Alegatii indoioase

[acdc]

  Vedeti dvs, existenta nu este doar o categorie filozofica eliberata neconditionat de constiinta umana, nu este doar o idee ca eventualitate posibila prin prezenta omului in maximul sistem. Aceasta tine de o realitate imuabila, palpabila in cazul prezentei unui observator, independenta insa de acesta. Termenul, redus la esenta este ”Este”. ”Este” este starea prezenta trecuta deci prin trecut, cu necesitate indreptata spre viitor. ”Este”tine mai curind de monismul materialist. Existenta se manifesta cu sau fara observator, cu sau fara vointa deci, cu sau fara constiinta. Ideea vine in plan secund, in interdependenta” obligatorie”cu un decident. Ea se insinueaza intre acesta si realitate. Ea pune in pagina, slefuieste, ascute, coloreaza, interpune capriciile esentei. Ideea este scula cu care incercam sa deschidem safeul materiei, ideea este batul cu care perpelim castana-n jar. Ideea se interpune in mod oneros intre realitate si constiinta, este vehiculul neincrederii noastre. Ideea este mirajul realitatii. ”Este” este asadar  legat ombilical de ”Ceva”. ”Ceva” are greutate, are importanta, are trebuinta, are implicatii. ”Ceva” este matricea miscarii, miscare ce initiaza Timpul. ”Ceva” a fost, ”Este” si va fi. ”Ceva” este in acest fel sinonim cu ”Este”.Icredibil, halucinant chiar, subiectul devine totuna cu predicatul, rezultind un tot unitar, comun, activ, omogen, ireductibil, insurmontabil. Foarte interesant, este un sincronism ce aduce a ”...punct si de la capat.” Viziunea sarpelui ce-si inghite coada este in acest caz foarte evidenta. Stiti, ”Oul sau gaina” este o dilema astazi mai interesanta ca oricind.