acolo se va gazi imaginea zeitei sculptata de unul dintre cei mai mari sculptori greci.Aceasta constructie va da nastere legendei craparii capului lui Zeus de catre Hefaistos, ecouri ale mitului referindu-se la nasterea miraculoasa a lui Isus Cristos de catre Fecioara Maria, care(nastere) s-a savarsit potrivit unor vechi traditii tot prin capul femeii, ca nasterea Atenei din capul lui Zeus.Din perspectiva mitologica greaca putem sa vedem si inghitirea lui Fat-Frumos de catre pajura si regurgitarea lui intr-o forma si mai frumoasa , ca rasplata pentru salvarea puilor ei.Asupra acestui aspect se vehiculeaza tot felul de teorii interesante.Personal eu cred ca este vorba nu atat de un act de initiere, sau ca sa nu negam cu desavarsire actul, spun ca nu toate aceste "inghitiri " au ca explicatie  "initierea" eroului.Cred ca atunci cand eroul este devorat de timp, adica moare, el este restituit sub o alta forma umanitatii, mult mai frumoasa si idealizata.Este ceea ce ii spuneau sirenele lui Ulise:
"Noi stim tot ce s-a intamplat pe campul de la Troya."
Restituirea eroului, este facuta sub forma cuvantului.Ori cuvantul este al lui Dumnezeu, si Pajura inghitindu-l pe erou, asimiland faptele acestuia, nu face decat sa il restituie umanitatii prin cuvintele frumoase pe care le spune despre el.

[vanghelis007]

Mitologia Greaca reuseste sa inglobeze si sa subordoneze in ea  si alte mitologii, ceea ce pune sub semnul intrebarii o serie de intamplari"mitice",care nu se produc aici, si introduc la un moment dat, alte versiuni, deosebite de cele autohtone.Am vazut spre exemplu cum este zugravita "Facerea" in mitologia Greaca si influenta pe care a avut-o asupra acesteia cultura egipteana.Ori la un moment dat, in "Iliada" lui Homer, vom descoperi o a doua "Facere" de data aceasta de factura Ebraica, atunci cand zeita Tetis, mama lui Achile se duce la zeul Hefaistos sa-i faca arme eroului.Acest subiect inedit merita dezvoltat, deoarece prin imaginea lui Hefaistos, este prezentat in fata noastra  Dumnezeu, care este un Dumnezeu cu un handicap:
Este schiop.De altfel o spune chiar el:(pg.408, Iliada, George Murnu):
"Cand de rusine, cainoasa mea mama voia sa m-ascunda,
Eu fiind schiop".
Sau in pagina urmatoare a lui Murnu:
"Zise si de la ilau gafaind, uriasul se scoala,
Schiop el fiind; picioarele-si deapana slabe sub dansul
(...)
si imbraca
Haina , ia grosul toiag si sovalcaind dupa asta,
Iese pe usa."
Vom observa ca Hefaistos, la fel ca si Moise, are un handicap.( Moise nu putea sa vorbeasca, dar la fel ca si Hefaistos, poarta un toiag sacru care mai tarziu se va transforma in nuielusa zanelor sau a vrajitoarelor cu care acestea pot infaptui diferite miracole, asemenea lui Dumnezeu.)Si ceea ce nu ni se spune  clar la nivelul basmelor, atat Hefaistos cat si Moise (respectiv Achile), sunt fierari si stiu sa prelucreze metalele.
Daca vom citi ce se intampla cu Achile in copilarie, vom observa ca modelul mitologic grec, repeta de fapt modelul ebraic al nasterii lui Moise.Si acum, cititorule urmareste ce arme ii faureste Hefaistos lui Achile:( Mai mentionez ca nu este o distinctie prea clara intre zeu si erou, acestia doi, parand sa fie la un moment dat o singura fiinta):(pg.411):
"La inceput, fauraste pamantul si cerul si marea,
Soarele-n veci calator si luna rotata si plina,
Stelele toate, ale cerului zodii si mandra-i cununa,
Closca cu puii, pe urma Hiadele si Orionul
Cel luminos, ba si Ursa, ce-i zice si Carul cel mare,
Care ochind Orionul pe loc in vazduh se roteste,
Singurul care nu scapata in apele lui Ocheanos.
Plasmuie doua cetati locuite de oameni..."
Fiind legate de scutul lui Achile, suntem inclinati sa credem ca toate aceste reprezentari sunt de fapt niste imagini hieroglife care apartin scutului eroului grec.Dar in clipa in care rupem imaginile puse sau construite de Hefaistos  de scutul lui Achile, vom obtine prima pagina a genezei asa cum o cunoastem si noi din Biblie, respectiv din Vechiul Testament.

[vanghelis007]

In "Cartea I-a a imparatilor, "(sau a treia a imparatilor, cum este mentionat imediat dedesubt, in Biblia veterotestamentara se vorbeste despre "Domnia lui Solomon."Personal, imi exprim o mare nedumerire.Nu pun la indoiala pe marele rege si meritele sale , dar simt din nou ca cei care ar fi trebuit sa scrie cronica vietii acestuia, nu au fost constanti de la un capat la celalalt, nu au acordat aceeasi atentie asupra tuturor evenimentelor care au alcatuit viata acestui monarh deosebit al istoriei .Am amintit de ciclul Solomonian, despre care vorbeste la nivelul legendei doamna Sabina Ispas in "Preminte Solomon/legenda populara romaneasca intre canonic si apocrif, Editura Saeculum I.O. Bucuresti 2006." M-am referit la aparitia motivului Solomonian in balada si in basmele populare romanesti si universale, scapand totusi din vedere unele "amanunte" pentru ca nu eram pregatit inca sa le inteleg.Ceea ce m-a intrigat, se leaga de casatoria lui Solomon care este descrisa in Vechiul Testament astfel: (1 Imparati/1 Regi, 3;1):
"Casatoria lui Solomon.Visul lui.
Solomon s-a incuscrit cu Faraon, Imparatul Egiptului.A luat de nevasta pe fata lui Faraon, si a dus-o in cetatea lui David, pana si-a ispravit de zidit casa lui, casa Domnului si zidul  dimprejurul Ierusalimului."
Haideti sa urmarim in Vechiul Testament, tot ce ni se mai spune despre fata lui Faraon, sotia lui David.
"Faraon, imparatul Egiptului, venise si cucerise Ghezerul, ii daduse foc si omorase pe Canaaniitii care locuiau in cetate.Apoi ii daduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon."
Si:
"Fata lui Faraon s-a suit din cetatea lui David la casa ei, pe care o zidise Solomon.Atunci a zidit el Milo."
Apar acum doua mentiuni interesante si pe jumatate explicabile.(11;1):
"Imparatul Solomon, a iubit multe femei straine, afara de fata lui Faraon(?!): Moabite Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite."
Este posibil  sa fi existat o intamplare care sa determine aceasta incapacitate afectionala a regelui Solomon fata de sotia sa. Dar este la fel de valabila si existenta unei omisiuni care apare in cadrul traducerii textului ebraic .Ca textul sa aiba un inteles ar
fi trebuit ca textul sa fi fost scris astfel:
"Imparatul Solomon a iubit multe femei straine, "in" afara de fata lui Faraon..s.a.m.d.
Din momentul acesta fata lui Faraon dispare fara urma.Nici macar nu se pomeneste daca a murit inainte sau a participat la funeraliile sotului ei.
In Biblie am gasit scris numai atat:
"Apoi Solomon a adormit, cu parintii lui si a fost ingropat in cetatea tatalui sau David.In locul sau a domnit fiul sau Roboam."
Ceva mai colorata, este descrierea pe care o  aflam in cartea doamnei Sabina Ispas, pg.185:
"Iara deaca au murit Solomon, l-au ingropat in mormantul tatane-sau ,lui David, carele era de Solomon facut, si intru acel mormant cand au ingropat Solomon pre David, au pus avutie multa.Apoi dupa moartea lui Solomon, cand (a fost) pradat Ierusalimul, iara un preot ce l-au fost chemand Ircan, au destupat acel mormant al lui David si al lui Solomon, si au luat trei mii de talanti de aur si iarasi l-au zidit si dupa aceea au mai destupat si Irod imparatul, ci bani n-au gasit, iara odoara scumpe au gasit si le-au luat si au vrut sa scurme si mai adancu ci n-au putut ca au izvorat para de foc.Si asa s-au savarsit marele si prea inteleptul Solomon, imparatul, cum spune la Sfanta Scriptura."

[vanghelis007]

Dar nici la Sabina Ispas nu gasim raspunsuri cu privire la ce s-a intamplat cu sotia egipteanca a lui Solomon.Sursele de informare biblica sunt sarace in legatura cu acest amanunt care nu ar fi trebuit sa devina nesemnificativ.In schimb in cadrul aceleiasi carti a "Imparatilor", apare o prezenta neasteptata, tot feminina, al carei nume este  "Regina din Saba, Saaba sau Sheba."In afara de aceasta prezenta care o pune in umbra pe sotia egipteanca a lui Solomon, mai intalnim un poem de dragoste   adresat
de catre un tanar unei tinere persoane.Poemul este scris de catre regele Solomon.Aceste trei elemente  trunchiate sau insulare care apar in cronologia vietii lui Solomon, sunt foarte importante, deoarece avem sentimentul-si aici exprim parerea mea strict personala, -ca ele se refera la sotia "neglijata" a regelui Solomon.Adica:
-Cantarea Cantarilor, scrisa de Solomon, este un poem de dragoste pe care regele iudeilor il dedica viitoarei lui sotii egiptene.Aceasta sotie este cunoscuta  in cadrul poemului sub numele de "Sulamita".
Dupa diferite surse, regele Solomon, s-a nascut aproximativ(nu exista o precizare certa, )in anul  1000 i.H.El isi incepe domnia in anul 971 si conduce tara pana in anul 931 i.H. timp de 40 de ani.Aceasta ar insemna ca Solomon a devenit rege in jurul varstei de 29 de ani, potrivit surselor aratate.Cand a fost scrisa Cantarea Cantarilor?
Potrivit lui Nick Sava,""Cântarea Cântărilor", pe care unele Biblii o prezintă drept "Cântarea lui Solomon", este însă o lucrare mai veche, poate chiar din timpul regalităţii. Cercetătorii au recunoscut în ea o „cântare” populară, cel mai probabil una cultică, ce se interpreta în timpul celebrării zeităţilor agrare cananite."
Dintr-o alta sursa, aflam ca anul redactarii "Cantarii Cantarilor" ar fi anul 965 i.H., anul inceperii domniei lui Solomon in varianta lui Horia Matei.Istoricul Horia Matei, da drept cifre ale perioadei de domnie, anul 965, pana in 928 i.H.In mod normal, anul de incepere a domniei ar trebui sa coincida cu casatoria regelui Solomon, si in acelasi timp ar justifica din punct de vedere logic scrierea poemului.Inceperea anului de domnie ar putea explica in acelasi timp si carui faraon a apartinut printesa egipteana.Exista aici doua posibilitati:
-Printesa egipteanca sa fi fost fiica faraonului  Siamun care a domnit in Egipt  intre anii 986-967 i.H.Ori poemul apare scris in anul  965, atunci cand pe tron se afla  celalalt faraon, Psusennes al II-lea( 967-943 i.H.)
Conditia de recunoastere a faraonului si al fiicei sale, se leaga de cucerirea Ghezerului de catre Faraon, care a daruit aceasta cetate lui Solomon ca zestre pentru fata lui.In acelasi timp, casatoria dintre Solomon si printesa egipteana, urmarea si un scop politic, si anume intarirea statului lui Solomon printr-un sistem de aliante, in care Egiptul, nu ocupa in nici un caz ultimul loc.Ori  Solomon nu s-ar fi casatorit cu Sulamita in momentul cand puterea lui Siamun se epuizase.Era de asteptat ca o astfel de alianta sa faca Solomon cu un Faraon puternic care abia atunci isi manifesta puterea de conducere, si l-ar fi putut sprijini pe regele Solomon daca nu in reformele sale,cel putin, in momentele de razboi.

[vanghelis007]

S-au facut diferite studii interesante pe marginea "Cantarii Cantarilor", atat din perspectiva teologica cat si din alte perspective mai mult sau mai putin profane.Ceea ce mie personal mi s-a parut interesant, este ca insusi iubita lui Solomon, spune chiar de la inceputul poemului un lucru pe care exegeza il pune pe seama expunerii la soare a personajului feminin, considerand ca tanara s-a bronzat putin cam tare.Ori ea spune:
"(1;5-6)
Sunt neagra, dar sunt frumoasa, fiice ale Ierusalimului."
Si va continua imediat in versul urmator:
"Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa, caci m-a ars soarele."
In mod cu totul straniu, prin termenul: "fetze arse", sau: "fetze pe care le-a ars soarele", se inteleg etiopienii.Prin urmare, iubita lui Solomon face o marturisire care insa este interpretata de exegeza in toarte felurile anapoda cu putinta.Ea spune de fapt:"Sunt etiopianca, din aceasta cauza, fatza mea este arsa de soare."
Aceasta particularitate a iubitei lui Solomon, care este spusa fatis in Cantarea Cantarilor, ma determina sa cred ca iubita careia ii canta Solomon poemul era de fapt viitoarea sotie a regelui, printesa egipteanca, fiica probabila a faraonului Siamun, sau a faraonului Psussenes al II-lea.Iarasi pentru identificare trebuie sa spunem ca faraonul era de origine etiopiana sau sotia sa avea aceasta obarsie.

[vanghelis007]

Mai putem adauga la cele afirmate mai sus ca faraonul respectiv era regele Egiptului si al Etiopiei.Dar bine inteles, ca tot ceea ce spunem aici trebuie confirmat de catre istorie, altminteri, nu raman decat niste speculatii seducatoare .Sa spunem acum cateva cuvinte despre Regina din Saba.Potrivit wikipediei, legat de aceasta regina dispunem de urmatoarele informatii:
"Potrivit Vechiului Testament, anonima regină din Saba vine in Israel auzind de marea înţelepciune a regelui Solomon aducând cadouri speciale: aur şi pietre preţioase (I regi 10:1-13 şi Cronici 9:1-12). Episodul deasemenea apare in Coran, unde nici aici nu este menţionat numele reginei; potrivit acestei versiuni, regina a rămas impresionată de înţelepciunea şi bogăţiile lui Solomon care s-a convetit la monoteism, cântând o laudă dumnezeului Yahve; regele atunci a i-a promis sa-i dea "orice lucru pe care-l doreşte". Regina a dăruit 4,5 tone de aur regelui din Israel.
Regina din Saba apare încă odată în Matei 12:42, cât şi în Luca 11:31, unde Isus afirmă că , în ziua judecăţii finale, ea şi locuitorii oraşului Ninive se vor ridica pentru a condamna pe evreii care au refuzat noua credinţă, deci "pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon" si aici este Unul mai mare decat Solomon."
"Tradiţia Bisericii ortodoxe copte spune că Solomon a avut un fiu cu regina din Saba, numit Menelik I, care a fost regele Etiopiei; şi tradiţia spune că au scos Arca Alianţei din Israel.
Alţii indică că Menelik a fost fiul arhitectului din templu Hiram."
"Makeda, regina din Saba, amintită în cărţile Regilor şi Cronici din Biblie şi deasemenea în Coran. În actualitate arheologia pretinde că pe actualul teritoriu din Etiopia şi Yemen s-a aflat acest mitic regat. Fără să fie numită în textul biblic, ea este numită Makeda în tradiţia etiopiană, iar în cea islamică este cunoscută ca Bilquis sau Balkis (totuşi nu în Coran). Alte nume asociate sunt Nikaule sau Nicaula."

[vanghelis007]

"Existenţa reginei nu a fost clarificată, cert est faptul că legendele din scrierile sumeriene şi caldeiene amintesc o regină, iar la arabi a existat o regină care se chema Zabibê, regină de Aribi 744-727 î.Hr. Scrierea din biblie datează probabil din secolele VI şi VII î.Hr. Este posibil că regele Salmo (Solomon) a întreţinut relaţii cu o regină arabă care a fost supranumită Saba sau Sheba, bogăţile ţinutului fiind deja în acel timp cunoscute."
Articol copiat:
"Regina din Saba este un personaj biblic foarte slab conturat atat in textele crestine cat si in cele iudaice. Este de asemenea mentionata in Coran, insa sursele istorice ce contureaza cel mai bine aceasta personalitate sunt documentele de origine Etiopiana. Un astfel de document este Kebra Negast-ul, cartea regilor Etiopieni (despre care am scris aici).

Este vorba despre cea ce a fost una dintre amantele regelui Solomon, cu care, dupa cum spune legenda a avut si un copil (Menelik I). In traditia Etiopiana este cunoscuta sub numele de Makeda, in timp ce textele crestine si iudaice nu ii mentioneaza numele explicit, referindu-se la ea ca “regina din Saba”.

Ca regina a Sabei, regat antic infloritor in jurul anului 1000 I.Hr, situat pe teritoriul pe care in prezent se afla o parte din Etiopia si Yemen, Makeda a venit la curtea lui Solomon cu “foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe”(III Regi, 10, 2) pentru a se sfatui cu acesta. “N-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege”(idem, 3). Dupa intoarcerea Makedei in Saba, la conducerea regatului a urmat un sir neintrerupt de imparati descendenti direct din Solomon. Aceasta dinastie Solomonica a condus Imperiul Solomonic Etiopian pana in anul 1974. Traditia inca se pastreaza, insa membrii acetei dinastii nu mai ocupa posturi de conducere in guvernarea Etiopiei.
Odata cu aceasta dinastie, in inima africii a luat nastere o insula de monoteism printre cultele tribale ce dominau viata spirituala a africanilor. A avut loc o reforma religioasa, religia lui Avraam si intelepciunea lui Solomon a fost instaurata mai intai in Saba, iar pe urma treptat si in regatele vecine, care au ajuns sa formeze Imperiul Etiopian.
Insa in primul rand, pe langa aceste schimbari suferite de populatiile africane, intalnirea dintre Makeda si Solomon a fost o frumoasa poveste de dragoste, din care se poate desprinde o pilda valoroasa. Cand este vorba despre iubire, ambele persoane ofera celuilalt tot ceea ce acestia au mai bun. Solomon a daruit intelepciunea sa, in timp ce Makeda a daruit bogatiile sale. Din darurile oferite de catre regina a au fost facute obiecte pentru Templul din Ierusalim si chiar s-au folosit si ca materiale de constructie pentru a face “balustrade pentru templul Domnuliui”. Pe langa intelepciune “Solomon a dat reginei din Saba tot ce si-a dorit si a cerut”.
Cand este vorba despre iubire niciodata nu poti sa dai prea mult, deoarece a iubi inseamna a darui, iar acest lucru nu ar trebui uitat orice s-ar intampla. Chiar si la departare, urmele iubirii raman intacte. Chiar daca Solomon si Makeda nu si-au petrecut intreaga viata impreuna, roadele dragostei lor au putut fi vazute pana in zilele noastre. Unul dintre aceste roade a fost Imperiul Solomonic Etiopian. Celalalt a fost Templul Din Ierusalim. Aceste doua roade, simbolizand atat partea materiala, cat si cea spirituala, semnificand atat guvernarea politica, cat si guvernarea propriei vieti, pot fi regasite in orice relatie de dragoste. Iubirea este acel ceva ce aduce ridica materialul catre spiritual si aduce spiritualul in viata de zi cu zi.

[vanghelis007]

1. Regina din Saba insa, auzind de slava lui Solomon cea in numele Domnului, a venit sa-i incerce intelepciunea cu cuvinte greu de inteles.
2. Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe, a mers la Solomon si s-a sfatuit cu el pentru tot ce avea ea pe inima.
3. Si i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei si n-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege.
4. Vazand deci regina din Saba toata intelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el,
5. Bucatele de la masa lui, locuinta robilor lui, randuiala slugilor lui, imbracamintea lor, paharnicii lui si arderile de tot ale lui care le aducea in templul Domnului, nu a putut sa se mai stapaneasca
6. Si a zis regelui: "Adevarat este ce am auzit eu in tara mea de lucrurile tale si de intelepciunea ta;
7. Insa eu nu credeam vorbele, pana n-am venit si n-am vazut cu ochii mei si iata, nici pe jumatate nu mi se spusese; tu ai intelepciune si bogatie mult mai mare decat am auzit eu.
8. Ferice de oamenii tai si de aceste slugi ale tale, care totdeauna iti stau inainte si asculta intelepciunea ta!
9. Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul tau Care a binevoit sa te puna pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea vesnica a Lui catre Israel, te-a pus rege sa faci judecata si dreptate".
10. Si a daruit ea regelui o suta douazeci de talanti de aur si o multime de aromate si de pietre scumpe; niciodata insa nu i s-a adus atat de multe aromate, cate a daruit regina din Saba regelui Solomon.

[vanghelis007]

Articol copiat:
"Exotică şi misterioasă, regina din Saba este cunoscută îndeosebi din relatarea biblică a întâlnirii cu regele Solomon. Este, de asemenea, sărbătorită în lumea islamică drept o regină puternică, sub numele Balkis sau Bilquis, iar în tradiţia etiopiana apare ca Makeda. În analele istoriei antice, probabil că doar Cleopatra a dobândit mai multă faimă ca regină puternică, deşi atât de puţine lucruri se cunosc despre enigmatica regină din Saba, încât arheologii şi istoricii nu sunt nici măcar siguri că ea a existat cu adevărat. Totuşi, descoperiri arheologice recente încep să arunce niţică lumină asupra identităţii uneia dintre cele mai uluitoare figuri din istorie.

Regina din Saba, menţionată în Biblie

Regina din Saba este menţionată în Biblie, în Cartea Regilor, drept „Regina Răsăritului”. Nu sunt oferite alte elemente cu privire la originea acesteia. Textul descrie felul în care regina, aflând despre renumitul Solomon, călătoreşte în fruntea unei caravane cu mirodenii, aur şi pietre preţioase, pentru a-l vizita pe marele rege al Ierusalimului. Potrivit Bibliei, intenţia ei este de a testa renumita înţelepciune a lui Solomon prin întrebări dificile. După ce se întâlneşte cu măreţul rege, ea rămâne uimită de înţelepciunea acestuia şi de grandoarea curţii sale regale, astfel că îi face daruri scumpe. Solomon, în schimb, îi oferă imense comori şi „tot ceea ce îşi doreşte” înainte de a se întoarce în regatul ei. Cam aceasta ar fi, în mare, povestea lui Solomon şi a reginei din Saba.

Coranul are o altă versiune despre regină

Deşi este ultima oară când auzim despre marea regină în Biblie, în vremurile post-biblice au fost create legende evreieşti şi musulmane având la bază relatarea lui Solomon şi a reginei din Saba, adăugându-se elemente noi şi adesea fantastice. Potrivit istoricului evreu Josephus Flavius, care a scris în primul secol d.Hr., aceasta a fost regina Egiptului şi a Etiopiei. Folclorul arab şi Coranul oferă relatări mai degrabă imaginare despre regina din Saba. Potrivit Coranului, Solomon primea ştiri de la o pupăză despre un ţinut bogat condus de o regină ai cărei slujitori venerau soarele. Solomon îi trimite o scrisoare reginei prin intermediul păsării, cerându-i să vină şi să-i aducă omagiu, ameninţând că îi va distruge regatul dacă va refuza. Saba este de acord să îl viziteze şi este convertită de Solomon la adorarea unicului Dumnezeu adevărat.

Unde s-a situat regatul reginei din Saba?

Întrebarea dacă există vreo urmă de adevăr istoric în asemenea legende a uluit cercetătorii vreme de sute de ani. Principala problemă este că se cunosc prea puţine despre regina din Saba. În afara Bibliei, pare să nu existe nicio altă dovadă a existenţei sale, iar scrierile istorice nu fac nicio menţiune cu privire la faimoasa regină. Totuşi, ea a devenit o imagine marcantă în multe culturi, astfel că este greu să-ţi imaginezi că povestea ei este pură fantezie. Arheologii moderni au afirmat că, dacă regina din Saba a existat ca figură istorică, atunci teritoriul străvechi Saba, pe care l-a guvernat, trebuie să fi fost situat fie între regatul Axum din Abisinia (Etiopia de astăzi), fie pe teritoriul Saba (în Yemen). Poate că amândouă, de vreme ce există doar o strâmtoare de 24 km a Mării Roşii între ele. La baza acestei presupuneri stă faptul că, atunci când l-a vizitat pe Solomon, printre daruri i-a dus şi tămâie, care se găseşte doar în aceste două zone şi în Oman, aflat în vecinătate.

În general, se crede că a domnit în jurul anului 950 î.Hr. Dar mai există vreo dovadă că Saba şi Axum ar fi fost bogatele regate conduse de o regină exotică aşa cum e descrisă în Biblie? Există dovada unei pieţe de parfumuri şi tămâie în Orientul Apropiat şi în Egipt, cel puţin din anul 3000 î.Hr. Regatul Saba era o naţiune de comercianţi prosperi, care deţineau controlul asupra rutelor caravanelor care transportau tămâie şi ierburi aromate prin deşert pentru templele mediteraneene şi nu numai. Capitala Sabei era Ma’rib, oraş construit la marginea sudică a Deşertului Arabiei, în delta secată Wadi Adana. În această zonă aridă, sabeenii aveau nevoie de resurse de apă. în consecinţă, începând cu anii 600-750 î.Hr., au construit un baraj pentru a colecta apa de ploaie a musonului care venea periodic în munţii apropiaţi. Au irigat pământul din jurul oraşului şi, astfel, au putut să-l cultive.

Sheba1Pe regina din Saba o chema Bilkis?

În 2002, un regizor de film, fotograf şi arheolog amator din Los Angeles, Nicholas Clapp, a publicat Sheba: Through the Desert in Search of the Legendary Queen. Clapp a sugerat că regina din Saba a fost renumita regină yemenită Bilkis, care guverna regatul Saba, poate cel mai influent şi prosper dintre cele cinci state antice din sudul Arabiei. De asemenea, Clapp a sugerat că Saba, spre deosebire de descrierea biblică, a fost o regină mult mai puternică decât Solomon, pe care îl consideră mai degrabă o căpetenie locală decât un rege măreţ. Potrivit lui Clapp, motivul călătoriei lui Bilkis la Ierusalim, împreună cu suita, a fost să ia parte la o importantă discuţie legată de comerţ. Aceste discuţii s-au centrat în principal pe negocierea unei rute prin ţinuturile controlate de Solomon, pentru a facilita comerţul de mirodenii şi tămâie la mare distanţă. De fapt, ambasada Sabei la Israel (aşa cum este descrisă în Biblie) ar putea fi o amintire distorsionată a uneia dintre cele mai mari misiuni comerciale din lume.

Uriaşul templu ovoid şi regina din Saba

Bilqis este, de asemenea, numele dat unui templu recent descoperit, aflat la aproximativ 15 km de ruinele capitalei Ma’rib. Mahram Bilqis sau Templul Zeului Lunii a fost, potrivit directorului de proiect, arheolog de la Universitatea din Calgary, prof. dr. Bill Glanzman, un loc sacru pentru pelerinii din întreaga Arabie, între 1200 î.Hr. şi 550 d.Hr. Acest uriaş templu ovoid are circumferinţa de 450 m, deşi o mare parte a sitului străvechi zace acum îngropată sub nisipul spulberat de vânt. Descoperirile din sit includ statui din bronz şi alabastru, precum şi o mulţime de oase de animale, indicând faptul că sanctuarul a fost folosit pentru sacrificarea animalelor.

Totuşi, în vechile texte nu se aminteşte de o regină a regatului Saba

De fapt, există dovezi scrise în textele asiriene din secolele al VIII-lea şi al VII-lea î.Hr. că regii Itamru şi Karib-ilu au fost conducătorii regatului Saba. Aceşti regi au fost menţionaţi în legătură cu unele tributuri şi daruri primite din Saba, printre care tămâie şi pietre preţioase, care amintesc de darurile făcute de regina din Saba regelui Solomon. Totuşi, se fac referiri la regi, şi nu la regine. Nu există nicio menţiune clară la regina din Saba în aceste texte. De asemenea, nu există nicio menţiune despre vreo regină din Saba în majoritatea inscripţiilor sabiene care au supravieţuit, inclusiv cele descoperite la templul Mahram Bilqis.

Unii cred că episodul din Biblie a fost imaginar

O altă problemă pe care o pune originea saveană a unei regine biblice din secolul al X-lea este că regatul din Saba nu pare să fi fost pe deplin dezvoltat la acea vreme. În timp ce Solomon a fost, fără îndoială, un conducător istoric influent, despre regina din Saba auzim doar în legătură cu acesta. În consecinţă, relatarea biblică este văzută de unii cercetători drept un episod care nu a avut loc în istorie, scris cu sute de ani după domnia lui Solomon, pentru a sublinia gloria şi înţelepciunea legendară a acestuia.

Solomon şi regina din Saba s-ar fi căsătorit?

Printre creştinii din Etiopia aşezaţi de-a lungul unui ţărm îngust al Mării Roşii dinspre Saba, circulă o legendă (inclusă în istoria epică a regilor, Kebra Negast) conform căreia aceştia ar fi descendenţii lui Menelik I, fiul Sabei şi al lui Solomon, care se află la originea dinastiei regale etiopiene. Potrivit legendei, Menelik a călătorit până la Ierusalim ca să-l vadă pe Solomon, tatăl său, care îmbătrânise. Acesta l-a implorat să rămână şi să devină rege după moartea sa. Dar Menelik a refuzat oferta şi s-a întors acasă noaptea, în secret, luând cu sine cea mai preţioasă relicvă a regatului, Chivotul Legământului. Din câte se pare, Menelik a dus chivotul înapoi în Axum, în nordul Etiopiei, unde a rămas până astăzi, într-o încăpere din curtea Bisericii Stăpânei Noastre Maria din Zion.

Sheba3O legendă care spune că regina din Saba ar fi domnit 40 de ani

În Kebra Negast, Makeda (cum este cunoscută regina din Saba) s-a născut în 1020 î.Hr. în Ophir, un port menţionat în Biblie şi considerat a fi situat undeva prin Yemen. Makeda a fost educată în Etiopia şi, când tatăl ei a murit, în 1005 î.Hr., ea a devenit regină la vârsta de 15 ani, guvernând vreme de 40 de ani, deşi alte relatări susţin că a guvernat
doar şase ani.

Posibilul mormânt al reginei din Saba se află în Nigeria?

În mai 1999, o echipă de arheologi nigerieni şi britanici a descoperit o serie de metereze masive în pădurile din Nigeria, pe care le consideră a fi dovezi ale centrului unuia dintre cele mai renumite regate din Africa şi posibilul mormânt al reginei din Saba. Monumentul de la Eredo este cel mai mare din Africa şi constă într-un şanţ împrejmuitor şi metereze înalte de 15 m, care se întind pe nu mai puţin de 160 km. Oamenii locului spun că Bilikisu Sungbo, un alt nume al reginei din Saba, ar fi săpat vastele graniţe ale regatului Eredo şi că pelerinii vin anual la ceea ce se crede a fi mormântul acesteia. Deşi zona are o istorie îndelungată de comerţ cu aur şi fildeş, care ar face legătura cu activităţile comerciale ale Sabei, nu există nicio dovadă arheologică directă sau textuală care să lege Saba de Axum. În ciuda legendelor locale, monumentul pare să fi fost ridicat la cel puţin 1.000 de ani după presupusa domnie a reginei în secolul al X-lea î.Hr.