23 Mai 2018, 00:34:11 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 43 44 [45] 46 47 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 420926 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #440 : 13 August 2015, 20:44:54 »
Răspunde folosind un citatCitat

In "Mama zidita de vie" cred ca exista doua basme care se prelungesc unul cu celalalt. Primul motiv este acela al primei fiinte care iese in calea tatalui. Exista o varianta biblica, in care un rege ii promite  lui Dumnezeu un astfel de sacrificiu, in schimbul unei victorii. Anterior, mai exista un motiv acela al suicidului din diferite motive, o intamplare similara fiind Nou Testamentara, sau legata de mitologia Noului Testament. Iuda avand remuscari se sinucide spanzurandu-se de ramurile unui copac care de atunci se va usca si va ramane astfel in vecii vecilor. Al doilea miotiv este acela al fetei care este salvata de Maica Domnului, dusa in Rai, unde ni se transmite diferite variante de timp relativ pentru cel care traieste acolo fata de realitatea de pe pamant. Inliocuirea copiilor de catre Maica Domnului pentru neascultarea fetei,imi aminteste totusi de Latona, mama celor doi copii divini care la nastere, in alte povesti sunt schimbati cu niste caini. Asta apropo de numele lui Apollo, care era suprabnumit si Lykios, adica lupul. Aceasta denumire va  determina aparitia acelei credinte nordice, ca soarele si luna sunt urmariti periodic de catre lupi sau varcolaci fenomen ce explica aparitia eclipselor de luna si de soare.De fapt tot ce  se intampla mamei, Latona, reprezinta supliciile morale sau fizice la care este supusa aceasta divinitate, datorita Herei, prin intermediul zeitei Pamant. Interesanta mi se pare si conexiunea biblica dintre mitul grecesc al Latonei, mama lui Apollo si zeitei Artemis / Diana, care din perspectiva biblica vorbeste de chinurile suferite de Maica Domnului pana la nastere, chinuri care se sfarsesc la casele lui Craciun, desi taierea mainilor craciunesei, inlocuite apoi cu maini de aur, este o povestire mitologica mai veche, legata de o intamplare povestita in Istoriile lui Herodot.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #441 : 14 August 2015, 10:16:52 »
Răspunde folosind un citatCitat

Fata de imparat pazitoare de gaste

Basmul are o foarte mare putere de seductie, poate datorita si timpului care il acopera cu o aura misterioasa. Cu toate acestea arhetipul cu valoare istorica sta undeva intr-un colt, in umbra si daca privesti cu atentie poti sa il descoperi mai devreme sau mai tarziu. Acest arhetip arhetip il numesc chiar acum, pentru ca el apare in Istoriile lui Herodot. Este vorba despre o poveste incestuasa dintre un faraon si fiica sa. In urma casatoriei dintre acesta si fata, ea ramane gravida si la nastere moare. Va fi pusa intr-un sicriu de lemn care are forma de vaca, aceasta reprezentand simbolic pe zeita cerului Hathor. Drept pedeapsa ca slujitoarele palatului au sprijinit actul incestual al faraonului, acestora li s-au taiat mainile. De fapt slujitoarele erau niste statui de lemn care o insoteau ope printesa in lumea vesnica si cu trecerea timpului bratele acestora s-au deteriorat, au putrezit si s-au rupt.Istioria egipteana v-a ajunge  intr-o insula greceasca unde rege era Minos, iar sotia sa ii va fi infidela culcandu-se cu un taur. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, Dedal sau un alt tamplar al acelor vremi zbuciumate a facut o vacuta de lemn care a opermis in felul acesta acel fel de relatii nefiresti din care s-a nascut Minotaurul.Totusi ascunderea femeii in vaca de lemn, simbolizeaza moartea. Incestul pluteste ca idee in jurul acestei morti dar potrivit lui Herodot intamplarea este anterioara , transformandu-se intr-un lucru monstruos in viziunea moralei grecesti. Umbra acelor intamplari pluteste si in acest basm, dar lucrurile povestite sunt asa de pierdute in simbol incat nimeni nu mai pricepe nici o boaba.Haside sa citim putin din acest basm repovestit de fratii Schott:
"Fata frumoasa a unui imparat se facu mare si mama ei vitrega ii zise atunci imparatului:
-Fata noastra a crescut, s-o maritam."
Ce inseamna asta? Ca fata a ajuns la varsta pubertatii, ca era capabila sa traiasca alaturi de un sot si bine inteles sa faca copii. Din perspectiva mamei vitrege ea putea deveni o amenintare, o rivala,pentru ca pe vremea faraonilor, cunoastem cel putin doi faraoni care au facut un lucru neasteptat.  Au consumat casatoria la nivel de familie desi morala greaca si a altor popoare se opunea acestui lucru. Dau aici doua exemple cunoscute desi numarul ar putea fi mai mare :
 cel din Istoriile lui Herodot si Cleopatra, care s-a casatorit cu fratele ei, ceea ce nu a oprit-o sa aiba amanti justificati de interesele politice din tabara romana.
Citit in continuare textul nu ne spune aproape nimic. Vazut din perspectiva incestului, povestitorul face niste afirmatii surprinzatoare care merita sa staruim asupra lor:
"Imparatul insa care isi iubea mult fata / SI NU SE DESPARTEA BUCUROS DE EA / NU SE INVOI."
Este paradoxal sa te impotrivesti vietii, destinului in general, daca nu cumva exista anumite scopuri pe care nu le stim sau nu le intelegem.
Se pare ca si fata era de acord cu imoparatul:
"cu atat mai mult cu cat nici printesa n-avea chef de asa ceva."
Cand doua lucruri coincid in viata se spune ca este o coincidenta. Dar aceasta coincidenta poate sa fie numita si complicitate
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #442 : 14 August 2015, 13:03:39 »
Răspunde folosind un citatCitat

Pleaca imparatul la razboi si ramane fata pe mana masterii. Aceasta o inchide, o tine flamanda si dupa aceea ii da apa si paine, dar in ulcior ii pune un sarpe. Infometata si insetata, fata bea cu lacomie apa din ulcior cu sarpe cu tot si mananca opainea. Pe masura ce trece timopul sarpele a inceput sa creasca si ea a inceput sa se ingroase. Haideti sa citim simbolismul. Sarpele are un dublu simbol: Cel al mortii si cel al dragostei. Ultima imagine legata de erotism transforma sarpele in organul sexual barbatesc.Sarpele care creste in burta ei este starea de graviditate care poate fi recunoscuta cu usurinta si de cititorul profan. Vine imparatul de la razboi si mastera arata cu degetul spre fata. Tatal nu o pedepseste in schimb o alunga de acasa si pune sa i se confectioneze un numar de haine, ultima imbracaminte fiind din lemn. Singurul eveniment in care unul dintre cei dragi poate fi alungat din cadrul familiei, este moartea. Sufletul pleaca in calatoria sa catre o lume necunioscuta si trupul face acelasi lucru. Aceasta plecare este pusa pe seama unei suparari ori defunctul este cel care provoaca supararea celor din cadrul familiei. Inainte insa se proceda invers.Defunctul ramanea stapanul casei si cei care paraseau locuinta erau cei in viata, rudele directe, aopropiate sau strainii care vroiau sa locuiasca in casa mortului. Pe acest principiu, se fac filmele legate de paranormal mai ales cele legate de fenomenul poltergeist. Intr-un astfel de film, casa este construita peste un cimitir indian. In alte variante violente, in casa respectiva s-a produs o crima sau un lant de crime cutremuratoare.Indiferent de ce se intampla, casa apartine mortii. In basm se intampla ca fata gonita,sa ajunga la un alt imparat, iar aici este batjocorita de servitori. Tanarul imparat fiindu-i mila de ea o pune opazitoare opeste gaste si ii da O CAMARUTA RETRASA NUMAI PENTRU EA. Nu mai explic. Subliniez numai si adevarul cred ca se gaseste deja in fata cititorului. Din cauza caldurii, intr-o zi fata ajunge la o apa si in vreme ce gastele zburdau prin apa vesele si macaiau de mama focului, fata incepe sa scoata una cate una vesmintele de pe ea si sa se scalde.A fost vazuta de cativa seceratori cum isi scotea cele douasprezece rochii stralucitoare, lucru de care acestia se minunara foarte tare. Problema este alta. De ce printesa a scos de pe ea douasprezece rochii si de acestea erau stralucitoare. Pentru ca rochiile sunt cele douasprezece zodii. Sunt cele douasprezece luni ale anului. Este exact numarul de ucenici ai lui Isus. In ce priveste stralucirea lor aceasta se leaga de cer si de constelatiile cerului.Este locul mirific unde intunericul noptii se imbratiseaza cu lumina stelelor. Aceste afirmatii o situeaza pe printesa noastra printre divinitatile ceresti.La fel ca in casatoria lui Iosif cu printesa Asenet, la fel ca nunta dintre pastorul din Miorita cu mandra mireasa a lumii craiasa.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #443 : 15 August 2015, 20:24:22 »
Răspunde folosind un citatCitat

Legat de zeita Hathor la care am facut aluzie mai inainte, citim urmatoarele:
"Hathor este fiica lui Nut și Ra. De cele mai multe ori, este prezentată și ca soție a lui Ra. În mitologia egipteană, era considerată zeița dragostei, a familiilor și a recoltelor. Uneori aceasta era asociată cu Sekmet, zeița răzbunării, întruchipată ca fiind o femeie cu cap de leu.
Hator
Uneori, Hathor este identificată cu zeița cerului, a soarelui, a lunii, a fertilității și a agriculturii. Hathor era zeița bucuriei, maternității și iubirii. Era considerată a fi protectoarea femeilor însărcinate. Dar Hathor a fost prin excelență, patroana tuturor femeilor, indiferent de statutul lor. Ca zeiță a fertilității, era asociată și pusă în legătură cu revărsările Nilului. Mai târziu, când cultul osirian a câștigat mai multă popularitate și mai mulți adepți, rolul său s-a schimbat. Conform noului statut, Hathor primea decedații în lumea de jos, oferind sufletelor apă și hrană. În perioada târzie, femeile decedate erau identificate cu Hathor, așa cum bărbații decedați erau identificați cu Osiris.
Ca mod de reprezentare, la început, Hathor era adorată în forma unei bovine. Mai târziu, este reprezentată ca o femeie cu cap de vacă și în final cu un cap uman, deși uneori este reprezentată cu urechi și coarne similare cu cele ale bovinelor. Reprezentarea cea mai întâlnită este aceea în care Hathor are două coarne cu discul lunar în mijloc.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #444 : 15 August 2015, 21:11:57 »
Răspunde folosind un citatCitat

Oglinda fermecata

O poveste foarte interesanta, clasica pana in maduva oaselor, dar neexplicata corespunzator este cea al carei titlu l-am mentionat mai sus. Povestea are un motiv extrem de interesant, acela al  invidiei dintre doua femei. Una in plina maturitate, cealalta la varsta adolescentei. Daca acceptam acest motiv, putem sa  stam linistiti, fiindca majoritatea cititorilor vor inclina in directia asta. Problema este ca o zeita, Eris, fiind suparata ca nu a fost invitata la nunta lui Peleu, arunca un mar de aur intre cele trei zeite cunoscute : Hera, Afrodita si Atena.Pe marul acela scria: Celei mai frumoase. Cum zeii s-au ferit sa participe la acest arbitraj, problema a picat pe umerii lui Paris. Fiecare zeita i-a promis lui Paris cate ceva, dar Afrodita foarte buna cunoscatoare a firii barbatesti, i-a sugerat ca o sa-i daruiasca cea mai frumoasa femeie de pe pamant, pe Elena, sotia lui Menelaos. Paris a desemnat-o pe Afrodita drept castigatoare, barbatul a luat-o pe Elena de la casele ei si a furat si averea lui Menelaos, asa ca fara sa vrea a fost factorul principal in izbucnirea razboiului troian.Mitul acesta grec sta la baza povestii "Oglinda fermecata", cunoscuta de la Fratii Grimm sub numele de "Alba ca zapada si cei sapte pitici." Se pare ca exista si o varianta biblica a mitului grec, undeva in geneza si se refera la caderea in pacat a perechii divine Adam si Eva, unde opersoanele si obiectele capata alte semnificatii.Astfel zeita Eris se transforma in sarpe, si ii da marul Evei. Eva este Elena care este promisa lui Adam. Din acest motiv, marul, ca fruct oprit cu conotatii sexuale este daruit de Eva lui Adam si amandoi sunt izgoniti din rai.Aceasta izgonire este de fapt razboiul troian. Veti crede ca aberez. Cititi atunci in Iliada scena in care zeita Thetys se duce la zeul fauritor sau faurar: Hefaistios / Dumnezeu si ii cere sa-i faca arme fiului ei Ahile.Descrierea armelor lui Ahile corespunde cu capitolul I din Vechiul Testament, Geneza. Lucrurile nu sunt de loc intamplatoare, exista o anumita istorie si noi citim in timp variantele ei fantastice si incercam sa le interpretam, abatandu-ne din necunoastere sau dintr-o cunoastere superficiala de la subiect. Adevarata istorie este legata de cele doua razboaie medice, adica dintre greci si persi.
Este  posibil ca zeita Eris sa fie vechea denumire a cetatii Babilon. In trecutul istoric, Babilonul a fost considerat o cetate desavarsita ca arhitectura si frumusete. In vechime cetatile erau considerate metaforic ca fiind femei. Cetatea Atena era si ea considerata femeie, datorita zeitei de la care si-a luat numele. Este posibil ca aceasta rivalitate dintre doua comunitati diferite sa fi provocat momentul de criza, acesta fiind legat nu numai de frumusetea cetatilor ci si de alte cauze de natura economica. Oglinjoara in care se uita mastera, este oceanul, marea. Frumusetea masterii / a Babilonului se oglindea in apele oceanului.Dar in aceeasi apa se oglindea si chipul cetatii Atena motiv ce a starnit revolta celei dintai. Detaliile pot fi citite in cartile de istorie dar si in acele propozitii spuse parca la intamplare in cadrul povestii. Acestea capata astfel inteles in clipa cand cunoastem cat de cat realitatea de la care s-a pornit.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #445 : 16 August 2015, 08:45:40 »
Răspunde folosind un citatCitat

In cadrul acestei variante a povestii "Alba ca zapada"apare la un moment dat un episod interesant care il vom regasi si in poezia eminesciana, iar lui Ion Talos ii vor provoca dureri de cap, pentru ca a fost determinat sa-si modifice interpretarea facuta pe um motiv apropiat:
" Dupa ce bocira indelung in opestera lor  trupul frumos fara suflare ii impletira iarasi o nasalie din mladite de brad si saschiu in care amestecara si flori frumoase si asezara moarta deasupra. Dar opentru ca ea arata de parca ar fi dormit nu pousera nasalia intr-o pestera intunecoasa ci o ridicara la inaltime intre doi copaci mari si frumosi unde lasara trupul neinsufletit si nestricat sa se legene in aer liber la umbra frunzisului verde si in cantecul pasarilor padurii."
Explicatia o gasim in josul paginii: "Motivul suspendarii trupului neinsufletit intre cei doi copaci care apare la noi nu numaiin variantele acestui tip de basm,ci si in "Miorita"si in colindul "Toader Diaconul"trimite la inmormantarea suspendata, practicata in vechime pe o arie foarte intinsa."(conform Talos, 2001 pp.77-78)
Sunt de acord daca mi se permite sa spun asta cu ceea ce spune Ion Talos. Legat de acest subiect am amintit despre acest subiect in legenda despre Iason, cand acesta a ajuns in tinutul Colchidei si a patruns cu oamenii sai prin cimitirul colchidienilor unde mortii stateau suspendati in copaci. Scena va fi repetata mai apoi cand Iason insotit de Medeea va fura lana sacra agatata de ramurile unui stejar, sugerand de asemenea un mormant regal, pastrand aceeasi caracteristica de conservare a defunctului. Ne mai amintim ca indienii din America practicau aceeasi metoda . Unele cimitire arhaice, erau sugerate calatorilor intamplatori de catre aparitia de copaci marcati de cranii si oase omenesti. Mai tarziu s-a interpretat acest lucru ca fiind intentia comunitatii de a sublinia vizual sacralitatea locului. si deci interdictia pentru persoanele straine sa patrunda accidental in acest sanctuar al mortii, sacrilegiul fiind pedepsit la randul sau cu moartea. Scena apare si in poezia eminesciana, unde poetul da o anumita dispozitie testamentara sa fie asezat dupa moarte intr-un pat impletit din ramuri.( Mai am un singur dor ) Dar pe mine ma intereseaza altceva. E perfect, se practica ingroparea celui defunct intre ramurile copacilor. Treaba este acceptata de toata lumea si nu ma apuc sa o desfiintez. Vreau sa incerc sa raspund la o alta intrebare pe care acest motiv al inhumarii mi-a provocat-o.Intr-o serie de colinde, am intalnit aceeasi scena a unui bour inotand in apele mari. Bourul acesta avea un leagan de matase in care se afla un ciudat personaj feminin. Din punct de vedere mitologic prima imagine asemanatoare care imi vine in minte, este acela a lui Zeus / Jupiter rapind-o pe Euroopa. Numai ca acolo olimpianul o cara pe spate, nu intre coarnele lui, desi mai tarziu imaginea iconica primordiala s-ar fi putut sa migreze spre aceea a fetei stand intre coarnele zeului, pentru mai multa siguranta, aceasta avand posibilitatea sa se tina strans de coarnele luiVa amintiti ca putin timp mai inainte am vorbit despre zeita cereasca Hathor, reprezentata iconic ca o vaca purtand intre coarnele ei luna. Uneori capul de vaca era inlocuit de catre unul de om, probabil de femeie. Mergand in aceasta directie a simbolului, este la fel de posibil ca intre coarnele zeitei ceresti sa fi aparut imaginea unui oersonaj feminin, ca imagine feminina a lunii dar si a defunctei. Deci cei doi pomi de care agata un leagan in care se clatina o copila, sau o femeie, reprezinta de fapt cele doua coarne ale zeitei vaci, intre care se leagana luna.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #446 : 16 August 2015, 08:51:09 »
Răspunde folosind un citatCitat

Finalul basmului, cu aparitia lui Eris la curtea imparatului, poate continua povestea in directia fireasca a razboiului troian, imparatul se bate cu mastera, / adica grecii cu persii pe care ii inving pana la urma, ori avem o usoara contaminare cu nasterea Latonei, motiv redus insa din cauza celui dintai care este mai mare si mai puternic.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #447 : 05 Septembrie 2015, 20:04:36 »
Răspunde folosind un citatCitat

Zilele Babei

Basmul cu Baba Dochia este foarte cunoscut . IO baba rea si hapsana o trimite pe nevasta  baiatului ei sa spele la un izvor lana neagra si s-o faca alba. Ceea ce ea reuseste cu ajutorul  lui Hristos si a sfantului Petre. Fata gaseste si niste  flori de primavara pe care si le pune in par. Baba crede ca a sosit primavara si porneste cu fiul ei si cu  oile la munte. Vremea se schimba si baba, baiatujl cu oile ingheata devenind pietre. " Trupurike lor s-au prefacut in stana de piatra , in pozitia oe care o avusesera in viata. Ele pot fi vazute si astazi in Almas  cu turma impietrita in jurul lor. La picioarele Babei curge un izvor iar feciorul mai are  in gura asa zisul fluier."
Am folosit aceasta imagine pentru a vorbi despre "Miorita de piatra", mentionata de altfel si intr-o serie de colinde mai scurte. Interpretarea autorului oscileaza intre un cimitir antic si o incinta sacra de genul stonehenge-ului. Spun acest lucru deoarece Baba inseamna  de fapt "Mama iar Dochia, este echivalent cu "Zeita Pamant" (Do ,deia, dia, inseamna Zeita si chia=Gheia= Gaia insemna Pamant) Este vorba de un templu in aer liber inchinat zeitei mama, Gheia sau Pamant, prezentata uneori in sculptura primitiva ca un trup feminin cu niste sani uriasi si cu solduri copioase.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #448 : 05 Septembrie 2015, 23:15:00 »
Răspunde folosind un citatCitat

Dracul din canea.

va intreb pe dvs., exegeza sau oameni  simpli, profesori, istorici, suflete deschise, in masura sa descifreze si sa inteleaga enigmele, ce basm este acesta, pe care noi il mai cunoastem si sub denumiri ca: "Imparatia pietrificata", "Tanarul care vrea sa invete ce este frica", "Regele barba de sturz","Fata imparatului invinsa la dans si cucerita", etc. Deci basmul povesteste despre o fata de imparat ( pe care eu am sa o numesc zeita) care poseda aceasta calitate neobisnuita sa danseze cu tineri de varsta ei. Ea reusea insa sa danseze atat de bine incat acestia oboseau si fata ramanea intotdeauna victorioasa. Vine la un moment dat un strain care reuseste sa o domine la dans si atunci tot palatul cu dansatorii sai, cu oaspeti, rege, regina si fata regelui se pietrifica pentru o buna perioada de timp. Din aceasta stare neobisnuita,
cel care va reusi sa rupa vraja si sa faca palatul sa redevina la viata, este un tanar. In felul acesta flacaujl reuseste sa scape imparatia de sub vraja dracujlui. Desopre ce ni se povesteste aici? Despre Atlantida. Despre Troia. Despre cetatea greaca Atena. Dansatoarea nu este altcineva decat zeita Atena.Ea danseaza cu oaspetii straini si la un moment dat este invinsa.Tatal ei este Zeus. Ultimul personaj strain care o invinge este Poseidon. De ce Poseidon? Fiindca poarta coarne pe cap ca un demon, si o furca cu trei colti- un trident-
 care ii permite sa controleze furia marii.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #449 : 08 Septembrie 2015, 06:23:56 »
Răspunde folosind un citatCitat

copiii de aur.

un oarecare vrea sa se insoare si are deja mireasa pregatita. intamplarea face sa treaca prin fatav casei o fata tanara si frumoasa care rosti cu glas tare:
-Daca ma ia pe mine de sotie, ii fac doi copii cu parul de aur.
Basmul se regaseste si sub numele de "Insira-te margarite", " Cei trei copii de aur" si altele; fiind o poveste mitologica legata de nasterea celor doi frati divini, Apollo si Artemis. Explicatia din final, nu explica de unde a pornit povestea, lasand-o la mana exegezei sa o rezolve.
Memorat
Pagini: 1 ... 43 44 [45] 46 47 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: