Sfantul Gheorhe omorand balaurul

In cartea domnului Andrei Oisteanu, "Mythos si logos" / studii si eseuri de antropologie  culturala, -editie ilustrata, scoasa de Editura Nemira 1997, primul capitol cu care venim in contact, se numeste: A. Frumoasa si bestia / Relatii magico - erotice. Materialul este structurat pe urmatoarele capitole pe care le enumar mai jos;
1. Fecioara legand fiara.
2. Legarea magico-erotica
3.Tipologia rapunerii monstrului.
4.Patria versus Matria.
5. In loc de paratrasnet.
Autorul  defineste  acest capitol incitant al cartii domniei sale -eseu - subliniind  ca "Este evident faptul ca o problema atat de complexa nu poate fi rezolvata in cateva pagini, orice schematizare,globalizare sau aproximare pot fi fatale opentru autor ( mai ales daca este barbat ) Pentru a nu fi sfasiat de menade, pun sub zodia relativului gandurile de mai sus, ciar daca ele au fost uneori transant formulate." Se pare ca exista in viata fiecaruia dintre noi  un moment cand menadele incep sa bata la usa. Cred ca este momentul sa vedem despre ce este vorba.

Sorcova
Am citit un articol interesant legat de "Sorcova" scris de Dan Caragea. Acesta arata faptul ca potrivit unor autori, obiceiul ar veni din Bulgaria. Astfel cuvantul Sorcova ar fi de origine bulgara, din cuvinte ca: survacum sau survaki, insemnand -an nou. Tot in legatura cu Sorcova se mai vorbeste despre survica ( surcov sau surva ), care inseamna "verde". Aceste cuvinte arata catre doua directii oarecum diferite, din moment ce unele arata momentul cand se fo,loseste sorcova iar celelalte vorbesc despre obiectul care serveste la realizarea ritualului pagan. In ce priveste obiectul,el ma face sa ma gandesc la cateva lucruri:
-toiagul sacru al lui Moise cu care acesta a despicat apele marii rosii si a facut sa tasneasca apa din muntele Horeb.
-nuielusa de alun folosita de fantanari (radiestezisti) pentru descoperirea apelor subterane si mineralelor.
-nuielusele fermecate folosite de zane( zeite) dar si de vrajitoare ( tot zeite) cu ajutorul carora acestea puteau sa transmita vrajile asupra unor obiecte sau fiinte vii transformandu-le in altceva.
Aceste lucruri pe care le mentionez aici in fuga,pot deveni un subiect de discutie foarte interesant cand vor fi dezvoltate.
Interesant mi se pare faptul ca autorul articolului nu exploateaza continutul sorcovedi care este doar mentionat:

Sorcova vesela
Peste vara , primavara
Sa traiti, sa infloriti
Sa-mbatraniti,
Sa margariti
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul,
La anul si la multi ani.

Daca in prima parte, exista o analogie intre sorcova si destinatia ei de a transmite puterea ei oamenilor, poate cu referire un pic mai vaga cu privire la constructia sorcovei,cuvintele folosite de catre sorcovar devin interesante prin mesajul care il transmite si care ar suna in felul urmator:

"Daca vreti sa ajungeti la batranete , sa aveti parul alb asa cum pomii infloresc primavara, trebuie sa urcati in munti (piatra-care este mentionata de doua ori, piatra fiind simbolul muntilor ) cat mai repede( iute ca sageata ) sa pregatiti arme de fier sabii de otel)."

Este posibil ca mesajul initial sa fi fost mult mai complex decat acesta si pe masura trecerii timpului, el sa isi fi schimbat continutul adaptat noilor cerinte contemporane.

Dincolo de ce s-a intamplat in cadrul basmului cu corespondentele de natura istorica,-exista in istorie si descrierea fantanii ope care o vom reda intr-o paranteza si descrierea copacilor mai mult cu fructe decat cu pasari, va aparea in cadrul basmului ceva foarte important peste care exegeza s-ar putea sa treaca fara sa acorde o mare atentie momentului. ( In Vechiul Testament, pomii sunt de fapt cei doi stalpi  de arama construiti de mesterul Hiram pentru Solomon  Se poate citi despre ei in
" 1 imparati / 1 regi,-"Cei doi stalpi de arama. Imediat dupa aceasta descriere amanuntita, apare descrierea fantanii: Marea de arama, ligheanele de arama. Capacitatea acestui vas de bronz semanand cu un lighean de bronz  sprijinit oe doisprezece boi, era de  doua mii de vedre.Si iata un amanunt legat de ceea ce spuneam inainte cu privire la printesa egipteanca. Aceasta printesa etiopianca se pare ca a murit -posibil otravita-fiind ingropata in mijlocul unei balti, a unui lac sau unei ape:
"Vazand ca nu poate sorbi atata apa, ca sa prinda rata, incepu s-o blesteme si cu cheile sa faca semne vrajitoresti.
-Sa ramai muica ca o stana de piatra. Trei anisori sa te bata vanturile, ploile  si arsita soarelui."
Ar fi interesant pentru istorie ca acest mormant al printesei egiptene sa fie descoperit, sa stim si noi daca moartea printesei din Saaba si mormantul ei au fost pastrate memorial in acest basm.

Incercarile la care este supus Fat-Frumos in poveste sunt:
- Sa curete o leasa de maracini si locul acela sa devina o holda de grau din care, flacaul sa ii duca imparatului paine  calda pe tava a doua zi dimineata.
-sa curete un loc de o padure deasa si pline de halaciuga-desisuri-pe care pana a doua zi sa o prefaca intr-o vie frumoasa.Din aceasta vie, Fat-Frumos sa ii aduca imparatului  struguri pe tava.
-Sa construiasca de la casele imparatului-putem folosi  fara sa gresim forma-de la casele imparatesti- pana la palaturile imparatiei vecine un pod de aur, marginit de pomi roditori,prin care sa cante fel de fel de pasari cu glasuri si cantece deosebite.La capatul podului sa se gaseasca o fantana,iar la celalalt pod , o biserica de ceara , cu icoane si strane de ceara, cu popi de ceara.
-Ultima incercare este putin mai morbida si consta in aducerea inelului  mamai moarte a zgriptoroaicei de faraoance, cerceii din urechi  condurii din picioare si basmaua din mana.
Mai adaug ca Smanda, fata vrajitoarei batrane, il cheama pe Fat- Frumos la ospat si duopa ce acesta adoarme de fiecare data  isi cheama prin vraja slugile ei credincioase pe care le are sub stapanire si dupa ce sfarseste incantatia chemarii, le spune ce trebuie sa faca pana a se lumina de ziua. Sa nu uitam ca Solomon era considerat in trecut ca fiind stapan peste duhuri, ca el putea sa le cheme si sa le ordone sa faca orice. Daca lucrurile par poate un pic stranii spuse in felul acesta, vreau sa amintesc ca numele de duh, substituie in multe cazuri pe acela de om, separarea termenilor intre ei provocand confuzii. Mai vreau sa atrag atentia asupra incercarii a doua si respectiv a treia, unde este vorba de taierea unor paduri si respectiv de construirea unui drum marginit la capete de o fantana si de o biserica.
Hai sa vedem ce face regele Solomon ope umerii caruia aruncam povara acestui basm.
( 1 Imparati (1 Regi ) 4,5,6...
"Solomon a trimis vorba lui Hiram:
(...)
Iata am de gand sa zidesc o casa Numelui Domnului, Dumnezeului meu(...) Porunceste  acum sa se taie pentru mine cedri din Liban."
La acest lucru se refera si basmul. La construirea bisericii ( de fapt unui templu ) inchinata lui Dumnezeu, constructie pe care datorita vremurilor framantate, regele David nu a putut sa o savarseasca ramanand ca Solomon sa o aduca la bun sfarsit.

Fat-Frumos si fata  Crivatului - G.Dem Teodorescu, Basme Romane.

Toate cercetarile de investigatie, aceasta arheologie culturala pe care o savarsim aici sub ochii Dvs. se transfiorma la un moment dat pe masa cititorului, in propuneri de a vedea motivele folclorice dintr-o anumita perspectiva. Propunerile nu sunt batute in cuie. Ele nu reprezinta inchiderea cercetarii dupa ce materialul de hermeneutica este parcurs. Cei care se ocupa de cercetare au libertatea de a vedea lucrurile din perspectiva lor, venind cu argumente rezonabile in acest sens. Basmul de mai sus face parte din ciclul Solomonian, despre care am amintit in unele basme si balade din folclorul nostru romanesc si universal. Ele au aparut sub influenta Vechiului Testament, sau independent de acesta, devenind prin prezenta lor simbolica niste  scrieri sacre de natura profana, atata timp cat continutul mesajului transmis nu este cunoscut sau dezvaluit. In urma unei fagaduieli facute, fiul unui imparat este obligat sa mearga la Crivat-imparat si sa il slujeasca. Prima imagine care ne atrage atentia este de natura comparativa:
"Cand intra in curte, toate slugile se-adunara sa priveasca asa mandrete de flacau
inalt ca bradul,
vartos ca stejarul
su rumen ca bujorul,
ca prin partea locului toti erau
sui ca vantul
si galbui ca pamantul."
De la aceasta afirmatie incepem sa ne intrebam mai multe lucruri. In ce masura afirmatia autorului isi pastreaza autenticitatea initiala, daca aceasta descriere este corecta sau nu, in cea de-a doua posibilitate lasand loc jocului interpretarii. Pentru ca potrivit altor surse cu privire la pamant, acestea spun altceva. Pamantul este descris ca avand culoarea rosie, alteori culoarea pamantului fiind cea care este imprumutata de catre locuitorii care vietuiesc in anumite locatii. Astfel vom intalni denumirea de "pieile rosii" ca in cazul indienilor americani, "Marea rosie"-cu referire la unele denumiri geografice specifice unor locuri, "oameni rosii", "oameni negri", "oameni galbeni", "raul galben" s.a.m.d. Nu mai departe decat in "Cantarea cantarilor",  fata lui  Faraon" pe care Solomon o va lua de sotie, va spune:
"Sunt neagra, dar sunt frumoasa, fiice ale Ierusalimului. cum sunt corturile Chedarului, si cum sunt covoarele lui Solomon."
Aceasta printesa egipteana sau etiopiana, care  face parte din familia "fetzelor arse" cuvantul etiops insemnand chiar acest lucru subliniaza acest amanunt, aceasta apartenenta in versul imediat urmator:
"Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa , caci m-a ars / privit soarele..."
Sosirea fiului de imparat il va determina pe Faraon  sa il supuna unor munci grele pe care reuseste sa le rezolve cu ajutorul fetei lui Faraon. In realitatea istorica, muncile sunt legate de cladirea templului de catre Solomon si cladirea casei sale pentru  fata lui Faraon

Naramza a frumoasa.( Basmele romane,-G.Dem. Teodorescu.)

Basmul debuteaza cu fata de imoparat cea frumoasa care este pedepsita de catre mama ei vitrega, din cauza motivului rivalitatii  pe care putem sa il numim"Cea mai frumoasa."Motivul il gasim la Fratii Grimm in basmul cu un continut similar: "Alba ca zapada si cei sapte pitici." Fiecare povestitor care a  citit varianta istorica a razboiului troian,  a razboaielor medice povestite de Herodot, ori alte variante potrivit surselor, este impresionat de cate ceva si  asa cum este normal, pune in cadrul basmului amanuntele acelea iesite din comun. Sub simbolismul cuvintelor din basm, istoria revine la forma sa reala.Mastera cea rea vrea s-o omoare pe fata, o da pe mana unui gealat care insa o lasa in voia Domnului si fata rataceste ajungand la casele unor zmei. Se implica in viata lor, zmeii o accepta ca sora si pentru ca este tanara si frumoasa, i-au construit niste case deosebite de a lor: "Si ce facura si dresera,  ca deasupra casei  ridicara trei foisoare de sticla care se-nvarteau dupa soare si-o pusera sa locuiasca acolo, osebit de dansii."
Ceea ce este povestit aici, reprezinta constructiiled care s-au facut pe Acropola Ateniana, dupa care zmeii, piticii sau mesterii cetatii au adus aici, statuia Atenei.Simbolismul marului aruncat de zeita Discordiei, Eris, se transforma in basm intr-o pereche de cercei si ulterior in niste prajituri otravite. M-am intrebat cum este si normal, de ce anume, in loc de mar au aparut in basm cerceii. Foarte simplu. Fructele marului sunt rotunde si stau agatate de ramurile acestuia. Cand eram copil, vecinele mele se jucau cu ciresele agatandu-le cate doua de urechi, transformand aceste fructe in cercei vegetali. Dar marul este prea mare ca sa poata fi folosit ca cercel, asa ca mastera, sub imaginea unei femei batrane si bine intentionate ii daruieste nu un mar  ca in alte basme ci o opereche de cercei otraviti. Mai tarziu, cerceii sunt inlocuiti de catre prajiturile otravite, marul supravietuind prin sugestia de dulce care o risipesc prajiturile respective. Fata moare, zmeii se pregatesc sa o ingroape si atunci apare un tanar fiu de imparat care o revendica asa cum este ea, moarta sau vie.Scena care se desfasoara acum in fata noastra este legata de furtul Palladionului. In timp ce zmeii se bat cu oamenii lui Ulise si ai lui Titid Diomede, acestia fura statuia Atenei si dispar cu ea. Vreau sa atrag atentia, ca basmul povesteste despre moartea masterei care s-a sinucis cu ajutorul unei cutit. Interesantb este ca Agamemnon, fratele lui Menelau va fi omorat in timp ce facea baie de catre sotia sa Clitemnestra,soarta care o va impartasi si Xerxe , fiind omorat din cauza unei "revolutii " de palat.

In conflictul sau cu Tyfon, acesta reuseste vremelnic sa il invinga pe Zeus, taindu-i tendoanele si muschii bratelor si picioarelor, azvarlindu-l dupa aceea pe Olimpian intr-o pestera. Este salvat de Hermes si Zeus se razbuna lovindu-l cu trasnetul si ingropandu-l sub muntele Etna. Daca tinem cont ca numele titanului  inseamna : "a fumega, a orbi pe cineva"vom observa ca acest conflict primordial, se va transforma in scena orbirii lui Polyfem de catre Ulise. Este desigur o propunere de discutie, o abordare care ramane libera pentru exegeza in masura in care este interesata de acest lucru. Sa mai spun ceva. Daca Tyfon este sinonim cu muntele Etna, ( si cu Polyfem) putem stabili ca scena orbirii lui Polyfem s-a produs odata cu eruptia vulcanului Etna, grecii colonizatori fiind martorii oculari legat de acest eveniment grandios si inspaimantator.O a doua idee, este legata de infrangerea temporara a lui Zeus. Acest lucru devine explicabil daca tinem seama de cateva aspecte simbolice. Zeus simbolizeaza cerul. Eruptia vulcanului Etna, nu a facut decat sa umple cerul cu pacla, cu fumul combustiilor telurice, astfel ca oamenii au considerat ca Zeus / Cerul, a fost cucerit de titan. Dupa terminarea acestei activitati extreme vulcanice, cerul a redevenit limpede si atunci s-a considerat ca Zeus a castigat batalia.

Tugunea feciorul matusii-a lui Teodorescu

Basmul este mitologic, deoarece la cautarea calului cu luna si cu soarele, participa si Zeus. De fapt aici se intampla doua lucruri interesante. Primul zeu care este olog este Hefaistos. In mitologia greaca el a fost aruncat din Olimp si in urma caderii s-a vatamat foarte tare incat abia a putut sa mai mearga. Hefaistos isi facuse atelierul in interiorul unui vulcan fiind ajutat de catre cyclopi cei care aveau un singur ochi in frunte. Dar cyclopul este de fapt o reprezentare simbolica, mitologica a unui munte vulcanic, ochiul acestuia fiind acel crater circular care se deschide catre interiorul pamantului. Ma gandesc daca nu cumva scena aceea cu orbirea lui Pllyfem de catre Ulise si sotii sai, nu are la origine o eruptie vulcanica, barna infipta in ochiul ciclopului, fiind de fapt acel stalp de fum, de pietre, lava si fulgere care insotesc astfel de manifestari telurice extreme. Al doilea personaj olog se refera la Zeus.
"...si-al mai mic olog, ca avand sa fie nazdravan si mare viteaz din fire- o zmeoaica batrana ii luase vinele picioarelor si-l lasase moale,ca nici nu putea sa umble, necum sa se bata cu cei trei feciori ai ei. De aceea bietului slut (?! ) inca de pe cand ii traia maica-sa, ii ziceau "Tugunea feciorul cel moale al matusii."

In simbolica basmului, cofita care ii da eroului "nitica incalzeala" este paraul  cu apa calda cata vreme sticla cu apa rece face referire la cel de-al doilea parau prin care tasneste Scamandrul. Amandoua aceste parauri tasnesc in apropierea Troiei. A doua referire la cele doua izvioare autorul o face cand Fat-Frumos cu fata rapita, pleaca din cetate
" Cand se pogorau de pe munte,  fata de imparat ii arata cele doua izvoare din care curgeau apa vie si apa moarta.(Fat-Frumos umplu atuncicofa si sticla care i-au fost date de muma padurii si pornira inainte...'
In finalul basmului concursul acela de tip -"Cine stie castiga" este de o naivitate strigatoare la cer.

Cele doua izvoare, apar in basm sub forma unei cofe si sticle,cu un continut lichid, avand temperaturi diferite de mediul din afara. Referirea la aceste izvoare apare la Platon cand vorbeste despre Atlantida: In centrul insulei sale, Poseidon a construit o cetate inconjurata de ziduri, a plantat o vasta gradina fertila , facand sa tasneasca la suprafata, doua izvoare cu apa, unul cald, altul rece. A doua mentiune a izvoarelor apare la omer: Amandoi s-au avantat inainte  pe langa turnul de paza
( este vorba aici de descrierea luptei dintre Achile si Hector ) si smochinul miscat de vant mereu de-a lungul zidului pe drumul de care, pana ce au ajuns amandoi la cele doua izvoare  care tasnesc frumos din care purcedeau cele doua izvoare ale Scamandrului, cel bogat in vartejuri. Dintr-unul curge apa calduta, ( termala ) si nori de aburi urca deasupra ca dintr-un foc ce arde. Celalalt curge vara ca grindina sau zapada rece, sau ca apa inghetata."