19 Februarie 2018, 00:16:30 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 37 38 [39] 40 41 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 407024 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #380 : 28 Ianuarie 2014, 11:14:13 »
Răspunde folosind un citatCitat

Pana la urma, care era scopul venirii argonautilor in Colchida? Sa ia lana de aur. Iar lana de aur a stat la baza unor interepretari  -sa zicem- fara capat, - care nu au dus la vreun rezultat concludent. Imi aduc aminte ca inainte de a muri, Iosif a cerut apropiatilor sai sa ii ia osemintele din Egipt si sa i le repatrieze.Iata ce le spune Aiete argonautilor:
"Ah, cum nu pieriti  degraba miseilor din ochii mei!
Plecati de pe pamantul acesta voi urzitori de siretlicuri,
Cat inca n-ati vazut niciunul funesta blana a lui Frixos!
Hellada iute-ati parasit-o nu pentru lana cea de aur
Ci ati venit  aici sa-mi smulgeti si sceptrul si regescul rang."
Ar trebui cineva sa explice ce a vrut sa zica regele folosind termenii " funesta blana". In al doilea rand din spusele regelui, acesta nu acorda aceeasi valoare blanii de aur, cat regatului sau si rangului pe care il avea el in calitate de rege al regatului. Pentru Eete, blana lui Frixos, era o valoare egala cu zero. De aici si intrebarea care ne staruie in minte, si anume, ce era de fapt aceasta blana misterioasa pe care grecii impreuna cu Iason o revendicau de la regele Colchidei.
Ne amintim ca mortii de sex masculin din Colchida, erau infasurati intr-o piele si dupa aceea erau atarnati de crengile unui arbore din cimitirul sacru. Bun. Dupa ce au trecut prin " Culcusul berbecesc" ( nume care seamana cu " stana de oi" ),
" Vitejii ascultand de Argos,    (...) au pornit poe-o cararuie si au sosit in codrul sfant,
Sprea cauta stejarul falnic , in care lana cea de aur,
Intinsa stand, parea asemenea cu norul ce se rumeneste
Scaldat de-nvapaiate raze cand soarele rasare-n zori."
Sentimentul pe care-l am, este ca raspunsul pe care ne pregatim sa il dam, seamana cu raspunsul anticipat de Ion Talos, vorbind de ciobanul din balada "Miorita".
Colchidienii aveau obiceiul sa isi ingroape defunctii in copaci. Lana de aur pusa intr-un stejar, indica in fapt pielea in care a fost infasurat Frixos dupa moarte. Stejarul este pomul lui Zeus. Ingroparea lui Frixos indica doua aspecte: Ca Frixos, sau cel " ingropat" acolo este un slujitor al lui Zeus, si a fost astfel pus sub oblanduirea acestuia. De aici si a doua consecinta, si anume ca Frixos era grec. Si o alta interpretare a semnelor ne duce cu gandul ca acelasi Frixos, era pastor, el era Stapanul despre care vorbeste Brenda de atatea ori in studiul sau despre Miorita, in vreme ce noi, in Miorita, desigur, in anumite variante, avem de-a face cu balada Miorita si personajele care ne sunt atat de familiare: Ciobanul cel mititel,  mioara nazdravana,  rugamintea ciobanasului de a nu se pune pamant pe el ci sa fie ingropat in copac dupa obiceiurile din Colchida.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #381 : 02 Februarie 2014, 12:37:16 »
Răspunde folosind un citatCitat

Urmeaza un pasaj in care lucrurile sunt spuse altfel decat ar fi normal. Este vorba despre razboiul cu sarmatii. Iata ce spune batranul rege Aietes:
"Trimit  in pajistea lui Ares la pasunat doi tauri mari
Ce  au picioare de arama si varsa  foc pe guri cand saufla
Ii pun la jug  si-i man din urma spre aspra telin-a lui Ares
De patru iugare si-ndata ce plugul a arat-o toata
Eu nu sadesc defel  in brazda  nici o samanta de-a Demetrei
Ci dintii unui had balaur  ii seman ca din ei sa creasca
Osti de voinici cu arma-n mana. Impresurat de pretutindeni
Cu sulita-i strapung ii sfartec culcandu-i chiar acolo-n brazda.
Injug juncanii dimineata  si catre ceasul inserarii
Am terminat si secerisul..."
Aici vorbeste direct de conflictul dintre regele Aietes si Sarmati. Interesant este insa ca regele accepta Ca Iason sa-i fie aliat si sa se lupte la randul sau cu sarmatii in aceleasi conditii. Piatra pe care insa Iason o va arunca in mijlocul sarmatilor, pentru care acestia incep sa se bata este cetataea  Aia. Exact aceeasi cetate pentru care folclorul va da nastere altor balade eroice. In aceeasi grupa de legende de factura mitologica este si mitul lui Io. Dar eu vreau sa spun altceva.
« Ultima modificare: 02 Februarie 2014, 19:45:48 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #382 : 02 Februarie 2014, 19:29:24 »
Răspunde folosind un citatCitat

Ceea ce va face regele Aietes cu sarmatii,  ii va cere si lui Iason sa realizeze, fie ca o incercare a fortei, fie ca o alianta impotriva unui dusman insistent. Iason insa va fi ajutat de Medeea-ramane totusi un mister cine sunt cei doi tauri care trebuiesc pusi la jug,-desi mitologia aminteste de Io,- care este o varianta Greaca, la fel ca si mitul lui Iason, la fel ca si povestile mitologice ale eroismului lui Hercule / Heracles, la fel ca balada lui Iovan Iorgovan sau cele ale insuratorii lui Gruia cu Fata salbatica. Interesant este ca in balada, fata sta pe o piatra si vine sarpele sarmat si o incolaceste. In mitul lui Iason, eroul arunca o piatra in mijlocul luptatorilor si acestia se bat intre ei- probabil pentru cucerirea cetatii Aiae.Modul cum apar ostenii pe campul lui Ares, prin insamantarea coltilor unui balaur, -redat aici de doua ori- mai apare de alte doua ori in mitologie.
« Ultima modificare: 02 Februarie 2014, 19:46:46 de către vanghelis007 » Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #383 : 19 Martie 2014, 09:51:36 »
Răspunde folosind un citatCitat

Gratie amabilitatii unei colege si fondatoare a site-ului de literatura Negru pe Alb, doamna Elena,  am avut privilegiul sa primesc o carte de basme scrisa ( culeasa) de scriitorul englez Andrew Lang "Comoara fermecata cu povesti" / o colectie de basme clasice. Traducere din limba engleza de Toma Ritner, editura Corint Junior, Bucuresti, 2013.Primul basm cu care incepe aceasta carte, se numeste "Inelul de arama."
Basmul mi s-a parut extrem de interesant deoarece el are legatura cu expeditia lui Iason facuta in Colchida, cu scopul cautarii si gasirii lanei de aur.
Vreau sa va spun ca exista un Dumnezeu al cartilor care de multe ori face miracole. Miracolul in acest caz este ca am primit aceasta carte de basme si ca in mod paradoxal, primul basm cu care incepe cartea este tocmai acesta care vorbeste despre calatoria in Colchida, subiect care ne intereseaza in momentul de fata. Vin si speculez un pic ideea, basmul este la un moment dat un apocrif( o varianta populara) a Argonauticelor lui Apollonios din Rhodos.In clipa de fata, - conform obiceiului, analiza textului o fac aici, in direct, de unde si o serie de neajunsuri, fiindca nu reusesc pentru moment sa imi dau seama de semnificatiile simbolurilor, aceasta revelatie urmand sa apara dupa citirea repetata a textului apocrif-exista un motiv care iese cel mai mult in evidenta. Sa-l numim in mod provizoriu, Motivul Intineririi. Iata continutul lui:( pg.12 ):
"Acolo vei cere sa iti aduca atatea lemne cat poate sa care trei asini si un cazan mare  dupa care te vei inchide intr-o incapere cu sultanul. Cand cazanul va incepe sa fiarba,il vei arunca pe sultan inauntru si-l vei lasa acolo pana cand carnea i se va desprinde cu totul de pe oase.Vei scoate dupa aceea oasele, le vei orandui la locul potrivit din trup, si vei arunca peste ele cenusa din cele trei traiste.Sultanul va invia si va fi iarasi  ca la douazeci de ani."
Cea care il invata pe tanar ce sa faca, este o cersetoare, care ascunde sub zdrentele ei, o vrajitoare cumplita, Medeia, din Colchida.Ne dam seama de acest lucru daca deschidem Dictionarul de Mitologie Generala a d-lui Kernback unde se vorbeste de Medeia:
"Medeia, le invata pe fiicele lui Pelias  sa-si taie tatal si sa-i fiarba intr-un cazan bucatile trupului amestecate cu buruieni, sub pretextul intineririi..."
Existenta aceluiasi motiv, in basm si in mitologia greaca, m-a determinat sa fac afirmatia de mai inainte, ca basmul este un apocrif care surprinde  unul sau mai multe episoade din aventurile lui Iason in timpul cautarii lanei de aur in Colchida.Mai exista un aspect care trebuie luat in discutie, deoarece el apare sub alte forme, intr-o serie de basme populare romanesti si universale.Este vorba de acest proces insolit de intinerire a unei persoane bolnave sau defuncte. Indraznesc sa spun ca acelasi tip de procedeu, dar sub alte forme simbolice se regaseste si in religia crestina, sugerand arhaicitatea ritualului.Procedeul, va da nastere la o serie de intrebari interesante:
-Avem in fata noastra un ritual de antropofagie,  sau menit sa substituie carnea defunctului cu cenusa, ( tarana) care se presara dupa scoaterea oaselor, si reconstruirea scheletului initial?
-Este vorba de un act de magie, in care corpul se fierbe cu buruieni, buruienile transferand vitalitatea lor trupului care trebuie sa renasca la randul sau verde, adica tanar?
Cred ca adunarea unui material folcloric in aceasta directie, legat de cultul mortilor, ar duce la unele descoperiri interesante.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #384 : 02 Mai 2014, 09:00:13 »
Răspunde folosind un citatCitat

Revenim un pic asupra evenimentelor mitologice. Iason era fiul regelui Aison din Iolkos.Iason a fost trimis in copilarie de tatal sau pe m\untele Pelion unde a fost crescut si instruit de centaurul Hiron.Intre timp, tronul patern este uzurpat de fratele lui Aison-Pelias. Ajuns la maturitate, Iason incaltat cu o singura sanda (?!) vine la Pelias si ii cere tronul.Pelias ii promite restituirea tronului, cu o conditie: Iason sa aduca din Colchida, lana de aur. Ceea ce ne socheaza, chiar la nivel de mitologie, sunt trei elemente care suna destul de straniu in contextul naratiunii mitologice. 1) Trimiterea lui Iason  in copilarie, pe muntele Pelion pentru a fi educat de catre Hiron. 2) Sosirea lui Iason la uzurpator, incaltat cu o singura sanda. 3) Cererea tronului lui Pelias, cerere conditionata de aducerea lanei de aur, scopul real al acestei aduceri, fiind de a scapa de Iason, intr-un mod prin care sa nu fie acuzat de crima asupra propriului sau nepot. Se intampla ca povestitorii mitului, ne servesc o anumita varianta mitologica, pe care noi o acceptam in totalitate, fara a avea dubii asupra ei. Pornind de la o anumita realitate, pe care noi nu o cunoastem, cel care scrie mitul, va modifica insa continutul realitatii istorice potrivit intereselor sale, sau potrivit gustului publicului care asculta mitul sau il citeste. Spun acest lucru, deoarece la Andrew Lang ( Comoara  fermecata cu povesti /O colectie de basme clasice - Selectie si adaptare de Andrew Lang ) in povestea "Inelul de arama, lucrurile se petrec putin altfel. Varianta lansata de poveste se refera la aducerea de catre un rege, la palat, a unui slujitor care se pricepoe la gradinarie. Scopul regelui era ca acest gradinar sa ii inconjoare palatul si sa-i umple curtile, cu tot felul de plante, flori si arbori, placuti la vedere si care sa raspandeasca in jurul lor, umbra si un parfum placut mirositor.Acest gradinar care este descoperit in cele din urma, este adus impreuna cu familia sa la palat. Gradinarul avea un baiat si regele avea o fata sau mai multe. Fata se indragosteste de baiatul gradinarului, in ciuda intentiilor regelui de a o marita cu fiul marelui sfatnic.Incurcat de aceasta situatie, regele este sfatuit sa ii trimita pe cei doi pretendenti la mana fiicei lui in tari straine, iar cel care se va intoarce primul din aceasta calatorie, va primi mana printesei. Ma intorc la a doua intrebare care mi-am pus-o la inceputul acestui comentariu: De ce Iason era incaltat numai cu o sanda? Sa fie acest semn o aluzie la statutul sau social, si anume ca nu era de obarsie nobiliara pura?( sa nu uitam ca nu purta decat o singura sanda in picior, spre deosebire de tarani, care probabil ca umblau in acele vremuri in picioarele goale. Sau, mitologia aminteste de existenta unor urme de picioare mari, conservate in anumite locuri pe pamant, urme care au devenit emblema eroi;lor fictionali de mai tarziu?
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #385 : 02 Mai 2014, 09:04:34 »
Răspunde folosind un citatCitat

Adaug acest articol pe care l-am gasit intamplator pe Google:
Am găsit pe YouTube două videoclipuri interesante, pe care le puteţi vedea la finalul articolului. În esenţă, este vorba de “urma de picior a lui Dumnezeu”, localizată în Africa de Sud, în estul regiunii Transvaal. Doi cercetători şi exploratori de artefacte, Michael Tellinger şi Klaus Dona, au vizitat acel loc şi au ajuns la concluzia că acesta ar putea fi un pas de gigant. Urma are o lungime de 1,2 metri, ceea ce înseamnă că persoana care ar fi făcut-o avea între 7 şi 7,5 metri înălţime. Această înălţime ar fi comparabilă cu oasele gigante care au fost descoperite în anul 1964 într-o vale din sudul Ecuadorului.

Tellinger crede că posibilitatea ca această piatră să fie erodată în mod natural este extrem de improbabilă şi, pentru aceasta, îl citează pe matematicianul Pieter Wagener de la Universitatea din Port Elisabeth care spune că “Există o mai mare posibilitate ca această formă să fi fost creată de către omuleţii verzi veniţi din spaţiul cosmic, cu ajutorul limbilor lor, decât ca ea să se fi format prin eroziune naturală.”

Cercetătorii cred că piatra a ajuns în poziţie verticală, datorită tectonicii platoului care a împins-o în sus. O asemenea piatră se crede că se formează atunci când magma răceşte crusta Pământului; forma pietrei, în jurul căreia par a fi urme de degete, sugerează faptul că un picior de gigant ar fi putut tras materialul asemenea unui noroi moale.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #386 : 04 Mai 2014, 16:52:43 »
Răspunde folosind un citatCitat

Cred-exprim o opinie personala- ca modul cum sunt abordate urmele arheologice, este un pic gresit. Este posibil ca aceste urme sa fi fost lasate chgiar de la inceput pe un teren moale, iar ele sau ea, -in cazul acelei talpi gigantice,- sa se fi pietrificat cu timpul, asemenea resturilor organice  lasate de catre dinozauri sau alte animale preistorice.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #387 : 23 Mai 2014, 19:38:11 »
Răspunde folosind un citatCitat

Intr-o carte care se numeste "Sus la masa Raiului", o culegere  de colinde din fonoteca de aur," publicata de editura Casa Radio, pe la 2006, am gasit doua tipuri de colinde foarte interesante, am gasit sub forma aceasta de colinda, doua legende. Una face parte din  ciclul Solomonian, iar cealalta din ciclul lui Hercule. Din primul tip, ( cel Solomonian) sunt colindele:
"Cest tanar voinicu, junel" si  "Cest tanar voinicu", cateva pagini mai departe.
In aceste colinde, se vorbeste de un tanar care isi construieste niste case frumoase si luminoase. In mod straniu, in curtea tanarului creste trestie, care va fi pascuta intr-una din variante de un cerb. Pentru a intelege mai in detaliu despre ce este vorba, trebuie citita  balada "Broasca roasca"Citind colinda sau ascultand-o, ea si-a pierdut foarte mult din detaliile care au aparut in balada sau din sursa informala a Vechiului Testament. Stranietatea trestiei despre care  se vorbeste aici, cred ca se refera la  faptul ca Junele ( de fapt Solomon) si-a luat de sotie o fiica a lui Faraon in tara careia, papura si stuful sunt elemente definitorii.
Legendele din ciclul lui Hercule, sunt in carte tot in  numar de doua.Una din legende ( colinda) poarta numele de "Colinda vanatorului, avand ca subtitlu, "Pleaca june-ntru vanatu." A doua varianta, este putin mai ampla si poseda un nume asemanator:
"Pleaca june-ntr-on vanatu"
Toate colindele sunt culese din zona Hunedoarei.Mesajul criptic pe care cele doua tipuri de legende colind le transmit, se refera la construirea caselor si a templului de catre Solomon, iar in a doua situatie, este vorba de legenda mitologica confiscata de greci si adoptata in mitologia lor, a uneia dintre muncile lui Hercule, in care acesta se lupota cu leul si il invinge.Este posibil ca aceasta legenda-colind sa fie extrem de veche si sa aiba un corespondent in evenimentele istorice petrecute pe plaiurile romanesti, unde se consemneaza tot la nivel legendar, conflictul dintre Marele Darius, Regele Regilor ( asemanat cu leul, deoarece in acel spatiu al Persiei, istoria consemna prezenta acestor animale ) si agatarsi.Ceea ce am scris aici, reprezinta o propunere de interpretare. Interesant este faptul ca spatiul unde se duce batalia cu Leul este cel al raului Cerna.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #388 : 24 Mai 2014, 08:47:22 »
Răspunde folosind un citatCitat

Problema interpretarii unui produs folcloric, indiferent sub forma care se prezinta, este foarte dificila si naste in permanenta suspiciuni. Fiecare exeget, abordand dintr-o anumita directie mitul, va ajunge la un rezultat pe care il va decreta ca fiind absolut.S-ar putea ca unele rezultate sa fie cu adevarat reale, dar interpretarea ar trebui sa tina cont si de unele particularitati ale textului.Partea rea a analizei este ca nu noi stabilim realitatea si limitele ei, aceasta realitate existand deja, scopul cercetarii fiind acela de a o descoperi. Problema se complica atunci cand vorbim despre interpretarea unui text folcloric, netinand cont de variantele care exista. Produsul este insa unul viu, din moment ce fiecare creator, plecand de la un model arhetipal, de factura istorica sau pseudoistorica, ori de la un model  sau motiv mai vechi, isi va lasa amprenta asupra lui in timpul reelaborarii. Sunt peste o mie de variante ale baladei Miorita, spre exemplu. La acestea se adauga si variantele de colind si alte forme sub care vom regasi motivul acestui tip de produs pastoresc.Fiecare balada sau colind, are particularitatile sale. Nu putem sa dam o interpretare dupoa un singur produs si apoi sa generalizam interpretarea noastra, aplicand-o tuturor celorlalte peste o mie de variante, sau colindelor cunoscute. Aplicand acelasi model interpretativ, nu vom putea raspunde acelor particularitati textuale, care devin la un moment dat fara sens, care ies din tiparul interpretarii noastre generalizate.In afara de acest aspect, se intampla ca pentru acelasi motiv folcloric sa existe mai multe interpretari.Citim in colindul: " Pe muntii cei mari":
"Pe muntii cei mari,
Sunt trei pacurari"
Prima interpretare si cea mai simpla este aceea ca avem de-a face cu trei ciobani care pastoresc oile in munti.A doua interpretare, ar fi sa neglijam termenul general de "muntii cei mari"si sa ii reducem la trei, adica la numarul de ciobani existenti.Ar fi existat astfel in vechime trei munti  unde s-au constituit trei nuclee pastorale.
Problema nu este chiar asa simplista cum pare, deoarece numarul trei, este sacru si ne duce cu gandul la Sfanta Treime, reprezentandu-l in fapt sub forma de simbol, pe Dumnezeu.Ceea ce aici suna destul de obscur, in variantele baladesti citim:
"Pe-un picior de plai
Pe-o gura de rai
Iata vin in cale
Se cobor la vale
Trei turme de oi
Cu trei ciobanei."
"Piciorul de plai" este metafora sub care se ascunde imaginea unui munte. "Pe-o gura de rai"-dintr-o data, ni se spune ca este vorba de Rai. Ori Raiul este asociat acelui spatiu idilic in care traieste Dumnezeu.Potrivit parerii mele, apropierea dintre Muntele Raiului si Dumnezeu, nu este intamplatoare, de aici derivand si imaginea ascunsa a lui Dumnezeu sub forma sfintei Treimi ( Cei trei ciobanei ) care coboara Muntele lui Dumnezeu, fie Horeb, fie muntele Ghetsimani.Poate ca unii dintre Dvs. nu agreati aceasta idee. Sa ne amintim ca exista un joc de cuvinte destul de vechi intre Pastor-conducatorul spiritual al unei comunitati religioase, si Pastor( cu caciulita corespunzatoare pe "a" ) conducatorul unei turme. Identitatea dintre cei doi termeni este atat de mare, incat insusi Iisus ( Dar si Dumnezeul Vechiului Testament) sunt vazuti in dubla ipostaza de conducatori spirituali dar si de conducatori de turma.Chiar povestea magilor, care au citit in stele, face referire la acest lucru.Unele colinde vorbesc chiar de Dumnezeu considerat pastor de oi. In mod sigur in afara de interpretarile profane si cea sacra, mai exista si alte interpretari care apartin exegezei.Fiecare cercetator incearca prin ipotezele sau teoriile sale de lucru sa impuna ca real un anumit motiv, considerandu-le pe celelalte ca fiind inconsistente. ( aducand argumentele lor personale in acest sens, desfiintand orice altceva care contravine flagrant conceptiilor, filozofiei lor.)
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #389 : 24 Mai 2014, 17:33:35 »
Răspunde folosind un citatCitat

De ce coboara cei trei ciobanasi cu oile la vale? Cel mai simpatic raspuns se leaga de apropierea iernii, lucru perfect adevarat, daca vom intelege colindul si balada la modul profan, din perspectiva pastoreasca. Asa este. Dar in cartile de colinde, exista motivul coborarii lui Dumnezeu din cer sau de pe muntele lui Dumnezeu Horeb, de doua ori, sau in doua imprejurari diferite.  Astfel in "Colinde din Transilvania", vol.IV. , Barda, Editura Cuget Romanesc 2011, putem citi ( pg.86) :
"Mare neaoa o picat
Domnului si-a nost Domn
Pa aiesta darab de sat
Toate oile-o zbierat
Dumnezeu le-a auzit
Jos la ele  o coborat
( Se cobor la vale
Trei turme de oi
Cu trei ciobanei, -citat din memorie )
Pe o scara tot de ceara
Sa culeaga flori de vara
Din strutul coconilor
Basaiocul mosilor
Minta creata a babelor"
( informator: Finta Flore 53 de ani, localitatea culegerii: Cluj Napoca, data culegerii, 2. XI. 2006)
Scara de ceara este Muntele Horeb.Daca prima imagine care apare in varianta clasica a lui Alecsandri Muntele Raiului, sau Muntele lui Dumnezeu, - Horeb este vazut ca " Un picior de plai", in aceasta colinda ca si in altele, pierzandu-se pe undeva simbolismul pastoral, locul muntelui sfant este luat de scara de ceara, pe care Dumnezeu coboara pe Pamant si urca in ceruri. In acest colind care-l are ca figura centrala pe Dumnezeul Vechiului Testament,se face referire la "mosi", cand se aminteste de " busuiocul mosilor". Stiti de ce se aminteste de acest lucru? In primul rand "Busuiocul" este o planta a norocului dar si a dragostei. In felul care este scris cuvantul urmator, "mosi" suntem tentati sa vedem niste oameni batrani., niste intelepti, niste patriarhi. Dar vazut ca o radacina, cuvantul mos, da nastere cuvantului "moasa", echivalentul femeii care vegheaza la nastere. Si tot aceeasi radacina, da nastere si termenului de " Moshe", insemnand "Fiul" sau "nascutul", "copilul."In Egiptul Antic, au existat o serie de faraoni care erau fii cuiva la un moment dat: Moses, Ahmosis, Tutmes sau Tutmozis, s.a.m.d. In religia ebraica, liderul copiilor lui Israel se numea Moise. Dar cu toate ca Moise este prezentat ca o persoana fizica, Moise se duce pe Muntele lui Dumnezeu Horeb, sta de vorba cu Dumnezeu, si coboara de pe Munte, devenind la un moment dat, o entitate care reprezinta el insusi Divinul. Unul dintre motivele care ne face sa afirmam acest lucru, este faptul ca fata lui Moise iradia lumina, ceea ce il determina sa isi acopere fata. Despre aceasta schimbare la fata, vom citi in Evanghelii, legat de  Iisus, cand acesta urca pe Muntele Ghetsimani. Chiar daca unii dintre Dvs. nu vor fi de acord, sa ne amintim ca fenomenul a fost vazut si de Moise cand a fost atras de  acel maracine care ardea si totusi flacarile nu il mistuiau.Mai mult decat atat, acest tip de iradiere, a fost observat de nenumarate ori in universul nostru profan, atunci cand s-a vorbit de flacarile care joaca pe comori.
Spuneam ca a doua coborare este legata de muntele Ghetsimani si de coborarea lui Iisus, pentru a fi prins de catre jidovi si condamnat:
"Coborat-o, coboratu
Flori dalbe de mar
Si Iisus pe-acest pamantu
P-o scara dalba de ceara
Jos la pamant s-aplecara
Jidovii de El o dat
Si L-o dus la Tiligrad"
incheiat citatul.
Memorat
Pagini: 1 ... 37 38 [39] 40 41 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: