Titlul: Georgeta Nedelcu Scris de: Georgeta NEDELCU din 20 Iunie 2009, 14:41:52 Sunt un om obisnuit cu defecte si calitati. MOTTOUL după care mă ghidez eu in viata, este: ''Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru ati rasplati indrazneala,,(Regina Izabela)
TU, CE CITEŞTI ACUM ACESTE RÂNDURI, CU OCHII TĂI DE ÎNGER COBORÂT DIN STELE, PRIMEŞTE-N SUFLET ALE MELE GÂNDURI, CE PACE ŞI LUMINĂ DUC CU ELE! DE VEI SIMŢI ÎN INIMĂ, UN VAL DE BUCURIE ŞI-O UNDĂ DE CĂLDURĂ, INTENSĂ ŞI CURATĂ, SĂ-ŢI AMINTEŞTI CĂ EŞTI, UN ASTRU-N GALAXIE, ŞI SĂ MAI TRECI PE-AICI ŞI ALTĂDATĂ! (http://www.wishafriend.com/clocks/" target="new) (http://www.wishafriend.com/clocks/cancer/" target="new) Aş vrea să fiu o frunzuliţă şi să mă crească soarele frumos, Dar vine toamna şi ea pică şi nimeni n-o s-o mai culeagă de pe jos. Aş vrea să fiu o mândră floare, într-o gradină mare, undeva… Să fiu placută şi mirositoare… Dar se-ofileşte-n vremea sa. Aş vrea să fiu raza de soare, să încălzesc pământu-acum. Dar, când e frig se pierde-n zare, sub ploi, ninsori ce cad pe drum. Aş vrea să fiu o mică stea… Pe cer, să luminez în noapte. Dar vine ziua şi dispar… Pământul nu mi-este aproape. De aceea tot un om rămân, cu doruri, vise şi dureri. Eu, nicăieri nu sunt stăpân. Cutreier timp, fără de ieri… Chiar dacă omu-i trecător, prin timp şi-n viaţă ne-ncetat. El speră, şi este dator să ducă doar ce i-a fost dat. Vă doresc din tot sufletul să va fie mai bine şi mai uşor sufleteşte decât până acum, să va regăsiţi cadenţa, stilul şi resursele bucuriei interioare, aşa cum puteţi, cum vă doriţi şi aşa cum meritaţi! Să va fie mai bine şi mai uşor sufleteşte decât până acum, să va regăsiţi cadenţa, stilul şi resursele bucuriei interioare, aşa cum puteţi, cum vă doriti şi aşa cum meritaţi! Titlul: Autobiografie! Scris de: Georgeta NEDELCU din 20 Iunie 2009, 15:53:05 Ne-am născut în zi de vară,
Eu şi, a mea surioară. Două gemene frumoase Şi, foarte gălăgioase. Părinţii erau săraci. Viaţă grea... n-ai ce să faci... Foarte greu, ei ne-au crescut, Dar, ne-au iubit foarte mult! Gingaşe ca două flori, Eram ale lor comori! Răsfăţate şi iubite Şi, cu mult drag îngrijite. Doar, că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La şase luni a murit, Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Şi, după un an jumate, Mama, mai naşte-un frate. N-a ţinut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Şi, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deşteaptă, Urcă treaptă, după treaptă; În viaţă, în căsnicie, Mamă bună şi soţie! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania măiastră. Amândouă am muncit Şi avem ce ne-am dorit. Fiecare-avem copii, Bucuria inimii! Unii sunt căsătoriţi, La casa lor, fericiţi, Alţii, în curând vor fii, Părinţi, la ai lor copii. Cu drag îi vom aştepta, Tare mult, ne-om bucura! Georgeta Nedelcu – Craiova, 13 iunie 2009 |