16 Decembrie 2017, 20:52:39 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: 1 ... 4 5 [6] 7 8 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Basme  (Citit de 394306 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #50 : 31 August 2009, 08:03:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Povestea cu Piparus.

Se numara printre formele clasice ale basmelor despre Exod.In felul acesta, basmul este un apocrif al Exodului Biblic, respectiv, este un basm vetero-testamentar.Ne dam seama de lucrul acesta inca din titlu:"Povestea cu Piparus."Inca de aici, termenul de Piparus, Chiparus, Piperus, introduce acea dubla imagine a omului cu "copii multi", sau numai cu "copii,"ca o referire la o noua semintie(vezi cuvantul samanta din care deriva termenul celalalt), care se naste si incepe sa modifice structural prin propria prezenta, lumea.Motivul "Piparus", se poate regasi in motivul"omului cu copii multi".Am spus:"Se poate regasi", dar de fapt ne gandim la o identitate.Si intr-un caz si in altul vorbim despre acelasi lucru.Urmeaza furtul fetelor surori, de catre cei trei zmei.Nasterea lui Piparus dintr-un bob de piper nestamparat, cresterea lui ca din apa, alaptarea lui pe sub pragul casei, aflarea secretului existentei surorilor rapite.In legendele solomoniene povestite de Sabina Ispas, secretul ia forma de blestem. Apare si aici podul pe care zmeul se poticneste-cu referire la trecerea peste Marea Rosie, apoi intalnirea dintre Moise si Dumnezeu, cand chipul liderului copiilor lui Israel incepe sa lumineze la fiecare intalnire cu Domnul.
"Imediat a ajuns intr-o localitate acolo la un fierar, si-i spune fierarului:
-Baga un fier cat de mare acuma in foc imediat ca vine mama zmeilor dupa noi."
Asa cum am mai spus, acest motiv se regaseste si in Biblie:
"Moise s-a pogorat de pe muntele Sinai cu cele doua table ale marturiei in mana.Cand se pogora de pe munte nu stia ca pielea fetei lui stralucea , pentru ca vorbise cu Domnul"
Intalnirea cu Dumnezeu apare si in Greuceanu, din colectia lui Petre Ispirescu, unde eroul este inlocuit de imaginea lui din metal, varata in foc si inrosita pana la incandescenta.
Calu Carmon, ridica probleme de interpretare, asa ca nu vom discuta acest basm decat in momentul cand vom reusi sa spargem codul, adica sa stabilim corect relatia dintre motivele folclorice si arhetipurile care stau la baza basmului.Nu dorim sa mergem pe ghicite, de aceea vom reveni asupra acestui basm mai tarziu, atunci cand vom fi in stare sa o facem.Subliniem faptul ca primul motiv, acela al arborelui care facea mere de aur si era in fiecare anotimp vandalizat de catre zmei, este vetero-testamentar, fiind legat de primul capitol al Facerii, cand Adam si Eva sunt ademeniti de sarpe si mananca din arborele interzis al raiului.Asupra acestui aspect nu avem nicio indoiala.Si al doilea motiv, acela al rapirii sotiei imparatului, este vetero-testamentar, noi asimilandu-l cu patania pe care o au Avram si Sarai in Egipt.Motivul hainelor, este ceva mai obscur, deoarece al apare in Biblie legat de Exod,cand copiii lui Israel cer de la vecinii lor tot felul de lucruri (ceea ce am putea numi tezaurul Exodului) si haine.S-ar putea ca acest episod sa fie insa legat de cu totul altceva.
Alegerea calului, a incercarii fortei lui( din care vitejia baiatului iese putin cam sifonata,)pentru noi este putin mai obscura.Va trebui sa acordam acestui motiv folcloric, candva, mai multa atentie.Motivul palosului schimbat, apare si la Greuceanu.Acolo insa era legat de steaua calauzitoare-palosul, alteori buzduganul, reprezentand acea stea comata sau cu coada/cometa care a aparut in momentul iesirii copiilor lui Israil din Egipt.Sigur, faptul ca palosul avea mai multe puteri decat palosele celelalte facute de zmeu cu gand sa-l rapuna pe erou,(sau sa-l inlocuiasca cu acestea pe palosul cel vrajit/palosul Dumnezeu care echivala cu cea mai buna armata din lume, )este identificabil din punct de vedere simbolic.Ma intreb acum, daca moartea eroului, uciderea lui de catre zmeu, este o reluare in spatiul mitologic, a intamplarii cu David-Bat-Sheba si Urie, despre care am mai vorbit inainte.Cam asa am vedea noi pe scurt basmul, dar trebuie sa tinem seama de faptul ca in cadrul lui mai apar unele necunoscute care pentru noi nu sunt prea clare si vor trebui analizate cu o mare atentie.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #51 : 31 August 2009, 08:08:39 »
Răspunde folosind un citatCitat

CU TUGULEA

Este un basm din colectia domnului Ionel Oprisan.Informatorul basmului, este Tudor Fieraru, din Maldaieni , Teleorman, lautar.Basmul este vetero-testamentar.Ionel Oprisan, cuprinde acest basm in ciclul de "Basme Fantastice Romanesti" si face despre acest volum (al III-lea, urmatorul comentariu la sfarsitul cartii:
"Volumul "Inima Putreda",al treilea tom al seriei Basme Fantastice Romanesti, grupeaza naratiunile cele mai spectaculoase ale genului, infatisand de regula, descinderea diverselor personaje pamantene in afundurile spatiului infernal, intrevazut de popor ca o alta lume.
Locuita in general doar de figuri demonice, -zmei, gheonoaie, scorpii, balauri, etc., -si de zane sau fetele mirene furate, lumea paralela infernala , plasata de obicei sub pamant, traieste,(ca de altfel si lumea astral-edenica ) in aceleasi ritmuri si dupa aceleasi legi cu o accentuare voita a dominantelor simbolic-malefice.Este lumea coborarilor initiatice, si a intruchiparilor alchimice , imbracata in straiele fantasticului popular narativ."-incheiat citatul.
Din nefericire nu dispunem de primele doua carti ale exegetului.Ceea ce vrem sa spunem, citand ceea ce a spus Ionel Oprisan, este ca a facut o clasificare dupa niste criterii aparente, asa cum a facut la vremea sa Lazar Saineanu.Din aceasta cauza, clasificarea basmelor nu corespunde criterului realitatii transmise, ci anumitor aspecte formale.Basmele sunt fantastice, datorita valorii simbolice ale motivelor folclorice continute.Este ca o pictura pusa peste pictura mai veche a unui maestru.Potrivit normelor noastre de evaluare,aceste basme fantastice,-cu mici exceptii, -sunt basme cu carater religios, facand parte din categoria basmelor vetero-testamentare.Ele ne prezint o fata laica, dar sub aceasta pojghita saubtire, exista intreaga filozofie a omului religios, care povesteste despre Dumnezeu.
Basmul incepe cu motivul "vinelor furate de catre zmeoaica".
"Zgripturoaica care manca lume, i-a luat vinele de la picioare.Si daca i-a luat vinele de la picioare, s-a dus cu ele acasa.Asta, a ramas olog."
Motivul era la voga in antichitate si se pare ca a fost introdus la noi prin filiera greceasca, din moment ce il vom gasi si la greci:
(Alexandru Mitru, Legendele Olimpului, pg.52Chisinau, Ed.Hyperion, 1990):
"Nu ramasese in Olimp decat stapanitorul Zeus, caci el s-a rusinat sa fuga.Ba a inceput, pe cat se spune, lupta cu monstruosul Tyfon.S-a razboit cu vitejie, lovindu-l fara ragaz cu fulgere si trasnete, si secera de diamant ce-o mostenise de la Cronos.Tifon invins, a tot fugit pana in tara Siriei.Dar aici, Zeus a facut greseala sa se prinda in lupta cu fiul Gheei, corp la corp.Serpii care se inaltau din coapsele gigantului, l-au prins pe Zeus, curmezis.L-au strans si l-au inlantuit.Atunci gigantul i-a smucit secera de diamant.Cu ea, i-a retezat lui Zeus muschii si nervii, pe de-a randul si l-a lasat neputincios.Apoi l-a luat usor pe umeri.L-a zvarlit intr-o pestera.Muschii si nervii i-a invelit in pielea unui urs vanat si i-a ascuns numaidecat sub bolovanii unui rau."
In Dictionarul de Mitologie, intamplarile acestea sunt expuse mult mai sec:
"Typhon-(etimologia numelui este incerta.In greceste exista un termen care inseamna,-" a fumega, a orbi pe cineva"-)Monstru fabulos din mitologia greaca, avand o suta de capete si serpi pe trup.(Nascut de Gaia de la Tartaros.), care a izbutit sa-l invinga vremelnic pe Zeus, taindu-i tendoanele si muschii bratelor si picioarelor, apoi incarcerandu-l intr-o pestera, de unde zeus a scapat , restabilit cu ajutorul lui Hermes si al lui Pan, dupa aceea, pedepsindu-si dusmanul, adica distrugandu-l cu trasnetul sau, si ingropandu-l sub muntele Etna."
Basmul "Cu Tugulea", numai prin acest simplu motiv si proiectia lui universala, devine un adevarat curs de mitologie hermetica.Vrem sa spunem ca el deschide nenumarate usi catre necunoscut, incat chiar si pentru noi reprezinta o surpriza neasteptata.Noi am deschis cu sfiala portile si stim ce se afla dincolo de ele.Va trebui sa facem o mica pauza ca sa vorbim despre aceste lucruri, pe care nu le cunoasteti suficient de bine, sau chiar nu le stiti de loc.Va amintiti ca in unele basme, pajura ii cere lui Fat-Frumos, pentru a-l aduce pe taramul nostru, sa-i dea paine si carne? La un moment dat, painea si carnea se termina mai repede decat ar fi trebuit si atunci, Fat-Frumos este nevoit sa isi taie carne de la picior si de la subtiori, ca sa-i dea pajurei, incat aceasta sa poata sa isi continue zborul.In cartea lui Tudor Pamfile, (-"Sarbatorile la Romani Ed. Saeculum I.O., Bucuresti, 2005, editie si introducere de Iordan Datcu,pg.114), Dumnezeu vazand puterile pe care le poseda Sfantul Ilie, ii spuse acestuia:
"-Culca-te Ilie si dormi.
Ilie se culca si adormi.Dumnezeu se duse si ii lua prin somn, o mana si un picior.
Tare-i si astazi Sfantul Ilie, dar asa de infricosat(infricosator) ca atunci, tot nu este(De fapt,-"nu mai este".)
Un alt tip de legenda, pune infirmitatea sfantului Ilie, pe seama Diavolului.
"Diavolul, s-a trantit cu capul de gheata, pana a spart-o si a iesit, si s-a repezit dupa el (dupa sf.Ilie,) cu un carlig, si l-a apucat de talpa piciorului.
Sf. Ilie a strigat:
-Ce fac Doamne, ca m-a prins de picior?
-Ce? Taie bucata -a zis Dumnezeu-si o leapada , c-oi face toata lumea asa.
Si mai sus iar l-a ajuns si l-a prins (diavolul) si de palma, si iar a strigat.Si Dumnezeu i-a raspuns:
-Taie si de acolo, ca voi face sa fie toata lumea asa cu scobitura in podul palmei."(pg.123,Tudor Pamfile).
Tot ceea ce ati citit aici Dvs., reprezinta lupta dintre Zeus si Typhon.Nu are importanta formele sub care se prezinta.Nu conteaza religia care si-a pus amprenta pe intamplare.Ea este aici cu Dvs.
Pentru cei care se indoiesc, reamintim ca numele Ilie, are in componenta lui forma arhaica El sau Il, care este de fapt numele lui Zeus.Moartea parintilor, de care este acuzat sfantul, se refera la detronarea zeului Cronos care ii era parinte, si pe care Zeus il va inlocui la conducerea universului.In acelasi timp, durata de zece ani cat va dura conflictul dintre Zeus si titanii care il sprijina pe Cronos, ne duce cu gandul la cele doua razboaie medice, dintre cetatea Atena si persi.
Sa spunem doua cuvinte despre motivul pasarilor:
"Ei au adormit, iar Tugulea a ramas de paza la cai.Dac-a ramas de paza la cai, l-a furat si pe el somnul.Cand l-a furat somnul, au venit trei pasari si au spus asa:"
Intrebarea noastra este:Cine sunt cele trei pasari?Raspunsul este clar: Hermes si Pan.A treia pasare era insasi Tugulea, care si el facea parte din lumea zeilor.Ori se stie ca simbolul zeilor la grecii antici, erau pasarile.De aceea Atena, spre exemplu, era reprezentata sub forma unei bufnite sau cucuvele.
Dupa iesirea din tara mortii-Egiptul, -este normal ca acesti copii ai lui Israel sa capete putere, pentru ca intr-un fel, au capatat viata.Apare acum motivul arderii in spate, care este nu atat zriuptoroaica, cat Dumnezeu ce-i insoteste pe israeliti noaptea sub forma unui nor dew lumina, iar ziua sub forma unui nor.Este de fapt vorba despre cometa despre care scria Rockenbach, intr-una dintre cartile sale.Este acea stea calauzitoare care ii indruma pe copii lui Israel prin desert.Este aceeasi stea care ii calauzeste pe magi catre Betleem.Este iarasi aceeasi stea care apare in oratiile de nunta romanesti.Ceea ce prima data este un obiect, in urmatoarele variante se transforma intr-un model.Ultimul motiv este acela al figurii inflacarate apartinand lui Moise.Numai ca aici, Moise apare sub forma unui buzdugan.De ce?Pentru ca buzduganul este un semn al puterii.Ori copiii lui Israel, se numeau ca si Dumnezeul lor,-"Cei puternici".Poate si ca o forma a unei realitati, dar si ca un aspect al trufiei omenesti.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #52 : 31 August 2009, 08:13:43 »
Răspunde folosind un citatCitat

IOANA VIVORANCA

La fel ca si basmul anterior, basmul acesta este un apocrif Biblic.Regasim aici,-dar intr-o forma mult mai explicita-motivul vinelor furate.Este acelasi motiv care apare si in mitologia greaca, dar trebuie sa fim atenti la faptul, ca mitul grec, al lui Zeus si Typhon, este ulterior realitatii egiptene a Exodului.Exista unele voci, care il considera pe Typhon, faraon al Egiptului antic, ceea ce ar da o oarecare istoricitate evenimentului descris si care se refera la Exod.Numele eroului,-Ioana Vivoranca, ne-ar putea deruta, daca nu ne-am aminti un lucru extrem de simplu, si anume, ca Ahile a fost ascuns printre fetele lui Lykomede, pentru a nu participa la razboiul troian.Ioana Vivoranca, este reprezentantul a catorva chipuri, totul depinzand de directia din care il privim, sau din ceea ce noi numim, perspectiva.Astfel, privit dinspre spatiul cultural grec, Vivoranca este Ahile, dar si Zeus.Grecii au dat cel putin doua variante legendare , daca nu vor fi ele chiar mai multe.In spatiul cultural ebraic, Vivoranca este Moise, dar si Dumnezeu.Plecand de la sursele informale grecesti( prin coloniile de la Tomis, Histria si Calatis,), intr-o forma crestinizata, il vom regasi pe Zeus transformat in Sfantul Ilie.Handicapul pe care il are Ilie, pleaca de la luarea vinelor lui Zeus de catre Typhon, si chiar daca aceasta intamplare se leaga aici de Exod, respectiv de trecerea peste Marea Rosie, nu uitam si varianta greaca a explicatiei care ne duce la Miltiade si la cangrenarea piciorului sau, intamplare care patrunde in mit sub forma lui Philoctet, dar o vom regasi si in miturile occidentale ale lui Tristam si Isolda.Mai vrem sa amintim aici faptul ca Moise si el avea un handicap de vorbire, ceea ce va face ca transmitatorul gandurilor sale sa devina fratele sau Aaron.
Urmeaza un al doilea motiv, acela al Exodului:
"L-a luat pana la apa aia acolo.(...) Cand a intrat in apa aceea, pentru ca stia prea bine ca zmeoaica ii aruncase vinele de la maini si de la picioare acolo, (...) s-a scufundat in apa si si-a cautat vinele.(...) Cand a iesit acest baiat din apa, a iesit un om de zece ori mai robust (puternic,) decat fratii sai.S-au speriat fratii sai cat de napraznic om a iesit din apa aceea."
Noi am spus asa, si repetam:deoarece Egiptul era un tinut al mortilor(uneori el este identic cu iadul, iar atunci cand un sfant sau chiar Isus scoate sufletele din iad cu ajutorul unei funii, se repeta ideea Exoidului) trecerea peste Marea Rosie, va insemna un fel de reinviere, a celor care reusesc sa o strabata in sens invers.Se intampla ceva foarte interesant.Zmeii au pe langa casele lor, doua categorii de ape.Una este a mortii(si se pare ca este legata simbolic de fluviul Nil), din care atunci cand bea cineva, uita de casa si de familie(vezi tinutul lotofagilor, unde mancatorii de lotus uitau de casa, dar si cantecul sirenelor unde se intampla acelasi lucru,).A doua apa este aceea a puterii.Cine bea din aceasta apa, capata puteri nemasurate.Este vorba despre simbolul Marii Rosii, a carei traversare, si reintoarcere la viata, dadea putere extraordinara celor care "beau" din ea.Mai putem aminti aici si de obiceiul Dacilor, care inainte de a pleca la razboi, beau apa din fluviul Dunarea, pentru a capata puterile ascunse ale zeului.
Vom vorbi despre al treilea motiv, motivul Seforei.
"Mergand ei cale multa, far'de seama, intr-o pustie mare, (...) au dat pe mosia aia (...) de-o casuta si-o baba batrana, cu trei fete."
Acest motiv al Seforei, este totusi destul de fragil in cadrul contextului, din moment ce pare sa faca referire la motivul Egiptului antic si al Faraonului.Astfel, Egiptul este reprezentat prin fetele babei, iar baba,-femeia batrana, incarcata de ani, il reprezinta pe Faraonul Egiptului.Informatia ca in Egipt traiau numai fete, este atat de puternica in subconstientul povestitorului, incat ea produce o mutare in ce priveste parintii fetei.Astfel, in locul barbatului tata, este pusa femeia mama, deoarece mamele sunt cele care se ocupa cel mai adesea de copii.Iar cand este vorba despre fete, exista un fel de pudoare a afirmatiei, un fel de minimalizare a valorii parintelui, care este inlocuit de femeie.Se specifica astfel ca imparatul batran, este de fapt o femeie batrana.Este interesant ca imparatul din basm, este recunoscut prin longevitatea sa(batran),decat prin alte insusiri.De altfel si in aria noastra culturala, a existat un domnitor care era subliniat prin acest epitet.Atentie insa si la cealalta semnificatie a termenului, deoarece, prin batran, se mai subantelege si "intelept".
Se continua ideea de Exod, prin prezentarea podului, pe care trec israelitii, si a lui Ioana Vivoranca ascuns sub pod.Urmeaza apoi descrierea luptei si a mortii zmeului.Este interesant aici ca podul, mai are si alte semnificatii, nu numai acela al trecerii comode dintr-o parte intr-alta a unei ape.Ceea ce ne-a intrigat inca de la inceputul studiilor noastre despre acest motiv, a fost aceasta inversare informala.In loc ca zmeul sa fie cel care cade in apa, cel care sta sub pod, este Ioana Vivoronca.De ce?Si atunci ne-am amintit de faptul, ca istoriceste, Egiptul se impartise in doua.Egiptul de sus, si Egiptul de Jos, sau Egiptul Deltaic.Hicsosii, ocupasera Egiptul de Jos, deci Delta Nilului, care era mai salbatica, dar in acelasi timp, satisfacea mai bine nevoile acestor navalitori pentru hrana si pentru intretinerea vitelor lor.Hicsosii care erau nimiti si printii turmelor, sau printii poastori, aveau nevoie de spatii verzi, care nu se gaseau din abundenta in Egiptul de Sus.De aici si ideea ca Ioana Vivoranca statea sub pod, adica in mlastinile deltaice ale Nilului, din care iesea sa se lupte pe neasteptate cu Faraon, rezultatele diind net in favoarea lui.Urmeaza motivul secetei, care se exprima ca si in Biblie(vezi viata lui Iosif si mai ales, interpretarile viselor lui Faraon, prin mancarea bivolilor grasi, a cuptoarelor de paine, si bautul vinului.Din nou subliniem faptul ca simbolica poate sa fie ceva mai extinsa, avand in vedere prin aceste produse consumate, prezenta hicsosilor in Egipt.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #53 : 31 August 2009, 08:17:45 »
Răspunde folosind un citatCitat

Motivul rotii de foc
Despre acest motiv, de natura pur cosmica, s-ar putea scrie o carte.De fapt ca sa fim drepti, cate o carte se poate scrie despre fiecare motiv folcloric in parte.Abordarea probabil ca ar fi diferita, tinand seama de parerile fiecarui autor. Singurul lucru care s-ar omite in mod paradoxal, ar fi adevarul care isi are radacinile in realitatea inconjuratoare.Am folosit ca titlu, numai "motivul rotii de foc".desi initial adaugasem si:"motivul stelei calauzitoare".O sa va explicam imediat de ce.Cerul, a reprezentat intotdeauna un spatiu magic.Cei vechi au inteles un adevar extrem de simplu, ca pamantul, este legat cu mii de fire nevazute de cer(sau invers), ca toate fenomenele care se produc,creeaza un tot unitar.Sa amintim numai faptul ca luna si soarele si-au impartit cele doua domenii intre ele:ma refer la zi si la noapte.Sa ne amintim ca miscarea cerului pe bolta cerului printre constelatii, determina existenta anotimpurilor, ciclicitatea miscarii soarelui pe ecliptica, determinand o ciclicitate asemanatoare a anotimpurilor.Influenta cosmica asupra vietii terestre, este extraordinar de mare si de subtila, de multe ori, nici macar nu realizam acest lucru.De aceea religiile, mentioneaza o serie de intamplari, intr-un limbaj simbolic, in care evenimentele cosmice care se produc pot merge pana acolo, incat sa pedepseasca fiinta umana pentru faradelegile ei.Biblia spune foarte clar in rugaciunea pe care o adresam lui Dumnezeu:
"Precum in cer asa si pe pamant".Spatiul celest, nu a facut decat sa starneasca imaginatia oamenilor, dar in afara fanteziei lor interpretative, o serie de evenimente cosmice au fost urmarite cu o minutioasa atentie:mareele, sclipsele de luna si de soare, caderea balaurilor din cer, dintre care unii erau atat de mari si de inspaimantatori, incat faptele lor erau pe masura rautatii si a puterii de care dispuneau.Unele evenimente cosmice erau vazute ca niste semne viitoare, prin care insusi creatorul, aducea la cunostinta creatiei sale anumite lucruri care se vor intampla pe pamant intr-un viitor apropiat.Altele erau semne care trebuiau urmate.
Daca in Biblie, steaua calauzitoare a copiilor lui Israel, era vazuta ca un nor ziua(stalp de nor), si ca un stalp luminos noaptea, ceea ce aminteste de imaginea unei comete observate pe cer in timpul Exodului,la nivelul basmelor,(care in mare parte sunt niste apocrife Biblice),aceeasi stea are diferite aspecte: de candela sau lampa care arde fara sa faca nici un rau, de buzdugan, sau de sabie. Alteori, insusi personajele principale, Fat-Frumos si Zmeul i-au infatisarea de roti, care se infrunta pe cer victoria inclinand de partea uneia dintre cele doua tabere, cu prioritate, pentru eroul nostru pozitiv.Fiti foarte atenti insa, la faptul ca rotile in care se prefac cei doi protagonisti, sunt de fapt observatii astronomice reale ale unor ploi de meteoriti care au cazut pe pamant.Povestitorul, nu face intotdeauna diferentierea intre cele doua evenimente cosmice, pe care de cele mai multe ori le confunda.
"Ce facea? Se facea unul o roata si unul o roata.Si cand venea unul dintr-un deal si altul dintr-un deal, se bateau pana ramaneau capatanile roti. Iar se intrupau.Se faceau doua pare( de foc) si se bateau in aer.Se bateau, pana ramaneau coadele.Iar se-ntrupau si iar se luptau.Se faceau unul o piatra de moara, si unul(la fel)...Se bateau pietrele astea, pana cand se faceau tarana..."
O imagine similara apare si in basmele domnului Eminescu:
"Zice Zmeul:
-Hai, eu m-oi face o para rosie tu te fa o para verde."
Batalia cosmica intre stelele care cad, este de-a dreptul fantastica:
"Para rosha este zmeul, para verde e Calin,
Si in galbenu-ntuneric, ei se lupta cu venin.
Se-nfasoara, se desfasur, mestecand a lor vapaie,
Fulgerand umbra din codri, in a flacarii bataie.
Joaca-n juru-le dumbrave, cand in umbra purpurie,
Cand incremeneste parca, intr-o brum-adanc verzuie,
..............................................................................
Falfaiesc ca doua candeli, obositi, se-nvart, se-ncaier,
Si aproape-aproape stinse, s-urmaresc jucand prin aer.
"Urmele meteoritilor pe cer,-citim in Ghidul cosmosului, vol.I, pg.169 ,persista minute la rand, coloratia acestora variind intre portocaliu si verde."
Meteoritii care cad pe pamant, se impart in trei tipuri principale:
-sideritii(meteoritii ferosi)
-aerolitii (meteoritii pietrosi)
-siderolitii(meteoritii feropietrosi)
Cei mai numerosi sunt aerolitii(meteoritii pietrosi)
Sa ne reamintim ca cei doi combatanti, se transforma pe rand, in doua roti, apoi in doua pare de foc, ca in cele din urma sa se transforme in doua pietre de moara care se lupta intre ele pana se transforma in pulbere.
Aspectul cometelor si cel al meteoritilor, este spectaculos.Iata cum a fost descrisa cometa din 1527, de catre Ambroise Pare:
"Aspectul ei era atat de groaznic, incat a bagat spaima in suflete.Unii mureau de frica, iar altii cadeau la pat. Era un astru de o lungime neobisnuita, avand o culoare sangerie.La baza lui, se zarea o mana, care strangea o lunga spada de foc, cu trei stele in varf.Pe ambele parti ale acestui astru inspaimantator, se puteau vedea sabii, cutite si pumnale insangerate, iar printre ele se iveau chipuri de oameni schimonosite de durere, avand ochii holbati si parul valvoi."
Datorita aspectului pe care il aveau, cometele au fost asemanate cu sabia, palosul sau spada, cu buzduganul celor din vechime, cu o candela,sau cu celebrele la vremea lor, maturi ale vrajitoarelor.Nu este exclus, ca imaginea cometei, observata pe cer sa fi contribuit alaturi de alte informatii distorsionate, la crearea mitico- simbolica a "Zburatorului", mai ales ca unele definitii populare ale acestuia, il prezinta ca o aparitie piriforma,(vapaie cu cap uman), sau numai ca pe un sul de flacari.Sigur ca nu contestam si celalalt aspect,- al erotismului,- imaginea Zburatorului, fiind un simbol sexual, asemanator sarpelui.
Iata o aparitie insolita a Zmeului, care a fost observat chiar in zilele noastre, desi perspectiva din care este povestita intamplarea, pare stiintifico-fantastica, J.Allen Hynek, incadrandu-l in "Intalniri de aproape de primul tip."
(pg.107, Experienta O.Z.N.):
"Mi-am dat seama deodata ca lumina venea de sus.Mi-am ridicat ochii si am vazut contururile unui obiect, care se deplasa pe deasupra acoperisului casei mele, la o inaltime de aproximativ de 250-500 de picioare.Lumina rosie venea de sub obiect, cam de la mijloc."
Nu ne propunem sa facem un studiu al interferentei intre observatiile farfuriilor zburatoare si transformarea acestor observatii intamplatoare, in motive folclorice.Imi exprim doar o convingere personala atunci cand spun, ca aceste observatii s-au transformat in motive si au avut partea lor de contributie in cadrul mitologiei diferitelor popoare.Daca exegeza ar urmari in paralel fenomenologia o.z.n. si folclorul, ar ramane surprinsa de asemanarile care apar intre acestea si "ielele"-spre exemplu, din folclorul nostru romanesc.Asemanarile nu sunt de loc intamplatoare.Ele reflecta o anumita realitate, care ne-a urmarit si ne urmareste pe parcursul intregii noastre vieti.La un moment dat am emis ipoteza ca intalnirea dintre Moise si Dumnezeu, pe muntele lui Dumnezeu, Horeb, nu era altceva decat o intalnire de gradul trei, maracinii care ardeau fara flacara, fiind acelasi tip de incendiu imaginar, reprezentand emanarea luminii rosii in mediul inconjurator,de catre un o.z.n., asa cum a fost ea descrisa in cazul Walton.

_________________
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #54 : 31 August 2009, 08:27:02 »
Răspunde folosind un citatCitat

Motivul plagilor.
Basmul acesta, ca si altele, este un basm in care toate intamplarile se preoduc in miscare.Ceea ce in Biblie, este fixat intr-un anumit loc, in basm, locurile se schimba permanent, ceea ce face ca o comparatie dintre un eveniment din basm si unul Biblic, sa fie un gest putin cam nesigur.Este exact ceea ce se intampla in balada Toma Alimos, cand actiunea, a impus ca o imagine statica, zugravita pe peretele unei necropole, sa fie vazuta in miscare.
"Mergand in drumul lor, iaca-ta o fantana cu apa rece.Aceia(fratii) in graba se duc sa ia apa.
-Stati fratilor, sa nu beti apa.Va dau eu apa.Poftim apa.Ma duc eu sa va aduc apa de acolo.
Cand se duce la fantana,(...) Ioana Vivoranca si cand trage cu palosul, (...) curgea sangele din toate partile din fantana.
-Vedeti mai baieti ce vroiati sa beti voi?Sange..."
Cea dintai plaga pe care o provoaca Moise in Egipt( Dar noi credem ca mai degraba Moise si copiii lui Israel au fost martori la aceasta intamplare care s-a petrecut in Egipt,), a fost transformarea apei in sange.
"Acum asa vorbeste Domnul:"Iata cum vei cunoaste ca eu sunt Domnul.Am sa lovesc apele raului (Nilului) cu toiagul din mana mea.Si ele se vor preface in sange.Pestii din rau vor pieri, raul se va imputi, asa ca le va fi greata Egiptenilor , sa bea din apa raului."
"Domnul a zis lui Moise:"Spune lui Aaron:" Ia-ti toiagul si intinde-ti mana peste apele Egiptenilor, peste raurile lor, peste paraiele lor, peste iazurile lor, si peste toate baltile lor.Ele se vor preface in sange.Si va fi sange, in toata tara Egiptului, atat in vasele de lemn, cat si in vasele de piatra."
Ceea ce se va intampla, dar fenomenul se pare ca s-a datorat proliferarii unei alge rosii, care a schimbat culoarea apelor in culoarea rosie a sangelui.In aceeasi categorie de intamplari, petrecute in basm se inscriu si alte doua calamitati, aceea a viei si acela al pomului roditor, desi in Biblie, acestea sunt legate de cu totul alte evenimente.Distrugerea pomului(pomilor) s-a datorat caderii unei ploi cu pietre, si foc.Ca rezultat, :
"Piatra a nimicit in toata tara Egiptului, tot ce era pe camp, de la oameni pana la dobitoace.Piatra a nimicit si toata iarba de pe camp, si a frant toti copacii de pe camp."
Cealalta intamplare cu via, este povestita asa cum stiti, in alta parte.
Mai avem de discutat despre trei motive.Motivul stelei calauzitoare:
"Se uita o data, se uita de doua ori, a vazut ca se ridica un nor invapaiat, asa, rosu ca sangele."
Din perspectiva basmului, aceea era Zmeoaica, desi Biblia spune cu totul altceva, legat de acest aspect.Pentru a interpune intre zmeoaica si copiii lui Israel,(fratii lui Ioana Vivoranca), o anumita distanta, aceasta este creata prin intermediul anumitor obiecte magice.
"A treia oara, vede ca se ridica un nor negru, infricosator.
-Bai, aruncati -zice-ulciorul cu apa.
Cand au aruncat ulciorul ala cu apa, s-a facut o apa mare(Se considera ca acest termen este asimilat imaginii Marii Rosii, desi prin "apa mare" Egiptenii, intelegeau si fluviile, respectiv Nilul, care le strabatea tara.), cat Dunarea de mare.S-a dat si Zmeoaica peste cap si s-a facut Scorpie.Scorpia pamantului.(...)Si-nghitea si-arunca apa.Inghitea si-arunca.Si-a putut si-a trecut apa dupa ei.Nu i-a lasat de loc."
Intamplarea cu Scorpia, ar fi trebuit sa se termine aici.De altfel, in alte basme, Zmeoaica, nu reuseste sa bea cantitatea de apa si din aceasta cauza crapa si moare.Fenomenul este descris in Biblie, legat de Exod, cand apele Marii Rosii au fost despartite de gestul facut de Moise, cu toiagul sacru al lui Dumnezeu.Pe drumul acela, au putut trece copiii lui Israel, dar atunci cand detasamentul de care al lui Faraon a incercat sa repete isprava, apele s-au intors inapoi si i-au inghitit pe beligeranti.Scorpia, in care s-a preschimbat Zmeoaica, se pare ca este similara cu monsatrii Scylla si Carybda, care apar in Odiseea lui Homer.Eu cred ca aceasta Scorpie este de fapt explicatia reala pentru cealalta, tot asa cum unii povestasi amplaseaza aici, la Marea Rosie, Valea Plangerii.De ce nu se termina povestea Scorpiei aici? Pentru ca Ioana Vivoranca trebuie sa ajunga la Faurul Pamantului si sa-si vare buzduganul in foc.In mitologia greaca, Typhon, este ingropat sub muntele Vezuviu, in vreme ce in Biblie, Moise ajunge la muntele lui Dumnezeu, Horeb, unde, intalnirea cu Domnul, face ca fata sa sa devina iradianta, lucru observat cu teama de conationalii sai.
Despre motivul "Putului cu zale, nu spunem decat atat.El se leaga de tezaurul Exodului.

As vrea sa mai adaug ceva.Recitind modul cum este descrisa scorpia, ne gandim daca aici nu este data definitia populara a unei tornade.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #55 : 31 August 2009, 08:43:47 »
Răspunde folosind un citatCitat

Fat Frumos din lacrima si Calin Nebunul.
Ne propunem sa analizam in cele ce urmeaza, doua dintre basmele scrise de Mihai Eminescu, si anume, "Fat-Frumos din lacrima" si "Calin-Nebunul".Basmele sunt luate dintr-o carte , scoasa de editura Scrisul Romanesc Craiova, 1995, Editie ingrijita prefata tabel cronologic si referinte critice de George Sorescu.Dincolo de ceea ce scrie comentatorul, noi ne punem urmatoarea intrebare:Basmele lui Eminescu, pornind de la o obarsie populara, sunt la randul lor asa cum am demonstrat si in alte situatii, apocrife Biblice?Raspunsul nostru este:Da.In cele ce urmeaza, vom incerca sa demonstram acest lucru.Cu acest prilej, avem posibilitatea sa va aratam cateva corespondente simbolice, care ni se par extrem de interesante.

Fat-Erumos din lacrima.
George Sorescu, -comentatorul basmelor eminesciene, atatea cat le-a cuprins domnia sa,- incearca sa ne pacaleasca atunci cand scrie:
"Basmele lui Eminescu, cele de care ne ocupam, au un statut aparte.Ele nu pot fi intelese doar din lecturi atente, chiar daca posedam sinteza normelor teoretice, cheile cu care sa deschidem usi vechi, ferecate si grele.Avem nevoie de un alt narator din zona de bastina cum si de un interpret aparte -si acela sa fie Eminescu.Distanta de la o generatie la alta, nu se masoara in cazul de fata, cu unitati conceptuale obisnuite.Ca sa-l intelegem pe Homer, trebuie sa ne transpunem in epocile vechilor eposuri."-incheiat citatul.(pg.9)
Comentatorul, nu numai ca incearca sa ne pacaleasca, dar este si plin de umor.In primul rand, toate basmele pot fi intelese la o citire atenta, cu atat mai mult cu cat autorul acestora(Eminescu) pleaca de la un fond popular.Cine nu intelege valoarea de semnificatie a basmelor, sa se faca ori ce altceva in afara de folclorist.In ce priveste sinteza normelor teoretice, cheile cu care sa deschidem usile vechi, acestea nu exista.Folositi ce chei doriti Dvs., de la poarta sau de la dormitor,cheia orasului, sau de la seif, si o sa vedeti ca o sa continuati sa va uitati la basme, fara sa pricepeti o boaba din semnificatia simbolica a acestora.Fiindca cercetarea, ignora valoarea de semnificatie a simbolurilor folosite.Ea face o filozofie a basmelor, dar nu este interesata sa cunoasca adevarul, pentru ca ea insasi nu are puterea sa descopere acest adevar.Toate dulceturile sunt dulci acrisoare, dar asta nu inseamna sa le punem sub aceeasi denumire.Noi trebuie sa facem distinctia intre ele, sa apreciem care este de cirese amare si care de trandafiri.
Ca sa-l intelegi pe Homer, nu este absolut obligatoriu sa strabati epocile pana la acesta si sa fii contemporanul intamplarilor reale pe care acesta le-a prelucrat transformandu-le in motive epopeice.Ce ne-am face spre exemplu, cand el ar proceda exact cum se intampla in cadrul unei categorii de basme, vetero-testamentare? Cum am intelege noi mesajul lui Homer, cand anumite intamplari epopeice, nu oglindesc decat realitati care apartin unui alt spatiu cultural, la care se adauga si povestile cetatii grecesti Atena?(Troia sau Ilionul antic).Dar atentie.In momentul cand vorbim despre cetate,aceasta actioneaza ca un paratrasnet, acumuland in jurul ei, povestile altor cetati ceea ce face ca o cetate, sa aiba o viata asemanatoare ori si unde ar fi amplasata ea.Este ceea ce se intampla si la personajele basmului, cand eroul, isi schimba chipul dupa arhetipurile care sunt transformate in mit in motive folclorice.Sigur, aceasta idee, poate sa para un pic cam complicata, dar nu este.Se aduna laolalta mai multe intamplari despre cetati si se construieste din punct de vedere cultural, o cetate care are insusirile si intamplarile modificate ale celorlalte.Procedeul se practica in literatura si la ora actuala.Dar sa ne reintoarcem inca cateva clipe la ceea ce spune comentatorul:
"Meritul lui Eminescu, este acela de a fi regasit sub moloz si cenusa, acest fir care sa ne elibereze cateva clipe de capcane si rataciri."
Daca aceasta afirmatie este adevarata, ne gasim intr-o mare dilema, deoarece acelasi comentator a spus cu o pagina inainte, ca,basmele lui Eminescu, pentru a fi intelese,-"avem nevoie de un alt narator din zona de bastina, cum si de un interpret aparte, -si acela sa fie Eminescu."
Parerea mea personala, stimate cititorule, este ca firul nu apartine Ariadnei si ca urmandu-l in cadrul basmului lui Eminescu, ai sa te ratacesti bine mersi.Si asta se va intampla, chiar daca insusi autorul, ar invia prin cine stie ce minune si ar strabate cu tine labirintul mitologic, pe care l-a creat.
Se vehiculeaza ideea ca personajul basmului, are legatura cu sacrul, pentru ca s-a nascut din lacrima Maicii Domnului.Este ceea ce alti autori, ar numi referindu-se si la astfel de  nasteri neobisnuite, ca fiind "nasteri miraculoase": nasterea dintr-un lemn, existenta copilului sub forma animala-sarpe, porc, nasterea lui ca urmare a consumarii unui mar , a unui bob de piper, etc., prin mirosirea unei flori, dintr-o dorinta exprimata, o injuratura sau un blestem, face parte din aceeasi categorie a nasterilor miraculoase despre care am amintit.Sacrul basmului nu se naste la randul sau de aici, chiar daca autorul a vrut sa sugereze cu o astfel de nastere, cat de bun crestin este.Cititorul trebuie sa stie ca intreg basmul este vetero-testamentar, si ca el este sacru din aceasta cauza.Nasterea din lacrima Maicii Domnului, nu este decat un accident fericit, dar si intamplator, menit sa sublinieze, alaturi de credinta autorului, si virtutile neobisnuite ale erouluiu sau.Acceptam aceasta fictiune, dar cand acelasi lucru il va spune Dan Brown, intr-una din cartile domniei sale, negam miracolul, pentru ca este mult prea omenesc, si deranjeaza o dogma.Este instabilitatea firii omenesti, a mentalului oamenilor, care actioneaza diferit la aceiasi stimuli, numai pentru ca sunt legati de momente diferite si de nivele culturale deosebite.
Nu vom povesti basmul.Pentru a arata vitejia eroului, acesta a pus sa i se faca un buzdugan de fier, pe care il arunca spre cer, iar acesta cazand jos, s-a spart in doua.Iata-ne din nou in prezenta unui fenomen cosmic, un meteorit feros, care a cazut din cer si s-a fragmentat in doua bucati distincte.Este posibil, ca in vechime, comunitatile culturale de atunci, sa fi folosit fierul meteoritic, pentru obtinerea unor arme, datorita virtutilor cosmice pe care acestea le aveau.Intr-un film despre Sigfried, care repovesteste acea saga a Nibelungilor, eroul va proceda in acelasi mod cu meteoritul cazut din inalt din cerul lui Odin.Dar eroul,-Fat-Frumos din lacrima,-mai face ceva, care mi se pare extrem de interesant:
"Puse pe trupul sau imparatesc, haine de pastor, camesa de borangic, tesuta in lacrimile mamei sale, mandra palarie cu flori, cu cordele si cu margele rupte de la gaturile fetelor de imparati, isi puse in braul verde un fluier de doine si altul de hore , si, cand era soarele de doua sulite pe cer, a plecat in lumea larga si-n toiul lui de voinic."
In vechime, exista un popor, denumit de greci, -Hicsosi.Unul dintre interpretarile numelui, este acela de "Printii pastori".Acesti printi pastori vor patrunde pe neasteptate in Egiptul antic si vor fi cauza strabaterii de catre statul egiptean al unei perioade istorice care se va chema cea de-a doua perioada interimara sau intermediara.
Eroul, incepe sa cante pe drum din fluier, si atunci, sa vezi minune si sa nu crezi:
"Vaile si muntii se uimeau auzindu-i cantecele, (acum urmeaza ceva extrem de important, pe care il vom regasi redat textual si sub alte variante), apele-si ridicau valurile mai sus ca sa-l asculte, izvoarele isi tulburau adancul, ca sa-si azvarle afara undele lor..."
Explicatia este legata de Orfeu.Nu contestam faptul ca Eminescu, care el insusi era poet desavarsit sa fi putut sa-l aiba aici in minte pe stramosul sau trac, Orfeu, caruia in acest fel ii aducea un omagiu omenesc discret.Dar se mai intampla ceva, in afara modelului orfeic.Cand Moise desparte apele Marii Rosii cu toiagul sacru,datorita unui vant de la rasarit care a batut toata noaptea,s-a uscat marea(atentie la semnificatia cuvantului "uscat" care poate fi privita si ca o "inghetare".)si apele s-au despartit in doua.Daca pana aici miraculosul poate fi discutabil, din clipa aceasta se intampla ceva cu totul neasteptat, care il regasim si in descrierea narativa a lui Eminescu, spusa totusi putin altfel:
"Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat, si apele stateau ca un zid la dreapta si la stanga lor."
Din dorinta de a sublinia autenticitatea fenomenului, ideea se repeta la nivelul Bibliei, imediat dupa trecerea Marii Rosii, cand Moise canta victoria lui Dumnezeu asupra lui Faraon, si respectiv aceeasi victorie a copiilor lui Israel:
"La suflarea narilor Tale, a-au ingramadit apele, s-au ridicat talazurile ca un zid, si s-au inchegat valurile in mijlocul marii."
Ceea ce vreau sa sugerez aici, ca fara sa fie deplin constient de acest lucru, Eminescu nu a facut decat sa introduca imaginea Exodului Biblic inca de la inceputul basmului sau.
Acelasi model al apelor capatand diferite aspecte, se regaseste la un moment dat intr-un alt context, in care povestitorul, vorbeste despre muma padurii-imagine multipla care poate fi interpretata in mai multe feluri in aceeasi clipa:
-Muma padurii, vazuta in plan cosmic, ca un meteorit.
"Caci pe miaza-noapte calare(deci obiectul a fost observat noaptea, venind dinspre miaza-noapte,) cu aripi vantoase(multe aparitii meteoritice sunt mentionate in legatura cu prezenta unui vant puternic, reprezentand unda de compresiune, pe care atmosfera o opune inaintarii meteoritului.), cu fata zbarcita,(dar fiti atenti cum), ca o stanca buhava si scobita de paraie, c-o padure-n loc de par, urla prin aerul cernit(este sunetul pe care il scotea meteoritul in frecarea lui de paturile atmosferei), mama padurilor cea nebuna."
Natura de piatra a acestui corp cosmic scapat de sub control, mai este subliniata in trei randuri:
"...dintii ei(erau) siruri de pietre de mori".
Sau:
"Cum venea vuind, Fat-Frumos o apuca de mijloc, si-o tranti cu toata puterea intr-o piua mare de piatra:peste piua, pravali o bucata de stanca, pe care-o lega din toate partile cu sapte lanturi de fier.Inauntru, baba suiera si se smulgea, ca vantul inchis, dar nu-i folosea nimica."
Si:
"...la lumina lunei vazura doua dealuri lungi de apa.(Referire la Exod, unde apa ia diferite forme spectaculare.Zidul apelor din Exod, se transforma aici in dealuri.)Ce era?Mama padurilor, neputand sa iasa, trecea peste apa cu piua cu tot, si-i brazda fata in doua dealuri.Si fugea mereu, o stanca de piatra indracita , rupandu-si cale prin paduri, brazdand pamantul cu dara lunga, pana ce se facu nevazuta in departarea noptii."
-Muma padurii vazuta ca o seceta.
"O baba urata(...) care umbla prin imparatia mea de mana cu furtuna.Pe unde trece ea, fata pamantului se usuca, satele se risipesc, targurile se naruie.Mers-am eu asupra ei cu batalie, dar n-am ispravit nimica.Ca sa nu-mi prapadeasca toata imparatia, am fost silit sa stau la-nvoiala cu ea si sa-i dau ca bir, tot al zecelea din copiii supusilor mei."
Eminescu o spune foarte sumar:
"fata pamantului se usuca."
Faptul acesta duce la pustiirea tinuturilor de populatie si la modificari demografice importante.Populatia este determinata sa se miste, sa migreze catre alte locuri, unde poate gasi hrana din abundenta pentru satisfacerea nevoilor ei.In ciuda acestui fapt, oamenii mor.Dar cei mai afectati dintre toti, sunt copiii.Foametea, ca urmare a secetei care a bantuit Egiptul, a fost atat de cumplita, incat in Biblie, apare chiar un mic capitol destinat acestui flagel (sau plagi):
"La miezul noptii, Domnul a lovit pe intaii nascuti din tara Egiptului, dela intaiul nascut al lui Faraon, care sedea pe scaunul lui de domnie, pana la intaiul nascut al celui inchis in temnita, si pana la intaii nascuti ai dobitoacelor.Faraon s-a sculat noaptea, el si toti slujitorii lui si toti egiptenii.Si au fost mari tipete in Egipt, caci nu era casa unde sa nu fie un mort."
-Muma padurii vazuta ca o tornada.
O astfel de afirmatie pare stranie, tinand seama de faptul ca tornadele se manifesta mai putin pe teritoriul tarii noastre.Dar atunci cand Zmeoaica se transforma in scorpie si soarbe apa, aceasta situatie o vom intalni nu numai in Odiseea(vezi cei doi monstri marini), dar si in alte basme, unde creaturi malefice, sau Dumnezeu, beau apele Marii Rosii ca dupa o vreme sa le restituie, sau sa plesneasca din cauza cantitatii prea mari de apa inghitita.Haideti sa vedem ce face baba in basmul lui Eminescu:
"Baba de venin, se smulse odata din piua-n sus, si rupse lanturile,(Atentie la ceea ce urmeaza) lungindu-se slaba si mare pana in nori."
Sau, putin mai departe:
"Baba bau apa, Fat-Frumos, bau putere..."
Aici trebuie sa subliniem din nou ceea ce am spus cu prilejul altor basme, ca puterea lui Fat-frumos este aceea capatata, dupa trecerea prin apele Marii Rosii si iesirea din Egipt a copiilor lui Israel.Trebuie sa amintim iarasi, de vinele pe care Typhon le-a smuls lui Zeus si le-a ascuns intr-o apa.Pentru ca aici se incadreaza replica urmatoare a lui Eminescu:
"...Fat-Frumos bau putere, si un fel de foc nestins ii cutreera cu fiori de racoare toti muschii si toate vinele lui cele slabite."
Intorcandu-ne la ideea de tornada, moartea babei se manifesta in plan meteorologic:
"Cerul incarunti de nouri, vantul incepu a geme rece si a scutura casa cea mica in toate incheieturile capriorilor ei."
aca pana aici, ceea ce a scris Eminescu, s-ar putea constitui intr-un basm independent, avand certe conotatii vetero-testamentare, motivul Genarului, devine el insusi un basm separat.In acelasi timp, el este straniu, prin aceea ca schimba cu 180 de grade perspectiva "furtului" femeii lui Avram.Ceea ce ne deruteaza pentru o clipa este faptul ca pana acum furtul era savarsit de catre o fiinta malefica, Zmeul, care rapeste o femeie in ideea nu atat de a comite ceva rau, ci de a-si gasi prin aceasta modalitate insolita, o nevasta.In cadrul noului basm, Eminescu introduce motivul anterior Exodului, al rapirii lui Sarai de catre Faraon.Dar povestitorul, face aici cateva modificari interesante fata de textul vetero-testamentar.El introduce trei personaje importante:Fat-Frumos, care in discursul narativ devine rapitorul, si din aceasta cauza, el trebuie sa fie identificat cu Faraon.Genarul, nu este altcineva decat Avram.Fata Genarului, este nevasta acestuia, Sarai.Aceasta distantare, in relatiile de rudenie, apare chiar in relatarea Biblica, cand pentru a-si salva viata, Avram o roaga pe sotia sa Sarai sa declare ca ei sunt numai frati.Deci, de la sotie, chiar in decorul biblic, Sarai ajunge sora lui Avram.Ce-l va impiedica atunci pe povestitor sa o transforme din sora in fiica?In felul acesta, Eminescu mai incearca sa faca ceva.Sa justifice raptul, prin aceea ca tanara femeie, fiind fiica, era mai putin legata de familie, respectiv de tatal ei.Mi se pare interesant iarasi faptul ca fata accepta in definitiv raptul, consimtamantul acesteia, semanand mai degraba cu o fuga de acasa, din motive erotice, decat cu un furt real.Ceea ce povesteste Eminescu aici, nu trebuie sub nici o forma, confundat cu rapirea Sabinelor, care chiar daca s-a savarsit in virtutea aceluiasi scop, nu s-a bazat pe consimtamantul victimelor rapirii.
Basmul, se continua asa cum putem presupune, cu aceeasi tema mereu stranie si tulburatoare a Exodului
"Atunci vazu chipul cel luminat al Domnului, ce mergea pe valurile marei, care se plecau inaintea lui, intocmai ca pe uscat."
Anterior acestei intamplari, Genarul il prinde pe Fat-Frumos si il pedepseste, azvarlindu-l in inalt.
"...din cenusa lui, se facu un izvor limpede ce curgea pe un nisip de diamant,pe langa el, arbori nalti, verzi, stufosi, raspandeau o umbra racorita si mirositoare."
Despre ce este vorba aici?Ne dam seama ca este vorba despre descrierea unui tinut:nisip, rau/sau apa, arbori umbrosi, om prefacut in cenusa(sugerand tinutul mortilor.)Inversarea pe care am facut-o in text, se datoreaza faptului ca initial, nu ne-am dat seama la ce anume se refera autorul, si am pus aceasta descriere pe seama fanteziei sale compozitionale.Ori Eminescu, descrie aici, Egiptul antic.Fata de acest Egipt mirific, Dumnezeu se indeparteaza (ca urmare a Exodului) calcand pe apele Marii Rosii ca pe uscat.Iar Faraon, nu face decat sa priveasca cum Domnul se indeparteaza urmat de copiii lui Israel, intruchipati aici de Sfantul Petru.Teoretic, basmul nr.2 ar trebui sa se incheie intr-un fel oarecare aici.Dar Eminescu, nu se multumeste sa lege doua basme intre ele.El mai adauga un basm, cel de-al treilea, in intentia de a face continutul lui Fat-Frumos din lacrima, mai palpitant.
Ultima parte a basmului
Este de fapt tot un basm.Acela al animalelor recunoscatoare.Exista doua modalitati de a actiona a acestora.Fie eroul care le salveaza, beneficiaza de ajutorul lor, atunci cand herghelia de iepe a babei se ascunde in mod succesiv in diferite locatii, de unde sunt alungate de catre animalele binevoitoare eroului, fie ajutorul acestora duce la introducerea eroului in lumea lor astfel incat fata de imparat sa nu fie in stare sa il gaseasca pe Fat-Frumos, acesta scapand cu viata si casatorindu-se cu aceea pe care a invins-o in aceasta intrecere neobisnuita.Dar secventele transformarilor, se suprapun in mod uimitor peste blesiemul lui Solomon, si peste episoadele Exodului, inclusiv acelei treceri prin Marea Rosie, secventa care in basmul lui Fat-Frumos din lacrima este povestita astfel:
"Desperat era sa iee lumea in cap,-cand deodata vede rasarind din fundul marii, cei sapte cai, muscati de-o multime de raci.
-Mi-ai facut un bine, -zise un glas,-ti l-am facut si eu.
Era imparatul racilor."
Caii care ies din fundul Marii Rosii(nume care insa nu este mentionat aici in mod explicit), sunt de fapt copiii lui Israel.Iapa gestanta, reprezinta generatia mai batrana iar calutul care trebuia sa se nasca si care avea inimile tuturor iepelor din grajd, ii reprezinta pe copiii lui Israel din generatia noua, cei care vor obtine vinele pitite de Typhon, si care sunt mult mai puternici decat cei dinaintea lor.Caii sunt un simbol asemanator oilor si mieilor din balada Miorita.Este posibil ca prin calutul cu noua inimi sa fie vazut insusi liderul spiritual al evreilor, si anume, Moise.Sa nu uitam ca numele acestuia inseamna "Cel care s-a nascut", sau "Fiul".Exista o oarecare ambiguitate a interpretarii, deoarece, acelasi simbol, "calul nazdravan", poate fi interpretat in dubla ipostaza de lider spiritual, dar in acelasi timp si de populatie, reprezentandu-i pe israeliti.Dar cand calul nazdravan reprezinta multimea, atunci liderul devine Fat-Frumos din lacrima.Racii care ii gonesc pe cai reprezinta armata lui Faraon,regele racilor fiind insusi Faraon, imparatul Egiptului.Initial am inteles prin baba care stapanea iepele, pe zeita celta Epona.Asta si datorita faptului ca animalele ei, pasteau numai noaptea.Dar datele pot fi rasturnate daca Egiptul este considerat ca o lume infernala, potrivit careia, stapana peste Egipt ar fi noaptea vesnica.Aluzie la acest lucru, este si referirea Biblica la intunericul de trei zile, despre care se vorbeste in Exod.Intr-un anume fel, si oarecum detasat de cele spuse de noi mai inainte, baba, ar trebui si ea sa-l reprezinte pe Faraon, care la inceput era stapanul copiilor lui Israel, pierzand pe parcurs, posibilitatea de control a acestora, in ciuda restrictiilor si chinurilor la care ii supune.Mai putem afirma, fara sa gresim prea tare ca eroul basmului, cel care salveaza in definitiv calul din lumea infernala,(uneori calul Zmeului zace inlantuit cu lanturi de arama, intr-o pivnita), este Dumnezeu.Uneori, intre Dumnezeu si liderul spiritual al evreilor,-Moise, -nu exista nici o deosebire.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #56 : 31 August 2009, 08:49:14 »
Răspunde folosind un citatCitat

Calin Nebunul
Haideti sa vedem ce scrie in acest basm, Mihail Eminescu.Primul motiv al
basmului, este acela al fetelor de imparat rapite de zmei.Teoretic, aici se amesteca in mod intim pana la pierderea identitatii, doua motive folclorice deosebite.Primul, este al imparatului cu fete, aluzie la Faraon si la fetele lui, iar al doilea, este motivul rapirii, ce se leaga de motivul Biblic a lui Avram si Sarai.Zmeii, introduc imaginea lumii infernale, respectiv a Egiptului, vazut ca o lume a sanctuarelor, respectiv a piramidelor si a mortii.In toata istoria lumii noastre, singurul Egiptul, va juca rolul lumii infernale.Ca lume a mortii, el este definit printr-un apus sau un intuneric continuu.Oamenii care locuiesc aici au fetzele si pielea inchisa la culoare.Lumea este populata de monstri cu trup de om si capete animaliere.Este aceeasi lume a Egiptului, dar vazuta intr-un mod usor deformat si malefic, fata de proiectia Egiptului, mirifica si odihnitoare, ca o bucata de rai, cum este vazut in Fat-Frumos din lacrima.Faptul ca imaginile sunt diferite, ne imping sa consideram ca povestitorul, descrie doua lumi diferite.Ceea ce nu este adevarat.Aceasta nu impiedica, ca cele doua descrieri contradictorii, sa fie surse de eroare pentru cei care interpreteaza basmele lui Eminescu.
Motivul omului cu trei flacai.
"Acu in satul acela al imparatului, era un om si-avea trei flacai.Doi erau cum erau, da unul era prost, sedea-n cenusa si-l chema Calin Nebunul."
Este aici suficienta informatie condensata si bine inteles simbolica, cat sa scrii un roman.Satul se numea Canaan, deoarece aici traia Iacov cu copiii sai cei multi, facuti cu Rahela.Eminescu vorbeste doar de trei copii, desi numarul lor era mai mare.Dar el face acest lucru, pentru a ne atrage atentia ca ne gasim in preajma divinitatii, reprezentata in cele trei ipostaze ale sale:a Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh.Ceea ce spune Eminescu acum, intra in contradictie cu ceea ce spusese inainte despre omul acela, care nu facea parte din triada divina, deoarece fiind om, el era acela care il avea pe Dumnezeu.Ori acesta este un aspect.Eminescu este ambiguu in descrierea fratilor mai mari, sau a celor doi dintre frati.Insa, in ce-l priveste pe ultimul, acesta era mai prost, si statea toata ziua in cenusa.Prost?Pentru ce?Pentru ca el vedea lucrurile altfel si ca spunea niste chestii care celorlalti le sunau anapoda.Un om poate fi prost din mai multe cauze.Fie ca are un defect din nastere(ori Moise era balbait si nu putea sa vorbeasca corect), ori pentru ca spune trasnai(dar aici se aduna tot ceea ce nu intelegem din spusele cuiva, pentru ca vorbele lui, pot depasi nivelul nostru de cunostinte sau de intelegere.Iar Iosif le povestise fratilor sai niste vise cu caracter simbolic, acestea putand fi intelese ca o manifestare a trufiei adolescentine ale acestuia, deoarece se visase imparat, starnind pizma fratilor sai.)
Chiar si interpretarea "cenusei" pe care statea Calin Nebunul(Iosif), poate duce la mai multe solutrii, unele dintre ele fanteziste altele mai apropiate de realitate.Spre exemplu, a sta in cenusa, poate sugera ca fiul cel mic, sau numai fiul al treilea, era nerealist.El statea pe combustia visurilor sale.Pe ceea ce ardea in propria sa imaginatie.In acelasi timp, combustia, se leaga de imaginea vetrei si a focului, atat de natura domestica, (focul vetrei), cat si de natura cosmica(soarele), ceea ce ar transforma actantul, intr-un erou solar.Si in sfarsit, putem vedea cenusa ca pe un simbol al secetei care bantuia lumea mediteraniana intr-un anumit ceas al antichitatii.Din aceasta cauza, Pacala se duce la Moara Dracilor(Egipt), cu trei saci incarcati cu cenusa.Tot din acelasi motiv, atunci cand pleaca de acasa, in unele basme, eroul ii cere mamei sale(Gaia) sa-i faca niste turte de cenusa(simbol al secetei), in care sa puna si laptele ei de mama.Dar atentie.Laptele matern, are o alta semnificatie simbolica.Fiindca Dumnezeu atunci cand ii vorbeste lui Moise, se refera la un tinut unde-i va duce pe copiii lui Israel, unde curge lapte si miere.Aceasta ca o expresie a bogatiilor naturale care se gaseau in acea locatie.
Urmeaza un episod insolit, care aminteste despre steaua calauzitoare.Cei trei se hotarasc sa porneasca la drum, in cautarea fetelor rapite.Dar pentru asta, ei fac un lucru absolut ilogic.Trag cu arcul.Primul trage cu arcul, si toti trei, merg pe urma sagetii azvarlite, cale de doua zile.La fel se intampla si cand trage al doilea frate.
"Dar cand a aruncat Calin Nebunul (cu sageata), au mers trei luni de zile, zi si noapte si abia au ajuns."
Sageata este un obiect care zboara pe sus.Cometa , sau steaua calauzitoare seamana cu o sageata(de fapt ea seamana si cu o matura, cu o sabie sau un buzdugan).Sageata adevarata este facuta de om Cometa, este in definitiv o sageata cereasca, pe care nu o poate trage decat Dumnezeu.Sau, insasi aceasta sageata poate fi locuita de Dumnezeu.Si iarasi se intampla ceva.Cei trei fac popas.Aici, ei fac focul, si noaptea, (sau trei nopti la rand) fiecare sta sa pazeasca.Conventia iarasi stranie, este aceea de a taia capul aceluia care dintr-un motiv sau altul, lasa focul sa se stinga.In simbolica vietii si a mortii, focul reprezinta viata.Daca stelele sunt de foc, atunci ele sunt vii.O facla care arde langa imaginea unui om, poate sugera ca acesta traieste.Cand cade o stea, sau cand facla este intoarsa cu flacara spre pamant, sugereaza ca omul acela este mort.Din aceasta cauza si stelele care cad, pentru ca seamana cu o facla cu varful in jos, catre glie, sunt interpretate ca un simbol al mortii.Chiar si copacii care se inchina in fata eroului, repeta gestul faclei intoarse cu flacara spre pamant.Focul, este deci, simbolul vietii si stingerea lui, inseamna moartea.Cand focul este stins de sangele Zmeului(ori Zmeul este o creatura infernala), inseamna, nu atat ca cei din jurul acestuia au murit,(desi unele basme spun asta, in sensul ca la trezire, fratii se vaita ca au dormit somn greu sau lung, iar locul unde au dormit ei, s-a transformat la un moment dat intr-o groapa.),ci ca eroul, a patruns in lumea infernala.Definitia noastra pentru infern, este Egiptul.Prin urmare, Calin Nebunul, a ajuns in Egipt.Din aceasta cauza, sau mai bine zis, ca sa sublinieze calatoria sa prin infern,eroul ii leaga pe De-cu-seara, pe Miezu-Noptii si respectiv pe Zori-de-ziua.
Cata vreme Calin Nebunul se indreapta catre lumea infernala, adica spre Egipt, personajul pe care il substituie in realitatea la fel de virtuala a Bibliei, este Iosif.Odata ajuns in Egipt, personajul nu mai este Iosif, ci Moise.Ce face acum Moise/Calin Nebunul?Se duce in pustie, in cautarea focului si a vietii:
"In sfarsit ajunge el acolo.(Unde vazuse el focul).Acolo era o groapa mare, si-un cazan cu o pereche de chirosteie mari, si-ntransul fierbea vreo doua trei vaci, si-mprejurul pirosteielor se cocea o turta.Si imprejurul ei, dormeau doisprezece smei, si doua smeoaice, mamele lor."Intr-alta parte, Gerila sta incolacit(serpentiform) in jurul a 24 de atanjeni de lemne, sau gramezi de lemne, dublul numarului doisprezece.Nu ai ghicit cititorule?Este muntele lui Dumnezeu, Horeb, de unde Dumnezeu i-a vorbit lui Moise din rugul de flacari care nu se mistuia.Este in acelasi timp, simbolul eclipticii, cu cele doeasprezece constelatii zodiacale , care sunt permanent strabatute de soare, in miscarea lui pe bolta cerului.Si in sfarsit, sunt cele douasprezece triburi ale lui Israel.
Deocamdata pentru noi inca este obscur episodul omorarii zmeilor care vor sa o rapeasca pe fata imparatului Rosu.Vrem sa spunem cu asta ca o parte din simboluri ne sunt clare, dar nu absolut toate.Astfel, fata imparatului Rosu, trebuie sa fie Egiptul, daca nu cumva chiar capitala Egiptului.Calin Nebunul o saruta si ia inelul celei care doarme.Ea doarme, din cauza ca locuieste in lumea infernala, unde fiintele sunt moarte.Somnul, este un simbol al mortii, deoarece moartea seamana cu un somn prelungit, din care fiinta nu se mai scoala.O saruta pe fata lui Faraon, aceasta insemnand ca a ajuns faraon la randul sau acolo si a luat inelul ei, deoarece insusi Faraon ii va da puterea asupra Egiptului, lui Iosif:
"Te pun mai mare peste casa mea, si tot poporul meu va asculta de poruncile tale.(...)Faraon a zis lui Iosif:"Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului." Faraon si-a scos inelul din deget si l-a pus in degetul lui Iosif."(Geneza/Facerea, 41; 39-44)
"Acolo era o groapa mare unde fierbeau..."
Incerc sa revin asupra ideii, deoarece labirintul mitologic, a incercat sa ne pacaleasca.Sigur, interpretarea este corecta, dar cuvintele lui Eminescu, ne apropie de ceva foarte interesant care ne determina iarasi sa schimbam optica asupra simbolurilor prezentateSa ne reamintim ca Moise urca pe muntele Horeb, si ia de la Dumnezeu cele doua table ale legii scrise chiar cu degetul lui Dumnezeu..Referitor la scrierea tablelor legii de catre degetul lui Dumnezeu, Ion Corvin Sangeorzan si I.M.Stefan,scriu in Ghidul Cosmosului:
" Alt semn de recunoastere (al meteoritilor) il reprezinta adanciturile sapate de aer, la suprafata, asemenea urmelor unor degete , asa zisii "regmaglipti", sau "piezoglipti".
Dar nu acest aspect ne intereseaza cel mai tare.Ci inlocuirea operata de catre Eminescu a muntelui lui Dumnezeu,-Horeb, cu valea Ghe-Hinon sau Ghe-Hinom, vale care se gaseste in apropiere de cetatea Ierusalim, si care in limbajul nostru uzual, a intrat sub forma de Gheena(loc unde se varsa gunoiul domestic-in acceptia moderna, sau "Locul unde ard sufletele pacatosilor"-in varianta arhaica si mitologica a cuvantului respectiv.In Biblie, cand Moise a coborat in vale, sa aduca cele doua table ale legii, a vazut ca fiii lui Israel, au facut un vitel de aur la care se inchinau.Sunt bivolii care fierb in caldare.Dar exista inca un loc in Biblie, unde apare ceea ce a scris Eminescu:
"Acolo era (...)si-un cazan, (...) si-ntransul fierbeau vreo doua trei vaci".
Explicatia o gasim in "1 Imparati(1 Regi ),la capitolul:
"Marea de arama":
"A facut marea turnata din arama.Avea zece coti de la o margine pana la cealalta, era rotunda de tot, inalta de cinci coti, si de jur imprejur se putea masura cu un fir de treizeci de coti.(...) Era asezata pe doisprezece boi, din care trei intorsi spre miaza-noapte, trei intorsi spre apus, trei intorsi spre miaza zi, si trei intorsi spre rasarit.Marea era deasupra lor, si toata partea dinapoi, a trupurilor lor, era inauntru."
Ma intreb la un moment dat daca creaturile antropomorfe (sau nu neaparat) pe care le-a "legat" Calin Nebunul, si care au legatura cu noaptea, sunt de fapt boii despre care vorbim acum.Spun asta deoarece inainte vreme, in antichitate, punctele cardinale, legate de apus, rasarit miaza-noapte si miaza-zi, erau reprezentate de catre vaci si boi de natura cosmica.Imaginea acestora a intrat si in mitologia greaca, si amintim in acest sens, faptul ca Hera, sotia lui Zeus, era de fapt reprezentata ca o vaca cereasca.Calea lactee, numele Galaxiei noastre, provine de la faptul ca Heracle a scapat din gura unul dintre sanii Herei si astfel, laptele nemuririi s-a risipit pe intraga bolta a cerului.
Observatia pe care vroiam sa o fac, se refera la faptul ca Mihai Eminescu substituie muntele Horeb din pustia araba, cu o vale care se gaseste in imediata apropiere a cetatii Ierusalim.Autorul o face din necunostinta de cauza, sau de fapt el ne transmite un adevar interesant, care leaga muntele mitic Horeb, chiar de cetatea Ierusalim, care a fost construita in acelasi loc.Ideea ne-a venit in clipa aceasta, dar ea se regaseste sub alte forme(avand insa acelasi continut), in colindele care vorbesc despre raptul cosmogonic.In aceste colinde se spune de nenumarate ori, ca Juda a patruns in Rai si a furat de acolo, diferitele podoabe ale Raiului.Raiul, era legat atunci de imaginea lui Hristos/Dumnezeu, si de Ierusalim ca cetate.Legarea Raiului de Hristos era prea imatura, din moment ce evenimentele despre care se vorbeste in colindele acelea erau mult anterioare nasterii Domnului.Inseamna ca acolo exista cealalta imagine a lui Dumnezeu,-Dumnezeu cel Batran.Mergand in aceeasi directie a rationamentului, ajungem la concluzia (fantastica sau absurda, dar noi tot o spunem) ca Muntele Horeb , este unul si acelasi cu Muntele Maslinilor .In acelasi timp, credem ca "Cele doua Table ale Legii" se gasesc ascunse aici.(Nu pe munte, ci la Ierusalim.)
Va reamintiti ca in Povestea lui Harap Alb, eroul era urmat de niste personaje fantastice, care au fost intelese deformat de catre unii comentatori.Acestea erau Flamanzila si Setila.Noi am considerat la vremea respectiva, ca aceste personaje ciudate reprezinta personificari sau simboluri ale secetei care bantuia la un moment dat Egiptul si tarile de pe tarmurile rasaritene ale Marii Mediterane.Personajele apar si in cadrul basmului Calin Nebunul, numai ca functia lor este preluata chiar de catre eroul basmului.
"-Da cat mananca Smeul tau?
Fata zice:
-Patru cuptoare de paine, patru vaci fripte si patru antaluri de vin.
Zice:
-Ia sa vad , eu le-oi putea manca?"
La fiecare zmeu in parte, cantitatea de alimente consumata, este o expresie a puterii.Ceea ce Eminescu foloseste aici pentru a scoate in evidenta forta bruta, pentru noi este o o forma subconstienta in care se exprima acutizarea secetii din Egipt.Si acum vine acel motiv al infruntarii dintre Calin Nebunul si Zmeul cel mic, care aminteste de caderea unei ploi de meteoriti asa cum am amintit si in Fat-Frumos din lacrima:
"-Hai, eu m-oi face o para rosie, tu te fa o para verde.(...)
Dar el (Zmeul) cu asta a gresit, ca para rosie este mai moale iar para verde-i mai tare."
Taierea picioarelor de catre fratii sai, ca sa-l impiedice pe Calin Nebunul sa mearga, gest urat comis de catre fratii sai, reaminteste din nou lupta dintre Typhon si Zeus, sau de trecerea poeste Marea Rosie.De fapt, aceasta trecere este savarsita din nou in plan simbolic cand crenguta in care Calin Nebunul o introduce, din uscata , inverzeste.Numai ca aceeasi inverzire si repectiv inflorire a crengutei, se intampla in alta parte in Vechiul Testament, fiind legata de o alegere, in care se manifesta vointa lui Dumnezeu.Finalul din Calin Nebunul, apartine unei epopei: Odiseea.Intors acasa, Calin Nebunul isi recunoaste copilul, pe Telemah, care fusese pus sa pazeasca porcii.Tot ce se intampla acum, sau de la intalnirea cu Telemah,catre sfarsit, reprezinta intoarcerea acasa a lui Ulise.
Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #57 : 31 August 2009, 13:31:25 »
Răspunde folosind un citatCitat

"Ciutura-Butura-Nodu-Pamantului".
Basmul asa cum a fost el depanat, parca este o expresie a Haosului.Din acest motiv si interpretarea motivelor nu o putem face cu o prea mare acurateta.Totusi haideti sa incercam.Primul motiv al acestui basm, il constituie construirea unei biserici de catre un imparat.Un basm cu un continut asemanator vom gasi si la Petre Ispirescu.
"Si-ntr-o noapte, a visat imparatul, ca daca va face o biserica cu cei mdoisprezece apostoli, si va aduce dintr-un munte chipul Maicii Domnului, si-l va aseza ca o icoana in biserica, ii va reveni lui, toata veselia si toata dragostea de viata."
In cadrul Vechiului Testament, exista doua locatii in care se vorbeste despre constructia unei biserici.Prima, se refera la constructia Turnului Babilon, iar a doua, la construirea Casei Domnului de catre regele Solomon.
Legat de constructia bisericilor, in literatura populara sau folclor, s-ar putea iarasi scrie o carte.Aceasta pentru ca desi noi am mentionat mai inainte numai doua locatii celebre, in realitate, pornind de la aceste modele sau de la alte arhetipuri, numarul bisericilor construite sunt mai multe.Am putea adauga langa acestea, templul din insula Delos, a mamei care da nastere celor doi prunci gemelari, Artemis si Apollon, apoi cele legate de Manastirea Curtea de Arges, si altele.Trebuie doar sa fim atenti la faptul ca unele basme, legende sau colinde, nu sunt decat reactualizari ale modelelor primordiale.Intorcandu-ne la ceea ce a visat imparatul din basmul lui Ionel Oprisan, este vorba despre templul/Biserica a lui Solomon.Este acelasi la care facea aluzie basmul lui Calin Nebunul.Visul imparatului, este legat de dorinta regelui David de a ridica un locas de cult pentru Dumnezeu, dar cheia va fi gasita de catre Solomon, care el va transforma visul tatalui sau in realitate.De fapt Templul lui Solomon, are doua chei, una care se gaseste la Solomon, si cealalta care se gaseste la Sulamita sau Sunamita, sotia egipteanca a lui Solomon, despre care vorbeste Cantarea Cantarilor.Cei doisprezece apostoli, ne se refera nicidecum la apostolii bisericii lui Hristos, ci la cele douasprezece triburi ale lui Israel.Si se refera la ele, chiar daca in basm, Dumnezeu care se gaseste intr-un munte, ia chipul Maicii Domnului, potrivit unei viziuni crestine asupra continutului basmului.In realitate, repetam, nu icoana Maicii Domnului este adusa in templu, ci insusi Dumnezeu, care este luat din Muntele Horeb, asa cum am mai spus-o si mai inainte si adus la Ierusalim.Pentru ca templul care se construieste, apartine lui Dumnezeu si locatia este cetatea Ierusalim, asa cum era sugerata in plan simbolic si in basmul lui Eminescu.Celelalte motive sunt destul de neclare, asa ca nu ne putem pronunta asupra valorii lor de semnificatie.Boala de care sufera fiul imparatului, se leaga de firea bolnavicioasa a primului fiu al lui David, care va si muri la scurta vreme.Fiul care se face sanatos, sau este sanatos, se refera la Solomon.Cam atat putem vorbi despre Ciutura Butura Nodu Pamantului.

Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #58 : 31 August 2009, 13:40:40 »
Răspunde folosind un citatCitat

Printesa si porcarul
Face parte din colectia de basme a fratilor Schott (Arthur si Albert), "Basme valahe, editura Polirom, pg.167.In mod normal, basmul acesta ar trebui sa faca parte din ciclul "animalelor recunoscatoare".Ceea ce ne-a amuzat in mod deosebit, au fost comentariile facute de catre autori si de Viorica Niscov.Un sfat pe care indraznesc sa-l adresez colegilor folcloristi, este sa evite orice afirmatie categorica atunci cand nu sunt stapani pe materialul despre care vorbesc.Nota pe care comentatoarea o anexeaza acestui basm este foarte scurta si se refera la auxiliarii basmului, care potrivit acesteia, sunt: "animalele recunoscatoare," si respectiv "Omul Batran".Necunoscand valoarea de simbol a acestor personaje, comentatoarea face o afirmatie foarte draguta si care este contrazisa de evidenta, ca,"Omul batran, sub forma "duhului padurii",nu e propriu basmului popular romanesc."
Teoretic, doamna, ar trebui sa aiba perfecta dreptate.Basmul, face parte din categoria basmelor memoriale, sau universale, si intra in categoria basmelor vetero-testamentare.Prin aceasta, intr-adevar, motivul "Omului batran", ar trebui sa nu apartina fondului nostru folcloric.Dar faptrul ca el exista in "Povestea lui Harap Alb" spre exemplu, si in alte basme, desi formele sub care este zugravit au suferit unele mutatii, vine si o contrazice pe doamna Viorica Niscov.Mai aratam undeva ca animalele recunoscatoare actioneaza in doua modalitati diferite.In prima dintre ele, animalele salvate de erou, il ajuta scotand din locurile ascunse iepele babei, obtinand calutul cu noua sau doisprezece inimi ori aripi.In a doua varianta, animalele il ajuta pe erou sa se ascunda dobandind in felul acesta inima si mai ales mana printesei egiptene.
Dar mai exista o versiune mitologica, pe care o gasim in cartea doamnei Sabina Ispas,-Preaminte Solomon, /Legenda populara romaneasca intre canonic si apocrif, editura Saeculum, I.O., Bucuresti, 2006.Intre tipurile de legende existente aici, apare Diavolul care il ajuta pe Solomon sa stapaneasca vremelnic cele trei medii, ca urmare a unui schimb,-o vioara sau un fluier, reprezentand in spatiul nostru pastoral, proiectia cosmica a stelei calauzitoare.(Vezi legenda:"Cat cantareste mintea femeii.Solomon si plugul de aur.)
Conditia in basmul lui Schott, este ca pretendentul la mana printesei, sa se ascunda atat de bine de trei ori, incat sa nu fie gasit de catre aceasta.Indeplinirea acestei conditii, va avea o finalitate maritala, in caz contrar, aceasta finalitate,este inlocuita de catre decapitarea sau spanzurarea celui care a aspirat atat de sus.Porcarul care ii spune imparatului ca vrea sa ii fie ginere, ii reprezinta pe copiii lui Israel.Indrazneala porcarului, are un temei, care depaseste cu mult umila lui conditie sociala:
"Eu cunosc intreaga creatie, cu pasarile si pestii, cu muntii si vaile, cu duhurile bune si rele ale ei.Nu ramane oare vulturul pe loc in fata mea, cand man turmele de colo-colo, la pasune? Nu se ridica din adancul marii, pestii increzatori si se zbenguie in fata mea, cand pazesc la amiaza, turmele pe malul marii? Nu stiu eu fiecare prapastie si fiecare colina, de pe munte si din vale?"
In conditiile acestei cunoasteri a naturii care ii permite lui insusi sa se identifice cu ea, porcarul ajutand un vultur, este urcat pe aripile acestuia si ascuns in inaltul cerului.Totusi, se pare ca zborul in inaltul cerului, cu un car tras de vulturi, sau numai cu ajutorul unei singure pasari mitice, a fost o incercare temerara(nu stim insa si cat de reusita), iar epopeile orientului, povestesc la randul lor acest episod, punandu-l pe seama unui erou al carui nume este cunoscut.Urmeaza acum a doua incercare, aceea a Exodului, sau mai bine zis, a trecerii Marii Rosii.
"-Dar daca nu te temi,-ii spune pestele salvat,-vino cu mine in adancul marii, unde sigur, ochiul nici unui muritor, nu te poate descoperi."
Cea de-a treia incercare temerara, va fi acum solutionata de un poersonaj, intalnit si de Harap Alb in peregrinarile sale, dar si de alti eroi din basmele de tipul "Inima putreda", sub infatisarea unei scorpii stand in varful unui copac si tremurand de frig, si cerand voie lui Fat-Frumos sa coboare sa se incalzeasca la focul lui.
"Drumul trecea printr-o vale intunecata,(Ghe-Hinom?), unde totdeauna o negura rece acoperea fata cerului.(Daca respectam valoarea informatiei ca intamplarea se petrece in Egipt, atunci acel loc este cel pe care la un moment dat l-a vizitat si Ulise.Trebuie sa fie un tinut al mortilor, un loc de trecere dintr-un spatiu in altul, dintr-o lume intr-alta.Valea cu negura, numita si "neguricea", este intalnita si de mama ciobanasului din Miorita, care plecase in cautarea copilului sau divin.)Acolo, intr-o poiana ascunsa si umeda de anini, (porcarul=Moise) dadu peste un om urias, care statea langa un foc si se-ncalzea".(Muntele Horeb, Dumnezeu, rugul care ardea si nu se mistuia.Unele guri rele spun ca rugul care arde si nu se mistuie, este un simbol al vietii care este eterna si nu se mistuie niciodata, asemenea pasarii fenix care renaste din propria cenusa.Altii, afirma ca este vorba de un concept filozofic, de intelepciunea omeneasca, care asemenea unui foc arde, dar nu se stinge in veci si aduce lumina si caldura celui care o poseda.)
Am spus-o in paranteze, o repetam si fara ele.Omul urias, inalt, este Dumnezeu.Unul dintre numele purtate de catre Domnul, este chiar acesta:"Cel prea inalt".Din aceasta cauza am spus la inceput ca doamna comentator comite o eroare de interpretare a simbolului, deoarece "Omul batran" sau "Duhul pamantului"( cum mai apare uneori in basmele noastre romanesti,) nu este reprezentarea unui spirit secundar din mitologia autohtona.Si el se regaseste in foarte multe basme romanesti, fiind deopotriva foarte propriu folclorului nostru national, cat si universal.

Memorat
vanghelis007
Erou
*****

Popularitate: 2
Mesaje: 623


Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #59 : 31 August 2009, 13:43:41 »
Răspunde folosind un citatCitat

Despre imparatul Alb si imparatul Rosu.
Basmul acesta face parte din colectia de basme a fratilor Arthur si Albert Schott-Basmele valahe.Gaster, aseaza acest basm in ciclul de legende Solomonice.Dar aceasta apartenenta, este mult mai tarzie, si se pare ca va fi un adaos la un model mai vechi, mai corect identificat de catre cei doi frati:
"Conceptia moderna a acestui basm, se afla poate(observati cum o realitate, este pusa sub semnul indoielii, scazand valoarea afirmatiei), in legatura cu faptul ca el aminteste foarte viu de o istorie biblica, anume de aceea a lui Iosif."(pg.341)
Intr-adevar.Basmul este un apocrif vetero-testamentar, a vietii lui Iosif, din momentul viselor de marire pe care le are, plecarea de acasa, ajungerea lui in Egipt, scandalul provocat de sotia lui Putifar, care l-a acuzat pe Iosif de agresiune sexuala, inchiderea acestuie in inchisoare si talmacirea viselor lui Faraon, in urma carora, Iosif ajunge la cele mai inalte ranguri in ierarhia Egiptului antic, casatorindu-se cu fiica marelui preot, sau a Faraonului, -Asineta sau Asnat.Gaster are si el partea lui de dreptate, deoarece motivul spanzuratorii, se regaseste si in legendele Solomoniene.Prin urmare basmul, este alcatuit propriu zis din doua intamplari diferite care s-au petrecut la diferenta de ani buni intre ele.Ca sa intelegeti mai bine cele spuse de noi, este suficient sa aduceti laolalta, cartea fratilor Schott, Vechiul Testament , cartea doamnei Sabina Ispas, despre care am mai amintit, sau materialele domnului Gaster.
_________________
Memorat
Pagini: 1 ... 4 5 [6] 7 8 ... 51
  Răspunde  |  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: