19 Martie 2024, 06:41:29 *

Autentifică-te cu numele de utilizator, parola şi precizează durata sesiunii.
 
   Pagina principală   Ajutor Caută Calendar Membri Autentificare Creează un cont  
Pagini: [1]
  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
Autor Subiect: Cum ai ştiut că eşti cu adevărat îndrăgostit?  (Citit de 44600 ori)
0 Utilizatori şi 1 Vizitator pe acest subiect.
Lucian Velea
Administrator
Senior
*****

Popularitate: 51
Mesaje: 460



Vezi Profilul WWW Adresa de email
« : 12 August 2008, 22:48:27 »

Îmi povestea cândva un amic despre relaţia cu viitoarea sa soţie. Locuiau împreună de aproape un an, fără a fi căsătoriţi, să vadă cum le merge. Ea fiind din altă localitate, a plecat câteva zile în vizită la părinţi. Zicea amicul (scuzată fie exprimarea): "Cum a plecat, m-a apucat o diaree de la dor, încât mi-am dat seama că nu mai pot trăi fără ea". yahoo_bigsmile

În cazul meu, m-am aşezat într-o zi cu privirea spre cerul senin şi m-a cuprins un sentiment puternic, nestăvilit, că aceasta este calea mea, indiferent dacă va fi o autostradă lină sau un drum cu hârtoape. Excelent sentiment yahoo_wink

Alte "semne"? yahoo_smiley
Memorat
claudia
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #1 : 28 August 2008, 03:01:39 »

nu cred k va stii cineva vreodata daca e indragostit cu adevarat.....pt k asa cum vine iubirea...asa si pleaca..spontan....instantaneu.....intr un moment in kr nici nu te astepti...si totusi pleaca...si ramai cu intrebarea "dc?" a carui raspuns nu l vei gasi decat ff greu...
Memorat
scofieldutza
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #2 : 29 August 2008, 10:24:23 »

Eu consider ca iubirea adevarata nu pleaca niciodata..Sau cel putin nu de la tine, daca iubesti ,intr-adevar, cu toata fiinta ta. Dar e adevarat ca vine in momente in care nu te astepti yahoo_smiley. Si mai cred ca stii cand esti indragostit/a yahoo_wink, pur si simplu stii.

Mi-am dat seama ca iubesc atunci cand zambeam incontinuu doar la auzul numelui sau, cand fiecare melodie pe care o ascultam mi-l aducea in minte, cand inima imi batea sa-mi sara din piept de fiecare data cand auzeam telefonul sunand pentru ca stiam ca e el; cand vorbeam ore in sir pe mess spunandu-ne fel de fel de prostii copilaresti si nu mai voiam sa plec, sau cand intram pe mess fericita pentru ca stiam ca pe mine ma asteapta; cand eram cu el si muream de dorinta sa sar la gatul lui sa-l imbratisez (si nu erau hormoni yahoo_tongue) , cand admiram fiecare cuvant pe care il spunea si nu ma mai saturam sa-l ascult; cand visam cu ochii deschisi la cum ar fi sa fim impreuna pe masura ce ne cunosteam tot mai bine si ne dadeam seama ca avem atat de multe in comun..; cand plangeam si-mi zambea, iar zambetul si privirea lui ma incalzeau si-mi alungau orice tristete; cand..

As putea continua cu zeci de lucruri de genul asta, care pot parea pentru unii prostii fara importanta dar pentru mine inseamna perioada cea mai frumoasa de pana acum a vietii mele, de care imi aduc aminte mereu cu drag si la care ma voi intoarce intotdeauna cu zambetul pe buze.

Si pe mine m-a incercat acelasi sentiment, ca aceasta este "calea mea", pentru ca nimeni si nimic nu ma va face sa vreau altceva decat ceea ce am avut si ce am (de  973 de zile, 11 ore si aprox. 15 minute yahoo_smiley ), si sper sa am pentru totdeauna.
Memorat
S
Junior
**

Popularitate: 13
Mesaje: 61


Vezi Profilul
« Răspunde #3 : 07 Ianuarie 2009, 21:55:39 »

Îndrăgostirea este un sentiment involuntar generat de organism în inerţia lui de a se reproduce, iar dragostea este legată direct de atracţia sexuală.
"M-am îndrăgostit de tine" este o declaraţie sinceră şi directă, însă un "Te iubesc!" sincer este maxim. Este floarea ta. Este drumul spre lumină, este începutul evoluţiei tale de la o floare la un copac înflorit.
 
« Ultima modificare: 04 Noiembrie 2011, 20:15:18 de către Madame » Memorat
vanghelis007
Vizitator


Adresa de email
« Răspunde #4 : 14 August 2009, 20:55:59 »

<a href="http://www.youtube.com/v/x8-eHr4T0DE&rel=0" target="_blank">http://www.youtube.com/v/x8-eHr4T0DE&rel=0</a>
« Ultima modificare: 15 August 2009, 09:59:38 de către Lucian Velea » Memorat
marru
Vizitator
« Răspunde #5 : 23 Septembrie 2009, 18:18:01 »

  Am incercat sa explic prin cuvinte ceea ce simt si cand am vazut ca orice expresie as folosi este inutila pentru ca nimic nu ar reusi sa spuna ceea ce simt eu cu adevarat i-am spus ca pur si simplu il iubesc. Asa si este, nu pot sa spun de ce il iubesc, stiu doar ca nu as putea sa-i spun cat il iubesc si asta din cauza ca  azi il iubesc mai mult ca in ziua de ieri si mult mai mai putin  decat in ziua de maine, in fiecare zi (chiar daca nu-l vad) il iubesc tot mai mult. Nu-mi pare rau si indiferent de cum va trece timpul stiu ca nimic nu o sa ma  faca sa-mi para  rau ca D-zeu mi-a dat sansa sa-l pot iubi pe el. As fi vrut ca cineva sa-mi  fi spus cat de mult doare sa iubesti cu tot sufletul, nu cred ca mai este vreo  portiune a sufletului meu, a fiintei mele care sa nu-i partina. Cuvintele mele pot parea lucruri banale insa eu stiu ce simt atunci cand ii simt apropierea si cat de mult imi este dor de el atunci cand nu este langa mine. Este adevarat ca doare, dar fiecare clipa petrecuta cu el face ca durerea clipelor petrecute in lipsa lui sa dispara mult mai usor decat va inchipuiti. Daca asta inseamna banalitate atunci prefer sa raman in banalitatea mea caci nu este ceva mai frumos decat sentimentul ca el este lumea mea, ca  pe el iubesc, ca el este obiectul adoratiei mele.
Nu stiu daca prin randurile mele am raspuns la intrebare insa eu am stiut ca sunt indragostita in momentul in care m-am uitat la el si pe chipul lui am vazut iubirea - ceea ce pentru mine inseamna iubire.
« Ultima modificare: 23 Septembrie 2009, 20:49:06 de către marru » Memorat
Ramz
Vizitator
« Răspunde #6 : 29 Noiembrie 2009, 21:17:58 »

Ah, păi o să spun şi eu părerea mea. Deşi la 16 ani nu ai o viziune tocmai adevărată asupra vieţii, îmi place să dezbat acest subiect.

În principal ziceam că iubirea nu există că bla, bla bla. Dar să fim serioşi, sentimentul există. Nu ştiu ce înseamnă cu adevărat să fii îndrăgostit, pentru că nu mi s-a întâmplat niciodată asta până acum [ dar mai e timp destul ] . Desigur că mi-au plăcut şi mie multe persoane, şi când îi vedeam pur şi simplu îmi tresărea inima, sau vroiam să fiu mereu cu acel cineva. Cred că asta e doar un fel de " atracţie " pentru că aşa cum a venit, a dispărut rapid.
A fi îndrăgostit cu adevărat implică multe lucruri, şi cred că pur şi simplu se întâmplă. Că sunt adevărate toate acele povestioare ce nu par deloc reale cum că : atunci când iubeşti nu te poţi opri  / nu poţi dicta inimii etc. Sunt adevărate, e un sentiment involuntar cu care nu te poţi juca; chiar dacă vrei, roata este rotundă şi se întoarce întotdeauna. Cred totuşi la vârsta pe care o am acum, că a te îndrăgostii de o singură persoană şi asta să dureze toată viaţa... Nu e pentru toată lumea. Nu zic că nu se întâmplă, că sunt cazuri şi cazuri. Dar luându-mă ca exemplu pe mine, eu nu cred că aş putea să stau o viaţă întreagă cu o singură persoană [ aici probaqbil depinde de fiecare persoană. ] Unii dintre noi au nevoie de foarte multă iubire, şi când nu au îndeajuns merg şi caută şi în alte părţi; ceva iar involuntar [ cred că aici e vorba şi de egoism ] .
Cred că atunci când eşti in love nu mai ţii cont de nimic şi nimeni. Trebuie să faci ceea ce te face fericit, să fii lângă acea persoană. Indiferent de consecinţe. Şi probabil ajungi să faci orice pentru persoana respectivă. Mi se pare un sentiment grandios şi greu de ajuns, ceva ce pot simţi doar acele persoane cu adevărat deschise la suflet / inimă şi care au curajul de a lăsa pe cineva să le intre în suflet .

Generalizând : cum ai ştiut când ai fost cu adevărat îndrăgostit ?
Nu se întâmplă să ştii pur şi simplu? Adică, nu mai poţi explica cum îţi bate inima, cum te simţi aruncat într-un colţ abisal fără persoana iubită, cum nu mai poţi gândi la un viitor în care nu este acel sau acea cineva. Cum pur şi simplu viaţa ta se învârte în jurul celeilalte / celuilalt şi cum într-adevăr ai ajunge să faci lucruri inimaginabile pt. acel / acea cineva. E ceva ce nu mai poţi explica, doar se întâmplă... Părerea mea.
Memorat
Toader Alexandra
Vizitator
« Răspunde #7 : 29 Decembrie 2010, 01:22:12 »

am stiut ca sunt cu adevarat indragostita cand am incetat sa fiu egoista,am incetat sa ma gandesc la mine,tot ce aveam eu a deveni al lui,pana si gandurile mi le-a furat,il vad in fiecare zi pentru prima data
Memorat
thegodra
Incepător
*

Popularitate: 1
Mesaje: 6


Urăsc să am dreptate şi mereu se întâmplă asta!

ticondrius
Vezi Profilul WWW Adresa de email
« Răspunde #8 : 15 Ianuarie 2011, 00:32:51 »

   Cu siguranţă doar daca ştiu cum a mai fost, deci imposibil altfel de conştientizat dragostea in noi fara sa o cunoaştem înainte, imposibil de cunoscut pentru prima oară într-o relaţie de cuplu. Dar sa nu ocolim dragostea copilareasca faţă de profesori sau faţă de jucariile proprii, ţtim dinainte cum se simte si că ne place ce simţim dar nimeni nu ne spune si cum sa înţelegem dragostea şi urmările ei tragice sau frumoase... după caz, Sfaturile sau trăirile fiecaruia îi aparţin doar lui ne fiind valabile unanim pentru toţi cei care poate caută un real ajutor, realmente in neexperimentaţi care doar îţi vor face rau urmând orbeşte în propriile trăiri pe ale altcuiva el nici macar bucurându-se de propria clipă fiind cu sufletul la gură în aşteptarea finalului de PUZZLE ca un învingator cum tocmai vede ca la altcineva se aplică schema infailibilă ca un fel de ştiinţă exactă urmandu-şi de fapt incet şi sigur calea spre sfârşitul jocului în care pierde pe schema altuia nici măcar înţelegand de ce la el nu a mers "SCHEMA", Poate ca EL este altcineva şi doar el se recunoaţte în povestitor iar EA este o cu totul alta ca fire, caracter, educaţie, etc... decât cea despre care se povestea. EXACT DEAIA!!! Sfat: încercaţi doar sa vă îmbogăţiţi cunoştinţele cu lectura de genul ţi nu urmaţi întrutotul orbeşte ca pe o doctrina spusele celor ce o expun (Parerea mea e oricum ca se autoviolează în propria intimitate şi nu e nici măcar cu consimţământul celeilalte, un fel de fetish, Masochism de sine)   Intrebarea e mult prea simplă sa necesite un raspuns atât de concret, dar mi-am dat osteneala sa raspund doar de dragul a ce urmează:
Fiţi mai docili şi mai curioşi în ce ne impune celalalt ca privilegii ale existenţei ca cuplu cu el (ea) iar in ceea cel  priveşte pe oricare ar fi "celâlalt" nu îngrădiși libertatea celuilalt în nici un fel chiar daca ar fi o pierdere de orice natură, doar se grăbește sfârșitul unei relații de frumoasă prietenie ce se putea transforma pe parcurs într-un sentiment mai puternic de IUBIRE PROFUNDĂ ducând chiar la o căsnicie fericită chiar dacă aparent nu pare decât un simplu joc copilăresc.
   Libertatea este un principiu fundamental al vieţii însăşi şi imposibil de îngrădit in orice fel, nu ignoraţi asta.
Dar nici prostia îngăduinţei totalitariste a celuilalt nu o recomand pentru că deveniţi sclavul propriei ideologi care doar subjugă daca nu vă respectaţi ca persoană exact ca între apropiaţi cum o faceţi de obicei, riscând să ajungeţi în derizoriu sau chiar de a fi manipulați.
Memorat

Imakandi
Lavinia92
Incepător
*

Popularitate: 0
Mesaje: 2



Vezi Profilul Adresa de email
« Răspunde #9 : 04 Noiembrie 2011, 16:40:50 »

L-am lăsat să plece. Fericirea lui era în altă parte.
Memorat
Pagini: [1]
  Trimite acest subiect  |  Imprimă  
 
Schimbă forumul: